Acum, la început de primăvară, supunem atenției celor interesați primul număr online al săptămânalului editat de CECCAR – Centrul de Excelență în Business și Economie. Anotimpul în care am pășit atestă, pentru debutul nostru publicistic, semnele evidente ale intenției de a aduce un suflu proaspăt, cu adevărat primăvăratic, în peisajul presei românești, cu precădere al celei cu profil economico-social.

Punem întregul demers sub semnul conceptului de dezvoltare personală, ai cărui autori emblematici au fost, în 1937, Napoleon Hill, pentru epoca sa, și mult mai târziu, în 1986, Michel Foucault, pentru demarajul erei digitale. Ei au oferit cele mai semnificative deschideri spre formarea unui tip de personalitate capabilă de performanțe autentice, nu numai profesionale, ci și în împlinirea propriilor aspirații de mai bine, de frumos, de prosperitate. Realizarea osmozei între gândire și acțiune – ca premisă esențială a succesului – are sens doar în măsura în care se atinge optimul uman. Tocmai un asemenea obiectiv ambițios își propune publicația noastră. Este un moment care – la scurt timp după Conferința Națională a CECCAR – vine să întregească mijloacele noastre de comunicare, de exprimare nu numai în sfera profesiei, ci în tot ceea ce ne definește ca oameni ai Cetății, ca purtători și promotori de valori, animați de dorința și de voința de a avea, prin strădaniile noastre, o viață cât mai bogată în împliniri personale și familiale, deopotrivă în plan material și spiritual.

Știm ce vrem. În primul rând, cultivarea – prin modele de necontestat – a unui comportament de abordare economico-socială. Potrivit laureatului Premiului Nobel pentru Economie din anul 1992, Gary S. Becker, un astfel de comportament – ca parte integrantă a acțiunilor menite să atingă optimul în materie de dezvoltare personală – depășește termenii producerii, comercializării și însușirii bunurilor materiale, incluzând organic tot ceea ce aparține umanului. Este exact definiția inspirată a lui George Bernard Shaw, și anume aceea că „economia este arta de a obține maximum de la viață”. În consecință, vom publica tot ceea ce slujește ideii de dezvoltare personală, pornind de la educația și practica profesională, continuând cu însușirea regulilor severe ale comunicării în societatea bazată pe cunoaștere, până la implicarea civică și... hobby.

Dreptul constituțional la liberă opinie ne va fi permanent călăuză, considerând că libertatea fiecăruia are totdeauna ca limită respectarea libertății altora.

Știm ce nu vrem. Nici pentru rating, nici pentru prestigiu social, nu vom ceda tentațiilor care denaturează misiunea esențială a mijloacelor de comunicare în masă – senzaționalismul ieftin, încălcarea dreptului la intimitate, la viață privată, atacul la persoană, într-un cuvânt, tot ceea ce reprezintă așa-numita presă tabloidă.

Aceste gânduri nu se doresc a ține loc de un program editorial. Sub aspect jurnalistic, sunt convinsă, primul număr al publicației constituie în sine un asemenea program. Prin tematici și rubrici specializate, elaborate cu autoexigență, urmărim și vom urmări să punem la dispoziția colegilor noștri, profesioniștii contabili, precum și a tuturor celor cu care conlucrăm, a tuturor celor care ne împărtășesc viziunea publicistică un vehicul de presă online modern, alert, bine informat, ancorat puternic în realități, sobru și, în același timp, atractiv, unitar în respectul față de limba română, dar divers ca moduri de exprimare și ca surse de promovare a înseși ideii de diversitate a opiniilor, în condițiile în care devizele noastre de bază sunt egalitatea de șanse, incluziunea, empatia, solidaritatea, de la cea de breaslă până la cea națională, europeană și universală.

Ne simțim parte a lumii ideilor, dar și a acțiunii. Vom dovedi că știm să-i ascultăm și pe alții, că știm să ne facem auziți, că știm să ne apărăm interesele, că știm, în același timp, că niciodată nu are câștig de cauză defensiva care nu pregătește ofensiva în numele scopurilor pe care ni le-am propus.

Așadar, cu energiile potențate de scopurile asumate, doresc – în încheiere – să rostesc cuvintele moștenite din timpuri imemoriale: să fie într-un ceas bun!

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

2016 marchează împlinirea a 95 de ani de la înființarea Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR). După cum este cunoscut, istoriei CECCAR i-au fost consacrate numeroase studii, care permit tuturor celor interesați să cunoască bogata moștenire de care ne bucurăm noi, toți cei de astăzi. Prin cele ce urmează inaugurăm un serial care nu-și propune o abordare exhaustivă, ci doar sublinierea unor momente definitorii pentru ceea ce a însemnat și înseamnă drumul parcurs de CECCAR în nouă decenii și jumătate. Drept completare slujește bogata bibliografie pe care am menționat-o, în special lucrările publicate cu prilejul celei de-a 85-a și a 90-a aniversări.

PRECURSORII

Cea dintâi mărturie a apariției literaturii contabile românești poate fi considerată lucrarea Izvod pentru lucrurile de obște și dechilin în scrisori de multe chipuri (Sibiu, tipografia lui Petre Bart). Este o traducere din limba slavonă realizată la 1792 de Dimitrie Evstatievici, directorul școalelor neunite din Transilvania, și așezată de el în slujba acestor instituții și spre folosul pruncilor neuniți. În cea dintâi și cea de-a treia „desparțenie” din cele patru câte cuprinde această carte întâlnim modele de contracte, chitanțe, conturi, vecsel scrisoare (bilet la ordin) etc. Sunt elemente care au pregătit terenul pentru cea dintâi lucrare în care se expun normele doppiei scripturi.

Pentru a obține aceleași drepturi cu compania privilegiată grecească, ia ființă în anul 1827 o societate comercială, „Gremiul neguțătorilor români din Brașov”, în frunte cu Ioan Jippa, frații Ioan, Gheorghe și Florea Iuga, Rudollf Orghidan, Gheorghe Ioan, Gheorghe Nica, Nicolae Teclu, frații Cepescu.

Ei au militat și pentru emanciparea culturală.

Astfel, curatorii capelei românești din Târgul grâului au înființat încă din 1834 pe lângă acest locaș o școală.

De la început însă negustorii brașoveni s-au gândit ca, pe lângă instrucția elementară, școlarii să-și poată câștiga și cunoștințele necesare unui viitor comerciant. În acest scop curatorii capelei române din cetate și ai școlii de lângă această capelă s-au îngrijit chiar și de cărțile trebuincioase tinerilor ce aveau să urmeze la școala lor, pe care le-au tipărit cu cheltuiala lor proprie.

Ca purtători de grijă peste școala cea nouă i-au ales, în aprilie 1835, pe Gheorghe Nica – inspector al școlii, și pe Gheorghe Iuga – administrator.

În aceste condiții a văzut lumina tiparului, la 1837, Pravila comerțială, datorată lui Emanoil I. Nichifor.

Emanoil I. Nichifor Pravila comerțială (1837)	Emanoil I. Nichifor Pravila comerțială – Precuvântare

În Analele bibliografice române... întocmite de D. Iarcu la 1865 și mai târziu în Biblioteca chronologică română sau Catalogu generalu de cărțile române imprimate (1873), de același autor, Pravila comerțială apare încadrată la „traduceri”.

„În trecut – spunea la 1885 G. Barițiu – adeseori era de ajunsu o minte sănătoasă, o logică firească, cevaș practică comercială și frica lui Dumnezeu în inimă pentru ca cinevaș cu neguțotăria să-și câștige averi mari și vasă mare. S-au schimbatu aceste timpuri, prefăcutu-s-au toate raporturile comerciale precum înșivă recunoașteți, și încă adeseori văierându-vă.”

Aceeași idee o întâlnim și la Emanoil I. Nichifor. „Și pentru că precum fiteș-cine pricepe, acum au ieșit în toate meșteșugurile și-n toate daraverile și-n toate neguțătoriile sistemă noa cu o deosebită manevră politicească în toată lumea, vroesc ca și românii noștri să nu rămâie mai jos decât celelalte nații, pentru aceia m-am sârguit și mă sârguiesc a traduce vro câteva cărți folositoare tinerimii, care până acum în limba națională nu le-am avut, și a le da cât de curând și în tipari; spre a fi tuturor care le vor îmbrățioșa spre o mică învățătură...”

Cu aceste cuvinte își anunța în Precuvântare cel care avea să propună pentru toamna anului 1837 „studiile celui de-al patrulea clas pregătitor pentru comerciu” apariția cărții sale Pravila comerțială.

Lucrarea a fost scrisă în Cetatea Brașovului în anul 1836 și tipărită cu cheltuiala inspectorului școlii comerciale a capelei românești din cetate, negustorul Gh. Nica.

THEODOR ȘTEFĂNESCU: ȘTIINȚA ȘI ARTA ÎN CONTABILITATE

În secolul al XIX-lea, odată cu înființarea celor dintâi școli comerciale apar germenii unei gândiri proprii care primesc forme tot mai precise cu cât ne apropiem de finele secolului. Orașele București, Iași și Brașov devin principalele centre ale învățământului comercial în limba română, dar și leagăn al culturii economico-contabile românești. Theodor Ștefănescu la București, Constantin Petrescu la Iași, I.C. Panțu la Brașov contribuie la dezvoltarea gândirii contabile românești, iar numele lor strălucesc în constelația autorilor în acest domeniu.

Theodor Ștefănescu

Cu excepția lui Theodor Ștefănescu, a cărui concepție în domeniul contabilității este definitiv închegată la sfârșitul secolului al XIX-lea, iar edițiile lucrării sale nu vor mai suferi modificări în secolul al XX-lea, Constantin Petrescu și I.C. Panțu se vor manifesta ca cei mai importanți autori ai acestei științe din primul deceniu al noului veac. Deși influența lor se simțea și în secolul al XIX-lea, gândirea lor aparține mai mult secolului al XX-lea.

În cultura economică românească momentul Th. Ștefănescu se înscrie cu contribuții la formarea a 30 de promoții de absolvenți ai Școlii comerciale din București, fiind în același timp organizatorul și primul director al Băncii Naționale, promotorul științei contabile în România ultimelor trei decenii ale secolului al XIX-lea. „În urma concursului – spunea A. Vericeanu adresându-se candidatului – am constatat cu plăcere că ai destulă stofă și o să devii un bun profesor; viața noastră nefiind decât un studiu, te consiliez a te ocupa continuu ca să ajungi la înălțimea misiunii ce ți se confiază”. Într-adevăr, ca profesor, Th. Ștefănescu a scris și tipărit un Curs de comptabilitate în partidă dublă, un Curs elementar de contabilitate și un curs de Corespondență comercială.

Curs de comptabilitate în partidă dublă cunoaște șapte ediții, după cum urmează: 1874, 1881, 1888, 1896, 1901, 1902, 1908. Într-o epocă în care numărul elevilor era destul de restrâns, cele șapte ediții ale cursului, neîndoios, reprezintă un fapt cu semnificații aparte.

Theodor Ștefănescu Curs de comptabilitate în partidă dublă (1874)	Theodor Ștefănescu Curs de comptabilitate în partidă dublă, ediția VII-a (1908)

Este o operă care a ținut pasul cu timpul. Numai un om de excepție cum a fost Th. Ștefănescu, caracterizat prin robustețe științifică și o prelungită tinerețe spirituală, putea să nu pregete a aduce continue împliniri formei și conținutului tratatului său, nesfiindu-se a opera chiar schimbări în concepție. Așa se explică diferența mare de la o ediție la alta până la apariția ediției a V-a. Ultimele trei ediții nu diferă între ele – așa cum lasă să se înțeleagă C.G. Demetrescu în a sa Istorie critică a literaturii contabile din România. Fiind dintre acei oameni luminați ai vremii care vedeau în aplicarea științelor condiția indispensabilă pentru o rapidă propășire a țării, Theodor Ștefănescu a fost militantul cel mai de seamă al veacului al XIX-lea pentru contabilitatea pusă în slujba practicii economice.

CONSTANTIN PETRESCU: CEL DINTÂI TRATAT DE TEORIE CONTABILĂ DIN ROMÂNIA

„Inteligență sclipitoare, harnic, muncitor, neadormit, dornic de a se cultiva, iubitor de muzică – era violonist cu reale aptitudini –, înamorat de voiajuri – a călătorit până la Capul Nord –, econom”, iată cum a rămas Constantin Petrescu în amintirea fostului său elev, Grigore Trancu-Iași.

Constantin Petrescu

Constantin Petrescu s-a născut la 26 iunie 1858 (după alte surse, la 23 octombrie 1862) în comuna Dridu, județul Ilfov. Studiile de specialitate și le face la Școala comercială din București, avându-l ca profesor de contabilitate pe Theodor Ștefănescu. În 1874 îl găsim printre absolvenții acestei școli. Fiind un element de excepție, este trimis cu o bursă să studieze mai departe, în Italia. Aici îl are ca îndrumător pe Giuseppe Cerboni. Urmând pilda fostului său dascăl Theodor Ștefănescu, după ce se întoarce în țară se dedică atât carierei profesorale, cât și celei bancare. Reușind primul la concursul pentru învățământul comercial, este confirmat cu data de 1 decembrie 1885 titularul Catedrei de contabilitate a Școlii comerciale din Iași și în același timp deține postul de șef contabil la Banca Națională a României din acest oraș. Mai târziu va fi directorul Casei de scont și consilier comunal la Iași. Odată cu noua reorganizare a învățământului comercial din țară (1894), Iașiul devine al doilea oraș al țării în care se înființează o școală comercială. Este transferat la cel mai înalt așezământ de cultură economică și activează ca titular al Catedrei de contabilitate până la sfârșitul prematur al vieții sale (13 octombrie 1902). Dascăl erudit, cunoaște franceza, italiana și germana.

Constantin Petrescu Contabilitate și administrație (1901)

Constantin Petrescu a scris în domeniul contabilității un singur tratat, cunoscut cel mai adesea cu titlul prescurtat Contabilitate și administrație, publicat în 1901 la Iași, în tipografia H. Goldner. Titlul complet al lucrării este, după obiceiul păstrat din secolul trecut, mult mai lung. Iată-l: Contabilitate și administrație. Teoria generală a contabilităței. Sistemul partidelor duble. Metodul clasic. Metodul Jurnal – Carte Mare. Logismografia și Metodul Jurnalului-Bilanț sau o nouă organizare de registre în contabilitate. Tratatul cuprinde 561 de pagini, din care paginile 557-561 conțin cinci planșe reprezentând aplicații la metoda de tehnică contabilă propusă de autor. Sub forma unei broșuri și tot în 1901, Constantin Petrescu publică partea din tratat privind O nouă organizare de registre în contabilitate.

Fiind unul dintre iluștrii înaintași în slujba progresului social, Constantin Petrescu a adunat ca într-un creuzet tot ceea ce la sfârșitul veacului trecut reprezenta valoare în creația contabilă mondială și tot ce se crease la noi mai de preț până la acea vreme. La temperatura de multe grade a geniului său, adăugând mult și de la sine, a turnat în noua formă a tratatului de Contabilitate și administrație substanța purificată a ceea ce reprezenta la acel moment cunoașterea contabilă.

(Va urma)

Tema ediției a XXI-a a Congresului Profesiei Contabile din România, care va avea loc în zilele de 23-24 septembrie 2016, este „Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități”. Acest subiect de strictă actualitate a fost tratat și în una dintre cele 5 sesiuni ale ediției anterioare a Congresului, intitulată „Inovare și folosirea tehnologiei informaționale în furnizarea serviciilor profesionale de calitate”. Moderator al sesiunii a fost prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, prorector al ASE, actual președinte al CECCAR; invitați: Michal Piechocki – director în cadrul Consiliului director al XBRL International, Marius Dănescu – director Produs, Microsoft, Sanda Boboc – reprezentant al Microsoft, Mihai Păunescu – director Presales în cadrul Computas România, Decebal Popescu – consilier al ministrului pentru societatea informațională, și Elisabeta Moraru – director Industrie în cadrul Google România.

În cele ce urmează prezentăm prima parte a stenogramei dezbaterilor.

Robert Șova: Este evident că în prezent tehnologia informației și comunicației este o necesitate pentru un business și, sigur, pentru profesia noastră. Ea nu mai este o opțiune. Tehnologia s-a dezvoltat foarte mult, se dezvoltă în continuare într-un ritm alert, iar pentru a asigura eficiența activității și calitatea serviciilor noastre este necesar să putem beneficia de toate avantajele pe care aceasta ni le oferă.

În cadrul sesiunii de astăzi vom aborda patru subiecte, care, sperăm noi, vă vor trezi interesul și vă vor convinge că este foarte bine și necesar să vă aplecați, poate mai mult decât până acum, asupra acestui domeniu. Vom începe prin a defini și a lămuri, împreună cu specialiștii invitați la acest prezidiu, care sunt beneficiile utilizării tehnologiei informației și comunicației pentru un business în general și pentru profesia noastră în particular. Vom continua prin a prezenta tehnologii care țin strict de activitatea noastră profesională. De asemenea, știm foarte bine că pe lângă activitatea financiar-contabilă ne confruntăm toți cu necesitatea eficientizării activităților-suport, și aici vorbim despre tot ceea ce înseamnă partea de birotică, partea de promovare, care este absolut necesară astăzi. Acesta este un alt subiect de discuție. Și în final vom vorbi despre conceptul de cloud computing, tehnologia care practic deschide calea facilitării și eficientizării utilizării tehnologiilor în companiile mici și mijlocii, și nu numai, aceasta atât din perspectiva costurilor, cât și a serviciilor de care putem beneficia atunci când apelăm la această tehnologie.

Toate aceste subiecte le vom dezbate împreună cu distinșii invitați, reprezentanți ai unor companii de renume, ai mediului academic și ai administrației publice.

Vom încerca împreună ca pe durata acestei sesiuni să vă trezim interesul pentru utilizarea noilor tehnologii în activitatea dvs. Sunt sigur că toți colegii mei vă vor prezenta informații utile pentru dvs., care să vă facă să conștientizați necesitatea utilizării acestora și mai ales avantajele lor.

Voi începe prin a lansa prima întrebare a dezbaterii noastre:

Care sunt beneficiile utilizării tehnologiei informației în business? Vom vorbi despre era digitală în general și, sigur, în particular, în domeniul financiar-contabil.

Sanda Boboc: Suntem într-o eră în care tehnologia informației are un impact mare asupra tuturor zonelor de business. Evoluția este extrem de rapidă și noi, indiferent de zona în care ne desfășurăm activitatea, trebuie să facem efortul de a ține pasul cu evoluția tehnologiei și de a reuși să realizăm integrarea cu toți ceilalți colegi din cadrul organizației. Este o primă provocare căreia trebuie să îi facem față ca să putem merge mai departe cu tehnologia și în continuare sperăm să reușim să vă arătăm cum putem oferi un suport în acest sens.

Michal Piechocki: Noi, economiștii, suntem parte a unei profesii cu adevărat globale. Iar aceasta conduce la nevoia de comunicație. Ca economiști contabili, trebuie să comunicăm rezultatele financiare și alte informații. Și pentru aceasta avem nevoie de limbă, unelte, softuri, tehnologii care să ne ajute să transferăm această informație în mod eficient către alte părți. Poate un investitor din partea cealaltă a lumii, din Malaiezia, de exemplu, este interesat să investească în România, dar el trebuie să înțeleagă informațiile, afacerile de la noi. Deci noi folosim tehnologia de fiecare dată când ne aduce bani. O valoare-cheie a tehnologiei este schimbul de informații într-o varietate de moduri, și colegii mei vă vor prezenta mai multe despre acest domeniu, despre cloud computing.

Decebal Popescu: Într-adevăr, așa cum spuneau și antevorbitorii mei, sunt vremuri mai mult decât minunate pentru tehnologie. IT-ul reușește să pătrundă practic în absolut toate domeniile pe care le cunoaștem în prezent și, mai mult decât atât, reușește să acapareze în toate domeniile sarcinile de bază, dacă ne gândim că multe lucruri le facem acum automat. Chiar dacă ne mândrim că suntem o țară cu o viteză foarte bună la internet, chiar dacă avem în România marile companii din lume cu sute sau mii de angajați, avem o problemă în ceea ce privește utilizarea internetului. Nu suntem într-o situație foarte fericită, avem un grad destul de redus de utilizare a internetului. După părerea mea, există două modalități în care am putea să evoluăm. Una dintre ele ar fi să încercăm să facem educație, lucru care, evident, durează; advertisingul, educația, toate acestea sunt de durată. Cred că mult mai important ar fi ca dvs. să trimiteți feedback-uri companiilor din IT pentru ca acestea să realizeze interfețe cât mai prietenoase, astfel încât gradul de utilizare a aplicațiilor să crească, pentru că, vrem, nu vrem, ne îndreptăm către cloud computing, ne îndreptăm către o eră complet digitală. După părerea mea, există mari șanse ca în cel mult 10-15 ani să nu mai folosim decât monede virtuale și vă va fi și dvs. mai ușor să faceți conturi. Problema este cum creăm aceste aplicații.

Elisabeta Moraru: Cred că beneficiile tehnologiei constau în a oferi tuturor celor care sunt într-un domeniu de nișă profesională, cum sunteți dvs., partea în care aceștia să se ocupe de ceea ce înseamnă businessul lor principal, și anume să se preocupe de active egal cu pasive sau să iasă pe profit, iar partea de tot ceea ce înseamnă instrumente de lucru să fie facilitată de cei care la rândul lor sunt specializați în acel sens. Cred că acesta este principalul element care definește interesul dvs. pentru ceea ce facem noi și invers.

Mihai Păunescu: Eu vin de la o companie care este orientată spre ideea de research în domeniu și, chiar dacă scrie pe noi IT, ne ocupăm de fapt, cum cred că vă ocupați și dvs., mai mult de informații. Eu cred că IT-ul din IT este o parte importantă a activității noastre și cred că este de fapt lucrul care vă interesează pe dvs. mai mult. Așa cum sublinia Decebal, tot ce trebuie să facem este să acționăm de așa manieră încât lucrul cu această informație să fie mai ușor, să se desfășoare mai rapid și să se realizeze acele egaluri despre care vorbea Elisabeta mai devreme.

Robert Șova: Sper că argumentele aduse de colegii mei au pus în evidență faptul că tehnologia informației și comunicației nu numai că este utilă, dar este și necesară pentru a asigura eficiența activității și este cea care practic potențează inovarea într-un domeniu specific cum este domeniul nostru de activitate, dedicat serviciilor. Vom intra mai departe într-o discuție care este mai aproape de ceea ce faceți dvs. în fiecare zi, și anume vom vorbi despre tehnologiile care sunt dedicate direct activității financiar-contabile. Avantajele utilizării acestor tehnologii au fost puse în evidență; vorbim despre acuratețe, securitate, capacitatea de a lucra cu și de a procesa volume mari de date. Probabil cu toții utilizăm softuri mai mult sau mai puțin dezvoltate în domeniul financiar-contabil. Cu toții obținem din acele softuri o balanță, declarații, bilanțuri. Întrebarea este dacă în zilele noastre este suficient să obținem doar aceste informații. Răspunsul este: evident că nu. În America se încearcă să se facă diferența între accounting și bookkeeping. Accounting înseamnă mult mai mult astăzi: nu doar înregistrări contabile, doar obținerea unor situații, înseamnă interpretare, sugerarea de soluții, iar aceste lucruri vor duce la eficientizarea activității noastre.

Stimați colegi, ce ne puteți spune despre tehnologiile existente și în mod particular despre tehnologiile utile activității de bază a unui contabil pe care le promovați? Și, sigur, în măsura în care aveți posibilitatea să ne prezentați câteva aspecte concrete, vă rugăm să o faceți.

Marius Dănescu: Eu sunt Product Manager la Microsoft și mă ocup în special de o zonă de cloud care este dedicată productivității pentru orice segment, în special zona de companii mici și persoane fizice autorizate. Se numește Office 365 și, cu toate că este o tehnologie cloud, aș putea spune că este soluția ideală pentru a avea o bază de productivitate foarte eficientă, care ar aduce într-o companie reduceri foarte mari de costuri și cele mai noi softuri și soluții de la Microsoft. Așadar, despre aceasta voi vorbi. Voi insista puțin și pe zona de mobilitate și pe modul cum ne descurcăm în prezent în a face față acestui val uriaș de informație care vine zilnic pe diferite canale.

Michal Piechocki: Eu nu ofer produse sau servicii. Vă voi vorbi despre limbă, despre limba care este globală, care este deschisă și care ne permite să comunicăm, să transmitem, să schimbăm, să discutăm informațiile noastre, informațiile pe care le generăm atât în cadrul companiilor, cât și în afara lor, pentru comunitatea globală a părților interesate, reglementatori, parteneri, investitori, pentru cei care ne împrumută. Fac parte din comitetul director al unei companii care este nonprofit, avem peste 100 de membri din toată lumea; Google și Microsoft se numără printre aceștia. Deci această organizație promovează un limbaj care să se folosească în schimbul de informații financiare.

Decebal Popescu: Din acest punct de vedere, ministerul a încercat întotdeauna să creeze inițiative și să susțină în special partenerii care reușesc să aducă plusvaloare într-un anumit domeniu. Există mai multe inițiative. Una dintre acestea este proiectul care se adresează IMM-urilor, celor care sunt la început de drum, cărora li se pun la dispoziție anumite facilități. Este primul sistem gândit pe ideea că și celelalte ministere au nevoie de anumite programe de IT, în sensul în care, dacă dvs. vă duceți la ministerul de resort cu o anumită problemă și vreți să creați o politică publică, ministerul va putea să folosească acest portal în scopul definitivării și, într-un final, promovării până la o lege organică. O altă inițiativă deosebit de importantă care a fost finalizată de curând este sistemul care reușește să unească toți cei cinci furnizori de semnătură electronică digitală din România și să facă validări ale tuturor documentelor și instrumentelor pe care dvs. le folosiți. Dvs. utilizați acum acest lucru într-un fel sau altul. Dacă îmi aduc bine aminte, orice contribuabil depune niște înregistrări fiscale lunare semnate cu semnătură electronică. Evident că tehnologia avansează, și Google, dar și celelalte browsere trec pe un nou standard de securitate, SHA-2, standard care este suportat de această infrastructură. Nu știu cât de vizibil este acest lucru, dar în momentul în care trimiteți un document securizat, cineva vă verifică semnătura – dacă este validă, dacă nu a fost revocată ș.a.m.d. Un alt exemplu foarte bun în care ați putea utiliza această nouă infrastructură este autentificarea. Veți putea să vă autentificați în mod sigur în orice structură care se interconectează cu acest sistem, inclusiv băncile. Este clar că această tehnologie se poate folosi și ca să vă autentificați, dar și ca să faceți, de exemplu, un transfer de bani în timp real: acum plătești și imediat banii sunt în contul celuilalt, nu mai trebuie să aștepți ordinul de plată ș.a.m.d. Aș mai adăuga faptul că ministerul nu se concentrează numai pe ce se poate face în România, are și foarte multe contacte în afara țării. Din acest considerent, ministerul, prin structura sa de specialitate, este implicat într-un proiect european numit Cloud for Europe, care își propune să definească și să pună pentru prima oară accentul pe aplicații care sunt unitare la nivel european. Sunt 10 țări participante în acest program-pilot, România fiind una dintre ele. Se va defini un anumit număr de aplicații care vor fi unitare la nivel de Uniune Europeană; peste tot, în orice stat membru, toată lumea va utiliza aceleași aplicații, ne așteptăm la aceleași rapoarte, ne așteptăm ca toată lumea să înceapă să lucreze în mod unitar.

Elisabeta Moraru: M-am gândit foarte bine la răspunsul pe care să vi-l dau, deoarece pentru a vă răspunde ar trebui să spun totul despre Google și este foarte greu să faci acest lucru. Aș putea începe prin a menționa cel mai cunoscut și mai utilizat produs, motorul de căutare Google. Cât privește alte produse ale platformei, putem să vorbim despre Maps – hărți, care vă ajută să vă orientați în București sau în alte orașe atunci când mergeți la clienții dvs. Dacă intrăm în zona de advertising, putem vorbi și despre cloud, despre conectivitate. Aici (în telefon – n. red.) sunt toate informațiile mele, toate documentele mele, toate prezentările mele. Asta înseamnă Google, în câteva cuvinte.

(va urma)

Ziua de 15 martie 2016 va rămâne în memoria multor profesioniști contabili ca momentul cel mai emoționant al întregii cariere. Entuziaști, surâzători, optimiști, noii profesioniști contabili au depus jurământul față de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în cadrul unei ceremonii ce a avut loc în Amfiteatrul „Prof. univ. dr. Marin Toma” de la sediul filialei București.

Tinerii membri ai filialei, care au promovat examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, sesiunea noiembrie 2015, au rostit jurământul îmbrăcați în haine de sărbătoare, purtând robă și tocă, și privind cu încredere spre viitor.

Odată cu intrarea acestora în marea familie a profesioniștilor contabili se aduce plusvaloare profesiei, noile viziuni ajutând la progresul continuu al acesteia în țara noastră.

Evenimentul s-a bucurat de prezența unor invitați de seamă, printre care vicepreședinții filialei, Alexandru Paru și Aurel Andrei, Fănel Popescu, membru titular în Comisia superioară de disciplină, Florin Dobre, secretar general IFA România. Din partea Fundației Măreție și Talent a participat la eveniment Larisa Vlăsceanu, alături de managerii de proiect ai Clubului Tinerilor Experți Contabili din România, Andrei Badiu – membru al Consiliului Superior al CECCAR, și Valentina Radu. Aceștia, împreună cu Radu Raicu, expert contabil și membru de onoare al Corpului, și Roxana Bălăiță, Miss Expert Contabil 2015, le-au adresat felicitările cuvenite și le-au urat bun venit în familia CECCAR proaspeților absolvenți ai examenului de aptitudini, vorbindu-le despre însemnătatea apartenenței lor la organismul profesional, una dintre cele mai importante organizații profesionale din România, cu renume la nivel național, dar și internațional.

Președintele filialei București, lect. univ. dr. Florentin Caloian, le-a adresat felicitări tuturor absolvenților și succes în carieră: „Vă felicit pentru reușita dumneavoastră și pentru efortul pe care l-ați depus pentru a dobândi titlul de expert contabil/contabil autorizat și vă doresc mult succes în parcursul dumneavoastră profesional”.

Frumoasele cuvinte adresate noilor membri ai familiei profesioniștilor contabili și ai vieții economice din România, cu scopul de a-i încuraja și de a-i ajuta să conștientizeze performanța și noile oportunități la care vor avea acces în urma promovării examenului de expert contabil/contabil autorizat, au fost primite cu interes și cu aplauze de tinerii profesioniști contabili.

Directorul executiv al filialei, ec. Elena Boban, i-a felicitat, de asemenea, pe cei mai noi membri ai Corpului pentru rezultatele obținute, încurajându-i să ia parte la evenimentele organizate de filială și să se implice în dezvoltarea profesiei contabile.

Totodată, directorul executiv și președintele filialei, lect. univ. dr. Florentin Caloian, le-au înmânat premii absolvenților care au obținut cele mai bune rezultate la examenul de aptitudini, sesiunea noiembrie 2015.

Premianții au primit din partea conducerii filialei CECCAR București diplome și trofee inscripționate cu numele lor și anul absolvirii examenului.

Aceste momente unice din cariera profesională a noilor membri ai Corpului au fost trăite la intensitate maximă, emoțiile fiind prezente nu numai în rândul absolvenților, ci și pe chipurile invitaților.

De asemenea, reprezentanții Fundației Măreție și Talent și ai Clubului Tinerilor Experți Contabili din România i-au încurajat pe noii experți contabili și contabili autorizați să se implice în acțiunile acestor organizații, care au ca scop promovarea profesiei contabile în rândul tinerilor, dezvoltarea profesională continuă a tinerilor profesioniști contabili în primii ani ai carierei lor și susținerea continuă a valorilor naționale.

Într-o atmosferă de sărbătoare, noii membri ai Corpului au rostit cu emoție jurământul față de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, prin care își asumă aplicarea corectă, fără părtinire, a legilor țării, respectarea prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare a CECCAR și ale Codului privind conduita etică și profesională a experților contabili și contabililor autorizați. Prin rostirea jurământului, noii profesioniști contabili se obligă să păstreze secretul profesional și să ducă la îndeplinire cu conștiinciozitate îndatoririle ce le revin în calitate de expert contabil/contabil autorizat.

Momentul festiv a fost sărbătorit cu șampanie și s-a încheiat printr-un program de socializare, în cadrul căruia invitații, împreună cu noii membri, au împărtășit idei și sfaturi pentru a obține succesul în profesia contabilă.

Când ziua de 24 martie 2016 a fost declarată ZI DE DOLIU NAȚIONAL, apare cât se poate de evidentă dificultatea de a găsi o temă mai importantă decât cea care privește apărarea dreptului la viață, inclusiv prin manifestarea reală a solidarității cu victimele unor atentate de amploarea și implicațiile celor care s-au comis la Bruxelles în ziua tragică, neagră de marți, 22 martie 2016. Fără urmă de îndoială, ceea ce se întâmplă în prezent în lume sub amenințarea teroristă nu poate lăsa indiferent pe nimeni. Sunt extrem de multe teme de reflecție – ca punct de pornire – pentru acțiuni eficiente. Chiar dacă durerea, amărăciunea și – de ce să nu o spunem? – frica domină ceea ce a mai rămas din omenescul pe care îl revendicăm cu toții, avem datoria de a remarca un fapt de necontestat, și anume că omenirea a reușit, de-a lungul secolelor, să depășească astfel de situații și să-și continue drumul spre consolidarea civilizației, spre promovarea unor valori autentice. Nu o spun pentru că „așa dă bine” când sunt împrejurări grave, unele limită, ci pentru că totdeauna defetismul, atitudinea pasivă, de non-combat, n-au salvat pe nimeni, iar în lumea în care trăim au existat, există și vor exista resurse de a nu ne lăsa învinși de sentimentul neputinței.

Ca în orice altă împrejurare, soluțiile se găsesc nu în simptome, ci în cauze. Înlăturarea unora dintre acestea atrage, aproape automat, eliminarea efectelor. Pe bună dreptate analiștii serioși menționează două cauze fundamentale. Este vorba despre inegalitățile din lumea contemporană și, în strânsă legătură cu acestea, starea procesului de educație. Sărăcia, cum bine se știe din timpuri biblice, generează, fără întrerupere, fenomene deosebit de negative, precum marginalizarea, excluziunea socială, care – la rândul lor – sunt surse ale frustrărilor, ale nemulțumirilor și ale extremismelor care reprezintă un rău imens pentru omenire.

Putem să afirmăm, fără teama de a greși, că pentru fiecare adult este de evitat preocuparea majoră impusă de luarea în considerare a ceea ce vor fi cei care, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, ne vor lua locul. În acest fel ne reîntoarcem, inevitabil, la tema educației. Este bine că președintele României a proclamat anul în curs drept decisiv pentru reformarea... reformării întregului proces de educare a tinerelor generații, dar – prin intermediul conceptului de învățare continuă – suntem vizați toți cei care trăim în spațiul mioritic.

Ar fi profund eronat să facem legături forțate între tragediile produse în urma deformării grave a comportamentului copiilor, adolescenților și tinerilor – sub impactul practicilor teroriste –, însă ceea ce trebuie să ne îngrijoreze în cea mai mare măsură, chiar dacă nu există astfel de legături, vizează lacunele grave din domeniu. Pentru orice om responsabil nu poate să treacă neobservat nici ceea ce s-a întâmplat în ultima săptămână, respectiv anunțarea rezultatelor de la simularea pentru bacalaureatul 2016. Este cât se poate de clar că situația a devenit alarmantă în condițiile în care numai 38,39% dintre elevii care au participat la testul național au obținut note de 6 și peste 6. Adică doar unul – să reținem, doar unul – din patru elevi ai ultimului an de liceu ar lua bacalaureatul.

Este adevărat, în condițiile continuării practicilor prin care memorarea este principala cale de instruire, și nu competențele, notele pot să fie efectul unor deformări regretabile. Dar, în esență, o analiză detaliată a rezultatelor arată că majoritatea celor care formează noile generații se definesc printr-o slabă pregătire pentru viață, pentru profesii social utile.

Ar fi multe de spus, însă, dacă ne concentrăm atenția asupra conceptului de dezvoltare personală, atunci o altă temă de neevitat este cea a aspirațiilor, a aptitudinilor consonante cu exigențele unei economii de piață cu adevărat funcționale. Cele mai recente date oferite de Oficiul Național al Registrului Comerțului arată că ponderea persoanelor tinere în totalul acționariatului și al segmentului de asociat la firme se prezintă foarte redusă, circa 10%.

O astfel de situație confirmă și deficitul semnificativ de spirit antreprenorial. Și aceasta reprezintă o temă de reflecții serioase. Este adevărat că asemenea vectori ai progresului, precum CECCAR și CNIPMMR, acționează consecvent și calificat pentru cultivarea, pentru stimularea spiritului specific întreprinzătorului, dar nu este suficient. Anul Educației 2016 ar fi și un prilej de analiză profundă, ca bază de promovare a celor mai potrivite căi și mijloace de formare a viitorilor actori ai pieței libere din România. Să sperăm că așa va fi. Când triumfă, cu adevărat, valori etice, precum binele, datoria, libertatea, cinstea, munca, responsabilitatea, echitatea, va fi tot mai puțin loc pentru derapajele morale cu care ne confruntăm atât de acut.

Key terms: accounting conservatism, accounting optimism, fair value accounting, historical cost accounting, Conceptual Framework for Financial Reporting

1. Introducere

Raportându-ne la diferitele politici și practici adoptate de entități, observăm că nu de puține ori, în situații similare, companiile abordează în mod diferit maniera de înregistrare, prelucrare și raportare a informației financiare. De aici survine următoarea întrebare: Care sunt aspectele sau motivele care întrețin acest comportament? Un răspuns considerat valid este acela că principalul motiv îl reprezintă percepția optimistă sau prudentă a profesioniștilor din mediul economic în tratarea di­verselor cazuri.

Majoritatea normelor și practicilor contabile au la bază o doză mai mare sau mai mică de prudență, respectiv de optimism, determinată de subiectul abordat, de interesul manifestat și chiar de riscul asumat. În contabilitate, cea mai elocventă formă de manifestare a tipului de comportament, prudent sau optimist, este reprezentată de modul de evalua­re ulterioară a elementelor. O atitudine prudentă presupune utilizarea pentru evaluarea ulterioară a valorii costului istoric (aceasta fiind cea mai credibilă valoare), iar o atitudine optimistă este reflectată prin raportarea elementelor la valoarea justă.

Astfel, considerăm că maniera de abordare a avut și continuă să aibă un rol deosebit de important în evoluția și îmbunătățirea calității informa­ției financiare raportate diferitelor clase de utilizatori, motiv pentru care tratarea acestui subiect facilitează cunoașterea sau identificarea ipotezelor și raționamen­telor care stau la baza adoptării diverselor categorii de decizii în mediul economic.

2. Prudență și/sau optimism în estimare și evaluare. O recenzie a literaturii de specialitate

De-a lungul timpului, foarte mulți specialiști și academicieni din domeniul contabilității și al finan­țelor au fost preocupați de identificarea unor răs­pun­suri adecvate și valide la următoarele întrebări: Care ar fi doza de prudență (conservato­rism) și respectiv de optimism care ar trebui să gu­verneze comportamentul entităților în elaborarea și raportarea informației financiare? Care ar fi solu­ția pentru menținerea unui echilibru între cele două „coordonate” astfel încât raportarea financiară să fie una realistă, pentru a nu afecta interesele utiliza­torilor acesteia?

Ținând cont de faptul că există o multitudine de factori și de situații particulare care pot influența activitatea unei entități, nu s-a putut identifica un răspuns generic la aceste întrebări. Cu toate acestea, majoritatea consideră că adoptarea unui comportament prudent într-o măsură rezonabilă este necesară pentru evitarea unor repercusiuni grave cauzate de un optimism excesiv.

Luând în considerare faptul că prudența este unul dintre cele mai vechi și mai cunoscute con­cepte contabile, dezbaterile pe această temă sunt la fel de vechi precum existența ei, iar părerile sunt împărțite. În timp ce unii consideră prudența ca o parte integrantă a contabilității, alții sunt de părere că încorporarea unui anumit grad de conservato­rism în situațiile financiare conduce la apariția unor e­rori, afectând neutralitatea și credibilitatea infor­mației contabile, motiv pentru care aceștia conside­ră că prudența nu ar trebui aplicată în contabilitate (Karahan, 2013).

Însă, indiferent de poziția adoptată de specia­liștii în domeniu, toate entitățile includ în raportarea financiară o anumită doză de prudență. Raportându-se la faptul că stabilirea profitului este una arbi­tra­ră, fiind influențată de tehnicile contabile impuse, dar și de comportamentul adoptat în prezentarea unor situații incerte, multe opinii sunt în favoarea aplicării prudenței, deoarece raportarea unui profit minim poate aduce doar beneficii: „reducerea sar­cinii fiscale, evitarea distribuirii de dividende fictive (care poate conduce la decapitalizare), protejarea creditorilor împotriva distribuirii de active sub for­mă de dividende și atenuarea unei viziuni prea opti­miste a managerilor asupra propriei performanțe” (Gușe, 2011).

În accepția contabilă, o atitudine prudentă presupune raportarea tuturor pierderilor, și anume atât a celor efective, cât și a celor potențiale, iar în ca­zul veniturilor, prezentarea doar a câștigurilor rea­lizate, nu și a celor potențiale. Practic, acest con­cept poate fi ușor manipulabil, ținând cont de inte­re­sul și de atitudinea celor implicați. Spre exemplu, la începutul secolului XX, prudența era speculată și utilizată drept o modalitate de creștere a rentabilită­ții financiare pe termen lung, prin constituirea unor rezerve ascunse, cu scopul potențial de a finanța afa­cerea în anii mai puțin favorabili. Cu alte cuvinte, în exercițiile financiare următoare, pierderile actuale vor fi disimulate prin acoperirea lor cu ajutorul re­zer­velor oculte create anterior (Gușe, 2011). Astfel, printr-o prudență excesivă se poate transfera o par­te din profitul obținut de la un an la altul, fapt care conduce implicit și la transferarea incertitudinii de la un an la altul (Bunea, 2014).

În sens contrar însă se poate aplica o formă mai atenuată a prudenței sau se poate face rabat de la pru­dență. Această manifestare este de cele mai mul­te ori determinată de optimismul uneori exage­rat al managerilor, care, având ca principal obiectiv creș­terea profitului și distribuirea de dividende, reușesc prin intermediul estimărilor și al declarațiilor lor optimiste să prezinte un rezultat mai mare, cu riscul ca în viitor să devină „martorii decapitalizării en­ti­tății” (Bunea, 2014). Prin urmare, investigarea efec­telor încrederii excesive manifestate de manageri este importantă, deoarece optimismul exagerat poa­te conduce la distrugerea de valoare, fiind opor­tune identificarea precoce a acestuia și adoptarea măsurilor necesare (Ahmed și Duellman, 2012).

În continuare, ne-am propus să prezentăm modul în care este reliefată prudența în contextul diferitelor reglementări contabile.

Prudența în contextul reglementărilor contabile internaționale

La nivelul reglementărilor contabile internațio­nale, până în anul 2010 prudența era menționată în Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB). Con­ceptul de prudență era enunțat ca făcând parte din caracteristicile calitative ale informației conta­bile. Conform prevederilor din varianta anterioară a Cadrului general conceptual, informațiile prezentate în si­tuațiile financiare pot fi utile doar dacă au anumite caracteristici calitative, și anume: credibilitate, com­pa­rabilitate, relevanță și inteligibilitate. Pentru a putea stabili dacă o informație este credibilă sau nu, în Cadrul general era precizat faptul că o astfel de informație trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici: prudență, neutralitate, exhaustivita­te, reprezentare exactă și prevalența economicului asu­pra juridicului. Astfel, prudența era prezentată ca fiind o componentă a credibilității. Totuși, aceas­ta nu înseamnă că pentru ca o informație să fie credibilă ea trebuie să respecte în același timp și în egală măsură toate criteriile stipulate.

Necesitatea prudenței a fost argumentată în con­textul incertitudinii privind prezentarea unor evenimente în situațiile financiare. Ca atare, în Cadrul general al IASB s-a precizat că prudența presupune introducerea unui grad de precauție în exercitarea raționamentelor necesare efectuării unor estimări în condiții de incertitudine, „astfel încât activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să nu fie subevaluate”.

Aceste aspecte au fost enunțate pentru a-i permite organismului internațional de normalizare să introducă în standardele elaborate sau revizuite politici prudențiale dacă prin intermediul acestora se asigură un grad mai mare de credibilitate a raportării financiare.

În textul din Cadrul general a fost atins și un aspect care în ultimii ani a fost subiectul multor dezbateri și controverse, și anume relația dintre prudență și neutralitate. Din text reiese faptul că dacă prudența se aplică într-o manieră rezonabilă se asigură neutralitatea și implicit credibilitatea informației contabile.

Însă de multe ori prudența presupune aplicarea unui tratament asimetric în recunoașterea pierderilor și a câștigurilor în condiții de incertitudine, caz în care neutralitatea este afectată. Ca urmare a acestei situații s-a pus următoarea întrebare: Existența prudenței conduce la pierderea neutralității informației financiare? Analizând noul Cadru general conceptual se constată că răspunsul la această întrebare este afirmativ.

În Cadrul general conceptual de raportare financiară emis de IASB în anul 2010 au survenit anumite modificări privind caracteristicile calitative ale informației financiare utile, și anume: termenul credibilitate a fost înlocuit cu reprezentare fidelă, iar conceptele de prudență și de prevalență a economicului asupra juridicului au fost eliminate, fiind prezente doar în cadrul standardelor contabile specifice.

Eliminarea acestor caracteristici calitative ale informației contabile a dus la o amplă dezbatere, lu­ările de poziție fiind pro și contra acestor modifi­cări.

În ceea ce privește prudența, în Baza pentru concluzii a Cadrului general conceptual, IASB își motivează decizia de a nu introduce prudența ca o însușire a reprezentării fidele astfel:

• Prezentarea conceptului de prudență ar fi fost incompatibilă cu cea a conceptului de neutrali­tate. Chiar dacă în forma anterioară a Cadrului general con­­ceptual a fost interzisă denaturarea intenționată prin aplicarea neadecvată a conceptului, se conside­ră că reintroducerea acestuia ar conduce la apariția de erori în raportarea financiară.
• Subevaluarea activelor sau supraevaluarea intenționată a datoriilor într-o perioadă duce la su­pra­evaluarea performanței financiare din perioade­le următoare, motiv pentru care informația ra­por­tată nu mai este una neutră.

Într-un material privind conceptul de pruden­ță (The Concept of Prudence: Dead or Alive?) din anul 2012, președintele IASB, Hans Hoogervorst, afirma că există două probleme legate de conservatorismul excesiv. În primul rând, în cazul unei relansări eco­no­mice, profiturile sunt diminuate artificial, iar in­vestitorii ar putea pierde o bună oportunitate de afa­ceri. Însă cea mai mare problemă intervine în pe­rioadele de declin ale ciclului economic. În aceste circumstanțe, rezervele ascunse pot fi folosite pen­tru creșterea artificială a câștigurilor entităților. Pro­­­fi­turile vor fi astfel supraevaluate, mascând dete­rio­rarea performanțelor entităților, caz în care investi­torii vor fi induși în eroare, păstrând pentru prea mult timp investițiile lor.

În acest context, președintele IASB motiva decizia de eliminare a conceptului de prudență ca urmare a faptului că de multe ori în practică acest concept a fost utilizat sub pretextul „netezirii” rezul­ta­telor raportate pentru atingerea obiectivelor sta­bilite. Iar un alt motiv a fost acela de a asigura con­ver­gența cu US GAAP, care nu prezintă nicio definiție a prudenței.

Cu toate acestea, mulți nu sunt de acord cu eliminarea prudenței, deoarece aceasta ar putea conduce la recunoașterea de active și câștiguri incerte și la nerecunoașterea de posibile datorii sau pierderi, la creșterea utilizării evaluării la valoarea justă (mulți considerând această evaluare ca fiind predispusă la erori și greu de verificat). Ca atare, în opinia lor, prezentarea deliberată a unor estimări prudente în situațiile financiare ar fi dezirabilă pentru a combate efectele unor estimări mult prea optimiste efectuate de management.

Unii au fost de părere că informația financiară nu poate fi neutră, deoarece aceasta trebuie să aibă un scop. Luând în considerare faptul că raportarea financiară este un instrument pentru influențarea procesului decizional, aceasta nu poate fi neutră. Contraargumentul adus de Consiliu a fost acela că, deși informația financiară este valorificată de diferite categorii de utilizatori, aceasta nu înseamnă că trebuie să fie lipsită de neutralitate. Cu alte cuvinte, prin solicitarea ca informația financiară să fie neutră, Consiliul încearcă să descurajeze utilizatorii să întreprindă sau să evite acțiuni predeterminate (Bunea, 2014).

Organismul profesional ACCA (Asociația Contabililor Autorizați din Marea Britanie) și-a manifestat preocuparea privind dezbaterea legată de reintroducerea sau nu a prudenței în Cadrul general con­cep­tual. În lucrarea Prudence and IFRS, acesta a pre­zen­tat principalele argumente pro și contra și a emis propriile concluzii. În opinia ACCA, cele mai multe critici au fost aduse în cazul supraevaluării activelor și câștigurilor, și nu în cazul subevaluării lor. Deși pru­dența este criticată vehement deoarece nu permi­te prezentarea într-o manieră transparentă și neu­tră a informației financiare, uneori această prezen­tare asimetrică a veștilor rele și a celor bune poate ajuta la redresarea unor situații. Un exemplu în acest sens poate fi dat de criza financiară din anii 2008-2009, în care aplicarea unor politici prudențiale de către bănci ar fi ajutat la minimizarea bonusurilor și a di­videndelor oferite (ar fi împiedicat decapitalizarea entităților) și ar fi asigurat o mai mare stabilitate fi­nanciară pentru întregul sistem economic.

Cu toate acestea, în cazul băncilor din Spania, aplicarea politicilor prudențiale în perioada crizei nu a făcut altceva decât să amâne luarea deciziilor, împiedicând cunoașterea situației reale la momentul oportun. Un alt caz în care s-a observat că aplicarea prudenței conduce la denaturarea rezultatului prin așa-numitul efect „de netezire” este situația companiei Daimler-Benz. Listarea acesteia la Bursa de la New York a presupus prezentarea situațiilor financiare conform US GAAP. Astfel, prin trecerea de la standardele contabile germane, care promovează un grad mai mare de prudență, la cele americane s-a constatat acest efect de netezire a profitului prin aplicarea unor politici contabile mai prudente.

Astfel, principalul argument împotriva pruden­ței confirmat de ACCA este că aceasta nu este compatibilă cu neutralitatea și comparabi­litatea informației financiare raportate. Spre exem­plu, Chartered Financial Analysts (CFA) Institute do­rește ca managerii să prezinte rezultatul actual într-o manieră cât mai transparentă și mai neutră atât în ceea ce privește veștile bune, cât și cele rele. În prezen­tarea situațiilor incerte, acesta ar prefera ca mana­gerii să raporteze și să argumenteze cât mai bine estimările efectuate.

De asemenea, în lucrarea ACCA se aduce în discuție problema privind gradul de pru­­den­ță care ar trebui aplicat. De exemplu, cum se poate stabili gradul de prudență aplicat de compania A în măsurarea activelor sale spre deosebire de compa­nia B, competitorul acesteia? Răspunsul la această întrebare este la fel de greu de determinat precum a face distincția între „prudența bună” și „prudența rea”. În țări precum Germania și Elveția, în care se practică o contabilitate mai prudentă, investitorii și creditorii pot să manifeste o atitudine mai „re­la­xată”, susținută de existența rezervelor ascunse. Însă s-a constatat de fapt că prin trecerea la IFRS, care promovează o contabilitate mai transparentă, în une­le cazuri dimensiunea rezervelor ascunse s-a dovedit a fi dezamăgitor de mică. Prin urmare, apli­carea politicilor prudențiale poate induce de multe ori în eroare utilizatorii situațiilor financiare.

În concluzie, ACCA consideră că prudența ar trebui menționată în noul Cadru general conceptual, însă într-o manieră diferită de abordarea anteri­oară. Dacă în forma anterioară a Cadrului general concep­tual prudența era definită mai mult în contextul aplicării prudente a standardelor, în prezent ar fi recomandat ca aceasta să fie definită din prisma rolului pe care îl are în elaborarea standardelor. Pru­dența ar putea avea un rol important în stabilirea unor criterii solide de recunoaștere a activelor și a datoriilor, iar aplicarea acesteia s-ar realiza într-o ma­nieră transparentă. În plus, în contextul evaluării sau măsurării, prezentarea multor elemente la cos­tul istoric va oferi un grad adecvat de prudență în raportarea valorii activelor și a profiturilor. Alte baze de măsurare, cum ar fi evaluarea la valoarea justă, ne­cesită aplicarea onestă a tehnicilor de evaluare, deoarece de multe ori în privința lor există un grad mai mic sau mai mare de incertitudine. În opinia ACCA, standardele nu ar trebui să introducă în evaluare un element suplimentar de prudență, pen­tru că aceasta nu ar face altceva decât să deter­mine apariția altor erori sau incertitudini.

Discuțiile privind reconsiderarea prudenței în Cadrul general conceptual au reprezentat un subiect de interes și pentru Grupul Consultativ European pentru Raportarea Financiară (EFRAG), care împreună cu normalizatorii din Franța, Germania, Italia și Marea Britanie a elaborat spre consultare publică un document al cărui scop a fost acela de a ajuta la îmbunătățirea Cadrului general conceptual, tema centrală de dezbatere fiind prudența (Getting a Better Framework – Prudence Bulletin).

În opinia EFRAG ar fi utilă prezentarea într-un mod explicit a rolului prudenței în luarea deciziilor. Însă ținând cont de faptul că prudența este un subiect intens discutat, părerile sunt împărțite. Prin urma­re, unii susțin ideea conform căreia în Cadrul gene­ral conceptual ar trebui să se reflecte într-o manieră adecvată rolul prudenței. Pentru aceștia este mai puțin important dacă prudența este prezentată ex­pli­cit ca o caracteristică calitativă a informației fi­nanciare. Alții sunt de părere că, de vreme ce s-a re­cu­noscut rolul prudenței, ar trebui ca aceasta să fie menționată clar în Cadrul general conceptual. De asemenea, există și o categorie care consideră că implicațiile aplicării prudenței ar trebui specificate în secțiunile Cadrului general conceptual: recunoaș­tere, evaluare, prezentare și raportare.

Referitor la materialul elaborat de EFRAG, CFA UK este de părere că standardele IFRS nu ar trebui să fie folosite drept substitut pentru managementul afacerilor sau pentru politicile prudențiale. În opi­nia acestuia, IFRS ar putea să nu utilizeze cuvântul „prudență” deoarece acesta reiese din contextul so­licitării aplicării pragului de semnificație, iar forma actuală a Cadrului general conceptual este una agrea­tă de CFA deoarece face referire la cerințele care tre­buie avute în vedere în scopul asigurării acura­teței și utilității informațiilor pentru utilizatori. Re­feritor la cei care susțin ideea reintroducerii pru­denței, CFA consideră că aceștia ar trebui să explice de ce rapor­tarea financiară va fi diferită și de ce ei consideră că aceasta le va oferi investitorilor și celor­lalți utiliza­tori un set mai bun de informații. În plus, CFA nu susține afirmația făcută de Asociația investi­torilor din Marea Britanie (UK Shareholders Association), conform căreia „prudența a fost ulti­ma for­mă de protecție pentru investitori”, deoarece inves­ti­torii au și alte forme de a se proteja, iar una dintre acestea este auditarea informației furnizate. Astfel, este de datoria investitorilor să utilizeze aceste infor­mații cu înțelepciune, prudent chiar, în luarea deci­ziilor privind alocarea și gestio­narea capitalului lor.

În opinia Federației Experților Contabili Euro­peni (FEE), prudența nu ar trebui considerată ca fiind unul dintre factorii principali în dezvoltarea standardelor. Prudența ar trebui luată în calcul îm­preună cu alte concepte, precum credibilitatea și in­certitudinea, în procesul de dezvoltare și aplicare a standardelor contabile. Aceasta consideră că pru­dența ar trebui reflectată însă prin prisma ideii de exercitare a unui anumit grad de precauție. De ase­menea, consideră că în Cadrul general conceptual al IASB ar trebui să se explice relația dintre pruden­ță și neutralitate. În plus, FEE atenționează asupra fap­tului că exercitarea unui comportament prudențial nu trebuie să afecteze relevanța și transparența in­formației furnizate.

Punctul de vedere al Austrian Financial Reporting and Auditing Committee (AFRAC) este că prudența, în sensul exercitării unui anumit grad de precauție, ar trebui să reprezinte un principiu general în Cadrul general conceptual, putând fi utilizat ca o bază pentru regulile individuale din standarde. AFRAC subliniază faptul că standardele IFRS cuprind o varietate de reguli care derivă din aplicarea unei contabilități prudente, chiar dacă conceptul de prudență nu este enunțat explicit în varianta actuală a Cadrului general conceptual. Această inconsecvență ar putea fi evitată ușor prin includerea în Cadrul general conceptual a noțiunii de exercitare a precauției.

În urma răspunsurilor primite și a presiunilor exercitate pentru reintroducerea conceptului de prudență în Cadrul general conceptual, IASB a hotă­rât să își schimbe poziția adoptată. Astfel, în ianua­rie 2015 a luat o serie de decizii provizorii cu privire la documentul de discuții A Review of the Concep­tual Framework. Referitor la conceptul de prudență, IASB și-a menținut deciziile, motiv pentru care în proiec­tul de expunere Conceptual Framework for Financial Reporting emis în mai 2015, pe lângă clarificarea al­tor aspecte, s-a decis și explicarea rolului pruden­ței și al prevalenței economicului asupra juridicului în raportarea financiară. Astfel, principalul obiectiv a fost acela de a reintroduce în mod explicit no­țiu­nea de prudență (descrisă ca precauție în exercita­rea raționamentelor în situații de incertitudine) și de a evidenția importanța prudenței în atingerea neutralității. Mai mult, în Baza pentru concluzii a proiectului de expunere au fost explicate și motivele pentru care conceptul de prudență a fost eliminat și reintrodus (eliminarea termenului a creat multă confuzie și poate chiar a amplificat diversitatea mo­durilor de interpretare și aplicare a acestuia, deve­nind astfel necesară reintroducerea lui). În plus, s-a atras atenția și asupra faptului că prudența trebuie percepută și aplicată din perspectiva prudenței pre­caute (cautious prudence), iar prudența asimetrică poate fi aplicată în anumite circumstanțe, dacă nu afectează neutralitatea informației financiare și în cazul în care contribuie la furnizarea unei informații relevante și fiabile.

Prudența în contextul reglementărilor contabile din țările anglo-saxone

În reglementările contabile din Marea Britanie, prudența este prezentată, la fel ca în forma anterioară a Cadrului general conceptual al IASB, printre cerințele necesare pentru asigurarea credibilității informației financiare. În standardul FRS 18 Politici contabile (Accounting Policies), prudența este definită în mod similar din perspectiva exercitării unui anumit grad de precauție în recunoașterea și evaluarea activelor, datoriilor, câștigurilor și pierderilor în condiții de incertitudine. Inițial, un aspect al prudenței descris în SSAP 2 (înlocuit de FRS 18) era acela că veniturile și câștigurile vor fi recunoscute doar atunci când se vor realiza, când va avea loc o intrare de numerar sau de alte active. La momentul actual, în FRS 18 se precizează că legătura dintre prudență și realizare nu mai este necesară deoarece piețele s-au dezvoltat suficient de mult încât să fie posibile determinarea rezonabilă a existenței și evaluarea suficient de fiabilă a unui venit sau a unui câștig fără a fi necesară așteptarea realizării acestuia pentru a-l recunoaște.

Spre deosebire de contabilitatea britanică, în reglementările contabile americane prudența nu este prezentată ca făcând parte dintre caracteristicile informației financiare utile. Cu toate acestea, Consi­liul pentru Standarde de Contabilitate Financiară (FASB) din SUA apreciază că aceasta este necesară, fiind o reacție la fenomenul de incertitudine care există în sistemul economic. Totuși, deși pru­den­ța nu se regăsește explicit în arhitectura Cadru­lui general, în ceea ce privește cercetările contabile, unele dintre cele mai importante studii privind con­ceptul de prudență se datorează școlii americane de contabilitate (Gușe, 2011).

Spre exemplu, Lobo și Zhou (2006) au prezen­tat o serie de exemple prin intermediul cărora au în­cercat să arate că gradul de prudență al re­glementărilor contabile a crescut după aprobarea Legii Sarbanes-Oxley, fiind un efect al cerințelor su­plimentare referitoare la verificarea și certifica­rea situațiilor financiare. De asemenea, Bushman și Piotroski (2006) au realizat o cercetare, anali­zând 38 de țări pe o perioadă de nouă ani (1992-2001), care s-a finalizat cu concluzia că există o relație de proporționalitate directă între nivelul de dezvoltare al instituțiilor financiare și legale (sistemul juridic, regimul fiscal, organismele de supraveghere a pieței financiare, organismele de reglementare comercia­lă) și nivelul de prudență din standardele contabile.

Prudența în contextul reglementărilor contabile europene

Din prisma raportării financiare bazate pe di­rectivele europene, prudența a avut și continuă să aibă un rol esențial. În Directiva 34/2013 a Parla­men­tului European și a Consiliului, care înlocuiește directivele a IV-a din anul 1978 și a VII-a din anul 1983, s-a păstrat definiția prudenței așa cum a fost aceasta formulată în anul 1978, și anume:

În ceea ce privește recunoașterea și evaluarea elementelor prezentate în situațiile financiare, acestea se realizează pe o bază prudentă, astfel:

• Pot fi prezentate doar profiturile realizate la data bilanțului;
• Sunt raportate toate datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau precedent, chiar dacă acestea apar între data bilanțului și data întocmirii;
• Sunt prezentate toate ajustările negative, indiferent de valoarea rezultatului (pozitivă sau ne­gativă – profit sau pierdere).

Totuși, trebuie precizat că Directiva 34/2013 prezintă principii contabile generale care pot fi avute în vedere în scopul definirii standardelor și politicilor contabile naționale. Din acest motiv, în cadrul standardelor sau reglementărilor naționale încărcătura de prudență poate fi ușor diferită prin raportare la sursele de reguli la care vor face apel autoritățile naționale în stabilirea politicilor contabile conforme cu cerințele europene (Bunea, 2014).

Din această perspectivă, mulți specialiști în domeniu au încercat să identifice cât de mult influențează contextul cultural național gradul de prudență adoptat în reglementările contabile ale diferitelor țări. Kang et al. (2004) au analizat relația dintre prudența la nivel cultural și prudența la nivelul reglementărilor contabile. Prin cercetarea empirică efectuată au ajuns la concluzia că managerii care provin dintr-un mediu cultural mai „prudent” tind să ia decizii mai prudente în contextul raportării financiare. Mai mult, interacțiunile dintre cultura națională și sistemul juridic sunt factori care pot justifica gradul de prudență adoptat. Rezultatele au arătat că regimul juridic și cel cultural sunt variabile independente care pot explica deciziile prudente luate de manageri. Mai exact, studiul subliniază faptul că în țările de drept scris conservatorismul cultural joacă un rol mai important în explicarea contabilității prudente față de țările de drept cutumiar.

Feleagă et al. (2010), în cercetarea efectuată asu­pra a 288 de entități care aplică IFRS, din 17 țări europene, și-au propus să identifice dacă cultura na­țională influențează nivelul de recunoaștere și evaluare a provizioanelor pentru riscuri și cheltu­ieli chiar și atunci când toate companiile raportează conform IFRS. Rezultatele obținute indică faptul că entitățile din țările „conservatoare” atribuie un grad mai mare de incertitudine valorii totale a datoriilor lor. Luând în considerare că entitățile din eșan­tion întocmesc situațiile financiare conform IFRS, autorii au ajuns la concluzia că, atunci când este cla­sificată ca fiind una prudentă, cultura con­tabilă națională are o influență semnificativă asupra mo­dului în care companiile aplică politicile IFRS pen­tru recunoașterea și evaluarea provizioanelor. Cu alte cuvinte, chiar dacă IFRS reprezintă limbajul contabil co­mun al companiilor listate din Europa, recunoaș­terea provizioanelor rămâne obiectul politicilor discreționare aplicate de management, fiind influ­ențată fie de politicile contabile tradiționale, fie de alți factori.

De asemenea, au fost efectuate studii asupra modului în care contabilii din diverse țări percep ex­presiile utilizate în IFRS pentru recunoaș­terea și măsurarea unor elemente. Doupnik și Richter (2004) au analizat influența mediului cultural în interpretarea și aplicarea standardelor contabile. În urma cercetării efectuate, ei au ajuns la concluzia că profesioniștii contabili din Germania sunt mai prudenți față de cei din SUA, subiecții germani având tendința să atribuie o probabilitate numerică mai mare (mică) față de su­biecții americani pentru expresii utilizate în sta­bilirea pragului pentru recunoașterea activelor (datoriilor) sau pentru creșterea (scăderea) câștigu­ri­lor. Altfel spus, contabilii din țările mai conserva­toare vor atribui o probabilitate numerică mai mare în interpretarea expresiei „probabil” (utilizată pen­tru stabilirea unui prag pentru recunoașterea unui activ sau a unei creșteri de venit) pentru a amâna re­cunoașterea. În schimb, atunci când expresia le­gată de probabilitate este utilizată pentru stabilirea pragului de recunoaștere a datoriilor sau a pierde­rilor, contabilii mai prudenți vor acorda o probabili­tate numerică mai mică acestei expresii pentru a accelera recunoașterea.

Ținând cont de faptul că în practica contabilă s-a observat că de multe ori comportamentul prudențial sau optimist adoptat de entități este influențat de utilizarea a două concepte, și anume costul istoric și valoarea justă, ne-am propus să analizăm în continuare opiniile specialiștilor în domeniu legate de acestea.

Valoarea justă versus costul istoric

În ultimele două decenii, utilizarea conceptului de valoare justă în contabilitate a crescut foarte mult. Acest aspect marchează trecerea de la folosirea conceptului de cost istoric în raportarea informației financiare. Utilizarea valorii juste are, de asemenea, implicații majore în întreaga lume de afaceri deoarece baza contabilă, fie ea valoare justă sau cost istoric, influențează opțiunile de investiții și deciziile de management, având consecințe asupra întregii activități economice. În acest sens, în ultimele decenii, FASB și IASB au prezentat o trecere ușoară, dar constantă de la raportarea bazată pe costul istoric la cea bazată pe valoarea justă. Modelul actual de raportare financiară reprezintă un mix între costurile istorice și valorile juste. Cu toate acestea, ambii normalizatori și-au făcut cunoscută intenția, și anume că raportarea pe baza valorii juste „este aici pentru a rămâne”, existând o mare probabilitate ca aceasta să devină principala bază de raportare în viitor (Jordan et al., 2013).

În ciuda acestei tendințe, evaluarea la valoarea justă are mulți oponenți în a căror opinie costul istoric reprezintă în continuare baza cea mai logică de măsurare în prezentarea situațiilor financiare. În centrul dezbaterilor privind costul istoric în raport cu valoarea justă se află compromisul între credibilitatea și relevanța asociate celor două forme de evaluare.

Ținând cont de faptul că modalitatea de aplicare a conceptului de valoare justă în contabilitate este influențată de măsura în care aceasta este reglementată în standardele specifice, IASB a emis în anul 2011 standardul IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă (Fair Value Measurement). Acest standard este în mare parte comun cu SFAS 157 Evaluări la valoarea justă (Fair Value Measurements), IASB motivând decizia și necesitatea emiterii unui astfel de standard prin prisma faptului că în diverse IFRS-uri referirile la valoarea justă nu sunt coerente și nu reprezintă un cadru solid pentru estimarea acestei valori, conducând la practici diferite.

În scopul creșterii comparabilității în ceea ce privește măsurarea valorii juste, a fost stabilită o ierarhie în determinarea acesteia prin utilizarea diferitelor tipuri de date. Potrivit primului nivel, datele utilizate sunt prețurile pieței de pe piețe active pentru elemente similare (marked to market). Cât timp sunt disponibile date pentru măsurarea valorii juste conform primului nivel, informațiile furnizate sunt credibile, iar posibilitatea de manipulare a acestei valori este foarte scăzută.

În cazul în care nu sunt disponibile informațiile cerute de primul nivel, nivelul doi impune măsurarea valorii juste pe baza prețurilor pentru active similare pe piețe active, a prețurilor pentru active identice sau similare pe piețe care nu sunt active sau pe baza altor date în afara prețurilor observabile pentru active și datorii care nu sunt identice (marked to model). Utilizarea informațiilor solicitate de acest nivel poate permite aplicarea de către management a unor politici discreționare în măsurarea valorii juste.

În cazul în care nu pot fi găsite date conform cerințelor primelor două niveluri, cel de-al treilea nivel permite ca măsurarea valorii juste să fie realizată pe baza datelor elaborate de firmă și ajustate în funcție de alte informații disponibile. În această situație, managerii pot fi susceptibili de a manipula baza de măsurare a valorii juste (Laux și Leuz, 2009). Potrivit autorilor, spre deosebire de valoarea justă, evaluarea la costul istoric nu poate fi atât de ușor de manipulat cât timp acesta este reprezentat de costul de achiziție sau de costul amortizat. Totuși, informația bazată pe costul istoric este criticată adesea ca nefiind una relevantă sau actuală. În plus, deoarece utilizarea costului istoric nu prevede recunoașterea câștigului decât în cazul în care activul este vândut, multe entități ar putea profita de această situație în sensul că ar putea vinde și răscumpăra selectiv anumite active care sunt tranzacționate pe piețe active și a căror valoare s-a apreciat, permițând un comportament speculativ (Laux și Leuz, 2009).

Cu toate acestea, în lipsa unor piețe active, valorile juste sunt estimări mai mult sau mai puțin subiective. Din această perspectivă, Rérolle (2008) consideră că investitorii cunosc faptul că valoarea justă nu reprezintă o valoare întru totul credibilă. Deoarece aceștia folosesc de asemenea procesul de evaluare, ei sunt conștienți de gradul de subiectivitate pe care acesta îl implică. Când o entitate își evaluează activele, ea aplică un raționament cu privire la o serie de date. Valoarea obținută este numai o opinie bazată pe anumite informații, care rămâne una fragilă și care este foarte probabil să fie respinsă la un moment dat. Astfel, în opinia autorului, principala problemă reală pentru investitori este legată de diferența dintre informațiile care le sunt disponibile și informațiile care sunt la dispoziția managementului companiilor.

Din acest punct de vedere, măsurarea valorii juste pe baza informațiilor de nivelul trei, solicitând un grad mai mare de transparență, ar fi mult mai utilă pentru investitori decât prețul de pe piață, pe care aceștia oricum îl cunosc și care probabil nu este actualizat la data curentă. Spre exemplu, dacă entitatea utilizează pentru determinarea valorii juste o valoare bazată pe ieșirea fluxurilor de numerar, aplicând metodologia discounted cash flow, aceasta trebuie să prezinte care au fost presupunerile făcute la care valoarea justă este sensibilă, să explice valoarea asociată acestor presupuneri, să justifice perioada aleasă pentru previziune și să argumenteze de ce a folosit ratele respective. Astfel, în opinia lui Rérolle (2008), dacă sunt prezentate corect în notele la situațiile financiare, aceste date le oferă investitorilor și analiștilor informații prețioase cu privire la așteptările managerilor.

Dintr-o altă perspectivă, Fahnestock și Bostwick (2011) consideră că atunci când valoarea justă este determinată pe baza unor prețuri de piață lipsite de erori, acestea ar putea să furnizeze stakeholderilor informații relevante și credibile. Astfel, evaluarea la valoarea justă ar fi utilă pentru investitori și ar crește transparența informației financiare furnizate (Sundgren, 2013). În aceste condiții, valoarea justă nu ar mai fi bazată pe credințele și intențiile subiective ale deținătorului activului (Zijl și Whittington, 2006). În acest caz, situația poziției financiare va furniza majoritatea informațiilor necesare investitorilor, iar o simplă comparație între valoarea contabilă și valoarea de piață va furniza informații utile: dacă valoarea justă a activului net al companiei este considerabil mai mare decât valoarea de piață a acțiunilor, acest lucru ar putea fi un semnal că decizia de a cumpăra acțiuni ale companiei este o investiție bună și viceversa (Fahnestock și Bostwick, 2011). De altfel, Penman (2007) susține că dacă toate activele și datoriile ar fi prezentate în bilanț la valoarea justă, valoarea contabilă a capitalului ar fi egală cu valoarea de piață a acestuia.

Însă dacă valoarea justă este determinată pe baza altor factori decât prețurile de piață lipsite de erori sau dacă prețurile de pe piață nu mai sunt credibile, informația furnizată este mai puțin relevantă și credibilă, putând să îi inducă în eroare pe utilizatorii acesteia (Magnan și Thornton, 2010). Din acest punct de vedere, Hague (2009) susține că utilizarea valorii juste elimină transparența și integritatea informației financiare furnizate, ambele fiind importante pentru investitori.

Ținând cont de gradul de subiectivitate pe care îl implică valoarea justă atunci când activele și datoriile nu sunt tranzacționate pe o piață activă, Hawkins et al. (2008) consideră că utilizarea valorii juste poate crea confuzie în interpretarea rezultatelor operaționale ale unei companii. Aceștia susțin că evaluarea la valoarea justă este mai puțin credibilă, permite un grad mai mare de manipulare a rezultatelor și introduce volatilitatea.

Astfel, potrivit lui Hawkins et al. (2008), principala problemă a raportării la valoarea justă este dată de volatilitatea câștigurilor. Totuși, Sundgren (2013) nu consideră că aceasta ar fi o problemă. Din contră, el crede că volatilitatea poate crește transparența, iar argumentul adus este că investitorii și creditorii sunt cel mai probabil interesați de valoarea, timingul și incertitudinea perspectivelor de viitor privind intrările nete de numerar. În acest sens, fluctuațiile valorii juste vor include informații despre incertitudinea privind viitoarele cash inflows: fluctuațiile mari ale valorii juste indică un risc mai mare. Prin urmare, chiar dacă poate fi frustrant pentru manageri să raporteze creșterile și descreșterile valorii juste care sunt peste puterea lor de control, aceste variații ale valorii juste pot include informații valoroase pentru utilizatorii situațiilor financiare. Într-adevăr, dacă volatilitatea valorii juste este una creată artificial, ar putea exista anumite motive de îngrijorare (Sundgren, 2013).

Un argument pe care unii specialiști în domeniu l-au invocat pentru a susține importanța valorii juste în raportarea financiară este legat de relevanța informației furnizate. Gușe (2011) consideră că există multe situații în care informațiile în valori juste sunt mai relevante decât cele exprimate în alte baze de evaluare. Spre exemplu, în cazul activelor care generează independent fluxuri de numerar, valoarea justă determinată prin referire la o piață activă constituie un bun reper pentru valoarea ajustată la risc a viitoarelor cash flow-uri pe care le pot genera. De asemenea, în această situație, investitorii și creditorii pot determina și care ar fi costul de oportunitate al deținerii activelor respective. Informația este cu atât mai importantă în cazul în care active separate ale entității (cum ar fi investiții financiare și imobiliare) pot fi vândute fără a-i afecta activitatea.

Cu toate acestea, au fost aduse multe critici la adresa relevanței și utilității valorii juste pentru decizia managerială. O explicație pentru această poziționare este oferită de Ernst & Young (2005), care contestă relevanța costului de oportunitate în evaluarea veniturilor și a poziției financiare ale unei entități prin prisma faptului că valoarea justă se bazează de cele mai multe ori pe alternativa respinsă a realizării activelor sau a decontării datoriilor aflate încă în bilanț. Astfel, limitarea adusă de evaluarea la o valoare de ieșire a elementelor a căror vânzare nu mai reprezintă o opțiune la data raportării poate influența și performanța raportată.

Prin referire la costul istoric, Kaya (2013) consideră că deși evaluării la costul istoric poate îi lipsește un anumit grad de relevanță, ținând cont de perioadele de hiperinflație, și cu siguranță necesită îmbunătățiri, un nivel optim de consens este imperativ. Pe de altă parte, acesta afirmă că până și susținătorii valorii juste confirmă că raportarea la costul istoric depășește valoarea justă în aspecte precum inteligibilitatea și verificabilitatea. Din această perspectivă, Kaya (2013) adresează următoarea întrebare: Dacă nu este credibilă, atunci ce beneficiu ar avea informația relevantă pentru investitori? Dacă ne raportăm la faptul că informația financiară furnizată de evaluarea la costul istoric nu este bazată pe anumite tehnici de evaluare, este mai puțin probabil ca situația rezultatului global să fie subiect de manipulare pentru management. Susținătorii valorii juste însă dezaprobă costul istoric în principal pe motivul că activele prezentate la costul istoric în bilanțul companiilor au de multe ori prea puțină legătură cu valoarea lor curentă. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că, în cazul în care se identifică o depreciere a unui activ care nu este temporară, costul va fi ajustat prin înregistrarea unei pierderi în contul de profit și pierdere.

Astfel, potrivit lui Kaya (2013), profesia contabilă are mari rezerve cu privire la credibilitatea evaluării la valoarea justă, rezerve care sunt cauzate, printre alte aspecte, de dificultatea și subiectivitatea estimărilor cash flow-urilor viitoare. Costul istoric al unui activ într-o tranzacție desfășurată este, fără îndoială, cea mai credibilă măsură a valorii juste la data tranzacției (Cortese-Danile et al., 2010). Având în vedere faptul că o informație credibilă trebuie să dea dovadă de acuratețe, să fie lipsită de erori și prin urmare să fie verificabilă, se pune întrebarea: Este considerată valoarea justă ca fiind credibilă? În opinia lui Allatt (2001), valoare și justă sunt doi termeni care depind de punctul de vedere al evaluatorului și al destinatarului.

De asemenea, adeseori este adusă în discuție ideea conform căreia aplicarea modelului de evaluare la valoarea justă facilitează prezentarea unor situații financiare care pot permite o apreciere mai bună a performanțelor financiare, trecute și prezente, ale unei companii în scopul fundamentării deciziilor utilizatorilor. Altfel spus, mulți consideră că un alt avantaj al utilizării valorii juste este dat de capacitatea predictivă a informației furnizate. Ideea se justifică prin capacitatea modelului de a prezenta informații care înglobează tendințele pieței și care se găsesc într-o armonie perfectă cu metodele de evaluare utilizate de investitori în scopul previzionării fluxurilor de numerar.

Din această perspectivă, într-un studiu publicat în anul 2007, Penman a prezentat care sunt plusurile și minusurile pe care le aduce valoarea justă calității raportării financiare. Raportându-se la acest presupus avantaj al valorii juste care permite o mai bună evaluare a entității prin contrast cu modelul costului istoric, autorul și-a propus să determine dacă acest „plus” al modelului valorii juste este sustenabil sau nu în practică. În acest sens, utilizând informațiile referitoare la cifra de afaceri și rezultatul din exploatare din perioada 2002-2005, a stabilit prin aproximație valoarea unei acțiuni a companiei Coca-Cola la 49,09 dolari SUA, în timp ce cotația bursieră la data respectivă era de 46,92 dolari SUA. Așadar, prin utilizarea unui model de evaluare care are ca date de intrare informații în costuri istorice, Penman a demonstrat că valoarea de piață a companiei poate fi estimată corect, motiv pentru care acesta adresează următoarea întrebare justificată: Cât de mult ar crește precizia evaluării dacă datele de intrare ar fi exprimate în valori juste, dată fiind diferența de doar 2 dolari SUA dintre estimare și realitate? În opinia acestuia, concentrarea atenției asupra bilanțului nu este necesară pentru evaluare deoarece situațiile financiare cuprind și contul de profit și pierdere. Contul de profit și pierdere bazat pe costul istoric raportează câștigurile obținute pe baza activelor, iar în acest mod evaluarea poate fi făcută pornind de la câștiguri chiar dacă valoarea justă a activelor nu este prezentată în bilanț.

Mai mult, chiar dacă unii susțin că prin utilizarea valorii juste se elimină într-o oarecare măsură riscul unui comportament oportunist al managerilor, modelul de evaluare la valoarea justă poate crea dificultăți în determinarea abilităților managerilor. Cu alte cuvinte, este dificil să se facă o delimitare între influențele externe asupra variațiilor valorii de piață a activelor și contribuțiile interne ale unui management eficient. De asemenea, poate interveni și situația în care prin orientarea pe un orizont scurt de timp valoarea justă poate determina o atitudine ineficientă a managementului, care se concentrează pe maximizarea valorii de piață fără a mai lua în considerare eventualele strategii de dezvoltare.

Un alt subiect discutat pe larg în literatura de specialitate este legat de criza financiară din anul 2008. Mulți critici au susținut că aplicarea modelului valorii juste a contribuit semnificativ la declanșarea crizei financiare sau cel puțin i-a amplificat gravitatea. Aceștia consideră că utilizarea valorii juste a condus la supraevaluarea valorilor prezentate în situațiile financiare, această supraevaluare transmițându-se de la bancă la bancă prin efectul de roll-over și declanșând criza financiară. Astfel, în momentul în care piața financiară a cedat, prin același efect de roll-over, efectele de insolvabilitate și valoare fără fundament s-au retransmis într-o manieră augmentată către întregul sistem bancar american, de unde au fost importate într-o anumită proporție în întreaga lume (Șerban, 2011).

Într-un studiu cu privire la acest subiect, Laux și Leuz (2009) au infirmat aceste „acuzații”, ei ajungând la concluzia că este puțin probabil ca aplicarea modelului valorii juste să fi contribuit într-un mod semnificativ la accentuarea gravității crizei financiare. Principalele „acuzații” aduse valorii juste sunt legate de faptul că aceasta contribuie la efectuarea unor supraevaluări excesive în perioadele de boom financiar, care conduc ulterior la subevaluări excesive în perioadele de recesiune. Astfel, autorii, pe baza dovezilor descriptive și empirice, și-au propus să determine dacă raportarea acestor pierderi din depreciere stabilite pe baza evaluării la valoarea justă poate crea probleme suplimentare în perioada crizei. Ei consideră că în cazul crizei financiare din anul 2008 sunt puține dovezi care să susțină faptul că prețurile au fost distorsionate ca urmare a vânzărilor de active în regim de urgență sau că băncile au fost forțate să înregistreze deprecieri excesive.

O altă critică adusă valorii juste este legată de falimentul companiei Enron. Benston (2006) a studiat modul în care gigantul energetic Enron, care a dat faliment în anul 2002, a utilizat valoarea justă în raportarea informației financiare. El a descoperit că valoarea justă a fost folosită în scopul supraevaluării veniturilor și a rezultatului net al companiei. Benston este de părere că modul în care a fost utilizată valoarea justă a contribuit substanțial la colapsul companiei Enron, acesta sugerând că experiența Enron arată că sunt motive pentru care trebuie analizată cu precauție valoarea justă a activelor și datoriilor determinată pe baza cerințelor nivelului trei.

Prin urmare, în căutarea unui echilibru optim între costul istoric și valoarea justă, un lucru este cert, și anume că această tranziție necesită un efort enorm (Kaya, 2013).

Bibliografie

1. Ahmed, A., Duellman, S. (2012), Managerial Overconfidence and Accounting Conservatism, Journal of Accounting Research, vol. 51, nr. 1, pp. 1-30.
2. Allatt, G. (2001), Fair-value Accounting: Examining the Consequences, Balance Sheet, vol. 9, nr. 4, pp. 22-25.
3. Benston, G.J. (2006), Fair-value Accounting: A Cautionary Tale from Enron, Journal of Accounting and Public Policy, vol. 25, nr. 4, pp. 465-484.
4. Bunea, Șt. (2014), Mai avem nevoie de prudență în raportarea financiară?, Curierul Național, edițiile din 12 iunie, 19 iunie și 26 iunie.
5. Bushman, R.M., Piotroski, J.D. (2006), Financial Reporting Incentives for Conservative Accounting: The In­fluence of Legal and Political Institutions, Journal of Accounting and Economics, vol. 42, nr. 1-2, pp. 107-148.
6. Cortese-Danile, T.M., Mautz, R.D, McCarthy, I.M. (2010), Ethics is Imperative to Effective Fair Value Reporting: Weaving Ethics into Fair Value, Review of Business, vol. 30, nr. 2, pp. 50-58.
7. Doupnik, T.S., Richter, M. (2004), The Impact of Culture on the Interpretation of “In Context” Verbal Probability Expressions, Journal of International Accounting Research, vol. 3, nr. 1, pp. 1-20.
8. Fahnestock, R.T., Bostwick, E.D. (2011), An Analysis of the Fair Value Controversy, Journal of Finance and Accountancy, vol. 8, pp. 1-12.
9. Feleagă, L., Dragomir, V.D., Feleagă, N. (2010), National Accounting Culture and Empirical Evidence on the Application of Conservatism, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 44, nr. 3, pp. 43-60.
10. Gușe, R.G. (2011), Valoare, preț, cost și evaluare în contabilitate, Editura CECCAR, București.
11. Hague, B. (2009), Mark-To-Market Accounting: A Counterpoint to the Support for FASB’s Rule Change, Credit Union Journal, vol. 13, nr. 16.
12. Hawkins, D., Dessain, V., Barron, A. (2008), Choosing Cost or Fair Value on Adoption of IFRS, Harvard Business School Case 9-108-30.
13. Hoogervorst, H. (2012), The Concept of Prudence: Dead or Alive?, disponibil la http://www.ifrs.org/Alerts/PressRelease/Documents/2012/Concept%20of%20Prudence%20speech.pdf
14. Jordan, C.E., Clark, S.J., Pate, G.R. (2013), The Debate over Fair Value Reporting: Fact or Fiction? Using Benford’s Law to Find Answers, The CPA Journal, vol. 83, nr. 2, pp. 46-51.
15. Kang, T., Lee, L.F., Ng, J., Tay, J. (2004), The Impact of Culture on Accounting Choices: Can Cultural Con­ser­vatism Explain Accounting Conservatism?, Fourth Asia Pacific Interdisciplinary Research in Accounting Conference, Singapore.
16. Karahan Gökmen, M. (2013), Accounting Conservatism: A Literature Review, Muhasebe ve Vergi Uygula-malari Dergisi (MUVU) / Journal of Accounting & Taxation Studies (JATS), vol. 6. nr. 2, pp. 1-21.
17. Kaya, C.T. (2013), Fair Value versus Historical Cost: Which is Actually More “Fair”?, Journal of Accounting and Finance, vol. 60, pp. 127-137.
18. Laux, C., Leuz, C. (2009), Did Fair-value Accounting Contribute to the Financial Crisis?, CFS Working Paper, nr. 22, disponibil la https://www.ifk-cfs.de/fileadmin/downloads/publications/wp/09_22.pdf
19. Laux, C., Leuz, C. (2009), The Crisis of Fair Value Accounting: Making Sense of the Recent Debate, CFS Working Paper, nr. 9, disponibil la http://core.ac.uk/download/pdf/14506367.pdf
20. Lobo, G., Zhou, J. (2006), Did Conservatism in Financial Reporting Increase after the Sarbanes-Oxley Act? Initial Evidence, Accounting Horizons, vol. 20, nr. 1, pp. 57-73.
21. Magnan, M., Thornton, D. (2010), FVA: Smoke & Mirrors?, CA Magazine, vol. 143, nr. 2, pp. 18-25.
22. Penman, S. (2007), Financial Reporting Quality: Is Fair Value a Plus or a Minus?, Accounting and Business Research, vol. 37, supliment, pp. 33-44.
23. Rérolle, J.F. (2008), The Fair Value Debate: From Accounting Utopia to Financial Realism, Revue Tri­mestrielle de Droit Financier, nr. 4, pp. 1-12.
24. Sundgren, S. (2013), Is Fair Value Accounting Really Fair? A Discussion of Pros and Cons with Fair Value Measurement, Liiketaloudellinen Aikakauskirja nr. 3/4, pp. 242-250.
25. Șerban, C.V. (2011), Estimări și evaluări contabile, disponibil la http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate/2011/contabilitate/Serban_Claudiu_RO.pdf.pdf
26. Zijl, T., Whittington, G. (2006), Deprival Value and Fair Value: A Reinterpretation and a Reconciliation, Accounting and Business Research, vol. 36, nr. 2, pp. 121-130.
27. ACCA (2014), Prudence and IFRS, disponibil la http://www.accaglobal.com/content/dam/acca/global/PDF-technical/financial-reporting/tech-tp-prudence.pdf
28. AFRAC (2013), Response to EFRAG Prudence Bulletin, disponibil la http://www.efrag.org/files/Conceptual %20Framework%202013/Comment%20letters%20received/Uncertainty/CL06_-_AFRAC.pdf
29. ASB (2000), Financial Reporting Standard 18 “Accounting Policies”, disponibil la https://frc.org.uk/Our-Work/Publications/ASB/FRS-18-Accounting-Policies-File.pdf
30. CFA UK (2013), Response to EFRAG Prudence Bulletin, disponibil la https://www.frc.org.uk/Our-Work/Publications/Accounting-and-Reporting-Policy/Getting-a-Better-Framework-Prudence-Bulletin/Responses-to-Bulletin/CFA-Society-United-Kingdom.aspx
31. EFRAG (2013), Getting a Better Framework – Prudence Bulletin, disponibil la http://www.efrag.org/files/Conceptual%20Framework%202013/130409_CF_Bulletin_Prudence_-_final.pdf
32. Ernst & Young (2005), How Fair is Fair Value?, disponibil la https://www2.eycom.ch/publications/items/ifrs/single/200506_fair_value/en.pdf
33. FEE (2013), Response to EFRAG Prudence Bulletin, disponibil la http://www.efrag.org/files/Conceptual%20Framework%202013/Comment%20letters%20received/Bulletin%20Prudence/CL02_-_FEE.pdf
34. IASB (2015), Basis for Conclusions Exposure Draft: Conceptual Framework for Financial Reporting, disponibil la http://www.ifrs.org/Current-Projects/IASB-Projects/Conceptual-Framework
35. IASB (2015), Exposure Draft: Conceptual Framework for Financial Reporting, disponibil la http://www.ifrs.org/Current-Projects/IASB-Projects/Conceptual-Framework
36. IASB (2011), Standardele Internaționale de Raportare Financiară. Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2011, traducere, Editura CECCAR, București.
37. Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile finan­ciare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 182/29.06.2013.

În contextul celebrării a 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, Institutul Cultural Român, prin Direcția Românii din Afara Granițelor, a organizat în Republica Moldova, în parteneriat cu Consulatul General al României la Cahul, Primăria orașului Cahul și Asociația „Tinerii Moldovei”, două evenimente culturale care au reunit, pe aceeași scenă, artiști de pe ambele maluri ale Prutului.

Programul a inclus un concert susținut la Palatul de Cultură din Cahul la 25 martie de Paula Seling și trupa sa.

La Bălți, la 26 martie, a avut loc un concert susținut de Cătălin Josan, Alex Calancea Band și Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din localitate.

Reamintim că la 27 martie 1918 Sfatul Țării s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chișinău și a decis, cu majoritatea voturilor exprimate, semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România. Pentru unire au votat 86 dintre cei 135 de deputați prezenți la ședința Sfatului Țării.

Trei s-au pronunțat împotrivă, iar 36 s-au abținut. Rezultatul votării a fost însoțit de aplauze și strigăte: „Trăiască Unirea cu România!”.

Actul de Unire a fost semnat de președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, vicepreședintele Pantelimon Halippa și secretarul Ion Buzdugan. Proclamația Sfatului Țării suna astfel: „Republica Democrată Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România”.

În perioada 29 martie – 5 aprilie a.c., la nivel teritorial sunt programate să se desfășoare o serie de seminare prin Centrul de Excelență în Business și Economie, în cadrul cărora specialiștii vă vor ajuta să aflați noutățile din domeniu și să eliminați neclaritățile existente. Seminarele sunt adresate atât membrilor CECCAR, cât și specialiștilor din alte domenii.

Vă prezentăm, mai jos, calendarul orientativ al acestora pentru perioada amintită:

• Filiala Covasna – 30.03.2016 – Contabilitatea PFA în domeniul agricol- contabilitatea subvențiilor și fondurilor nerambursabile – seminar susținut de Mornea Maria;
• Filiala Gorj – 03.2016 - 03.04.2016 – Contabilitatea instituțiilor publice – seminar susținut de Ștefănescu Aurelia;
• Filiala Harghita – 03.2016 – Managementul cheltuielilor indirecte. Metoda contribuției – seminar susținut de Fulop Arpad Zoltan;
• Filiala Ialomița – martie – Contabilitate bugetară – susținut de Ștefănescu Aurelia;
• Filiala Vrancea – Închiderea exercițiului financiar 2015. Aspecte contabile și fiscale – susținut de Bondoc Crenguța.

CECCAR se preocupă permanent de pregătirea profesională a membrilor, pentru ca aceștia să ofere servicii la cele mai înalte standarde. Astfel, prin activitățile întreprinse în acest sens, Corpul facilitează accesul tuturor profesioniștilor contabili la oportunitățile și resursele necesare dezvoltării profesionale continue. În acest sens, în perioada 29 martie – 5 aprilie sunt programate să se desfășoare, la nivelul filialelor, cursuri de pregătire profesională, pe care vi le prezentăm mai jos. Pentru detalii suplimentare vă rugăm să contactați filialele teritoriale ale CECCAR.

• Filiala Bacău – 31.03.2016 – 10.04.2016 – Contabilitate financiară; Doctrină și deontologie profesională;
• Filiala Brăila – 24.03.2016 – 01.04.2016 – IFRS; Fiscalitate; Doctrină și deontologie profesională; Standarde profesionale emise de Corp; – 27.03.2016 – 08.04.2016 – IFRS; TIC; Audit și certificare; Doctrină și deontologie profesională;
• Filiala Buzău – 26.03.2016 – 29.03.2016 – Standardul profesional nr. 35; Expertiza contabilă;
• Filiala Caraș-Severin – 29.02.2016 – 07.04.2016 – Evaluarea economică a întreprinderii; Managementul piețelor de capital; Doctrină și deontologie profesională; Standardele profesionale nr. 21 și 22;
• Filiala Galați – 26.03.2016 – 31.03.2016 – Expertiza contabilă; Gestiunea unui cabinet de expertiză;
• Filiala Ialomița – martie 2016 – Contabilitate de gestiune; Doctrină și deontologie profesională;
• Filiala Iași – martie – aprilie – Standardul profesional nr. 34; Fiscalitate;
• Filiala Mehedinți – 31.03.2016 – 02.04.2016 – Audit și certificare;
• Filiala Neamț – 01.04.2016 – 03.04.2016 – IFRS; Controlul de calitate într-un cabinet de expertiză contabilă;
• Filiala Prahova – 28.03.2016 – 31.03.2016 – Doctrină și deontologie profesională;
• Filiala Sălaj – 04.04.2016 – 08.04.2016 – Doctrină și deontologie profesională; Standarde profesionale emise de Corp;
• Filiala Sibiu – 29.03.2016 – 15.04.2016 – IFRS; Fiscalitate; Accesare fonduri europene;
• Filiala Vâlcea – martie 2016 – Fiscalitate; Doctrină și deontologie profesională.

Muzeul Național de Istorie organizează, în colaborare cu Institutul Polonez din București, până la 22 mai 2016, expoziția „Războiul în afișul polonez. Colecția Krzysztof Dydo”.

Sunt expuse 52 de afișe selectate din colecția lui Krzysztof Dydo. Renumitul expert în arta afișului, autor a nenumărate publicații dedicate acestei teme și cofondator al Galeriei Afișului din Cracovia, deține cea mai mare colecție privată de profil din Polonia, care numără peste 20.000 de „piese”.

Expoziția are un caracter de retrospectivă, pentru perioada 1939-2014, fiind compusă din două părți distincte. Prima cuprinde afișe referitoare la anii 1939-1945, izbucnirea războiului, masacrul de la Katyń, lagărele de concentrare, revolta din Ghetoul din Varșovia și Insurecția varșoviană, iar cea de-a doua reunește afișe din perioada 1955-2014, dedicate apărării păcii și condamnării conflictelor internaționale și a diferitelor forme de terorism contemporan. Exponatele sunt lucrări ale unei întregi pleiade de artiști polonezi, din diferite generații, care formează așa-numita „Școală de Afiș Polonez”, printre ei regăsindu-se Henryk Tomaszewski, Tadeusz Trepkowski, Andrzej Pawłowski, Maciej Urbaniec, Marian Nowiński, Jan Sawka, Rafał Olbiński, Janusz Stanny, Tomasz Bogusławski, Franciszek Starowieyski, Sebastian Kubica.

Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10.00-18.00.

Ediția 2016 a Concursului Internațional „George Enescu” va avea loc între 3 și 25 septembrie și va aduce pe scena Ateneului Român unii dintre cei mai promițători tineri artiști ai momentului, precum și muzicieni consacrați, printre care laureați ai concursului, astăzi nume importante în plan internațional, care vor susține o serie de recitaluri extraordinare. Abonamentele și biletele s-au pus în vânzare în rețeaua Eventim.

Sunt programate 19 concerte și recitaluri, printre care un concert de gală, care va deschide concursul, la 3 septembrie. Vor participa Anna Țifu (vioară), Valentin Răduțiu (violoncel) și Mihai Ritivoiu (pian), laureați ai edițiilor anterioare ale concursului, alături de Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Horia Andreescu. De asemenea, vor avea loc trei recitaluri extraordinare susținute de muzicieni consacrați, membri ai juriilor fiecărei secțiuni de instrumente: David Geringas (violoncel) – la pian Ian Fountain, la 7 septembrie; Florin Croitoru (vioară) – la pian Verona Maier, la 16 septembrie; și Peter Donohoe (pian), la 22 septembrie. Câștigătorii ediției trecute a Concursului „George Enescu” vor susține trei recitaluri extraordinare: Ștefan Tarara (vioară), alături de Lora-Evelin Vakova Tarara, Eun-Sun Hong (violoncel), alături de Thomas Hoppe (pian), și Josu de Solaun (pian).

Tema concursului din 2016 este „Trăiește-ți visul!”.

România a înregistrat un ritm de evoluție mai rapid decât media statelor UE, potrivit rezultatelor celui mai recent Index privind economia și societatea digitală (Digital Economy and Society Index – DESI), publicat de Comisia Europeană (CE). Țara noastră ocupă însă ultimul loc între statele membre UE – cu un punctaj de 0,35 – obținând performanțe mai slabe decât cele consemnate la nivel european. Documentul relevă că, de la publicarea de către CE, anul trecut, a Strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, statele membre au înregistrat progrese în domenii cum ar fi conectivitatea și competențele digitale, precum și serviciile publice. Raportul arată nu doar progresele realizate, ci, de asemenea, că ritmul progreselor a încetinit. Reprezentanții CE sunt de părere că se impun măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivel național pentru a elimina obstacolele care împiedică statele membre să valorifice la maximum oportunitățile oferite de sectorul digital. „UE face progrese, însă prea încet. Nu putem să ne complacem în situația actuală. Trebuie să depunem eforturi dacă vrem să recuperăm decalajul față de Japonia, SUA și Coreea de Sud. În luna mai vom prezenta, pe baza acestui index, recomandări concrete adresate statelor membre ale UE în vederea îmbunătățirii performanțelor lor naționale. Sunt sigur că aceste propuneri, coroborate cu eforturile noastre pentru crearea unei piețe digitale, vor face ca UE în ansamblul său și statele sale membre să obțină rezultate mult mai bune în următorii ani“, a precizat Günther H. Oettinger, comisar pentru economie digitală și societate digitală.

Principalele constatări, la nivel european, ale Indexului, sunt:

• UE face progrese, dar într-un ritm lent. UE în ansamblu a obținut un punctaj de 0,52 din 1, ceea ce reprezintă o îmbunătățire față de punctajul de 0,5 obținut anul trecut. Punctajul a crescut pentru toate țările din UE, cu excepția Suediei;
• Danemarca, Țările de Jos, Suedia și Finlanda continuă să se afle în fruntea clasamentului DESI;
• Țările de Jos, Estonia, Germania, Malta, Austria și Portugalia au înregistrat cele mai rapide progrese, câștigând avans;
• Pentru prima dată, CE a realizat o comparație între UE și unele dintre cele mai digitalizate țări din lume (Japonia, SUA și Coreea de Sud). Rezultatele Indexului indică faptul că cele mai performante țări din UE se situează, de asemenea, pe primele locuri din lume în ceea ce privește domeniul digital. Cu toate acestea, UE în ansamblu trebuie să facă progrese considerabile pentru a deveni un lider pe plan mondial;
• O conectivitate mai bună, dar insuficientă pe termen lung. 71% dintre gospodăriile din Europa au acces la bandă largă de mare viteză (cel puțin 30 Mbps), față de o pondere de 62% anul trecut. UE este pe calea cea bună pentru a atinge o acoperire completă până în 2020. Numărul abonamentelor la servicii mobile în bandă largă este în creștere rapidă, trecând de la 64 de abonamente pentru fiecare 100 de persoane în 2014 la 75 de abonamente în prezent. UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii viitoare și să ofere rețele de comunicații de nouă generație (5G). În acest scop, Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului, o revizuire a normelor UE în domeniul telecomunicațiilor, care va aborda provocările de natură tehnologică și comercială;
• Competențele digitale trebuie îmbunătățite. În timp ce numărul absolvenților de facultăți din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM) a crescut ușor în UE, aproape o jumătate dintre europeni (45%) nu au competențe digitale de bază (utilizarea unei adrese de e-mail sau a aplicațiilor de editare ori instalarea de noi dispozitive). Comisia va aborda tema competențelor și a formării în domeniul digital în cadrul Agendei UE privind competențele, care va fi lansată în cursul acestui an;
• Comerțul electronic, o oportunitate neexploatată de către micile întreprinderi. 65% dintre utilizatorii de Internet din UE fac cumpărături online, însă numai 16% dintre IMM-uri vând online, iar mai puțin de jumătate dintre acestea vând online la nivel transfrontalier (7,5%). În luna mai, Comisia va prezenta un pachet legislativ care va oferi un nou impuls comerțului electronic. Pachetul va include măsuri care vor combate geoblocarea nejustificată, vor îmbunătăți transparența piețelor de coletărie transfrontaliere și vor asigura o mai bună aplicare a normelor UE în materie de protecție a consumatorilor în context transfrontalier.
• Numărul serviciilor publice online a crescut, dar acestea sunt insuficient utilizate. Indicatorii arată că administrațiile publice oferă o gamă mai largă de servicii online (permițând cetățenilor să le comunice prin Internet informații privind schimbarea domiciliului, nașterea unui copil sau alte evenimente importante). Cu toate acestea, numărul utilizatorilor de Internet care interacționează online cu administrația lor a rămas constant (32%).

În ceea ce privește România, se relevă o creștere a gradului de conectare a populației la rețelele de bandă largă, în special datorită calității acestor servicii. Indexul menționează două provocări principale în acest dom,eniu cu care se confruntă țara noastră, acestea limitându-i capacitatea de a exploata beneficiile economiei digitale: • îmbunătățirea acoperirii rețelelor fixe de Internet în bandă largă, care în prezent ajung doar la 89% dintre gospodării, cu mult sub media UE (97%); • creșterea numărului de abonați la servicii în bandă largă, ponderile înregistrate atât pentru serviciile de internet fixe, cât și mobile, fiind mult sub media europeană. Indexul mai punctează, de asemenea, nivelul scăzut al competențelor digitale și al încrederii utilizatorilor, acesta fiind considerat ca principala piedică în calea dezvoltării economiei digitale în țara noastră.

Indexul privind economia și societatea digitală (DESI) este un instrument online pentru măsurarea progreselor realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale. El reunește o serie de indicatori relevanți privind mixul de politici digitale actuale din Europa, precum grad de conectare, capital uman, grad de utilizare a internetului, nivel de integrare a tehnologiilor digitale și număr de servicii publice digitale.

Un studiu recent efectuat de Strategy& – divizia de consultanță strategică a celei mai mari companii de consultanță și audit din lume, PricewaterhouseCoopers (PwC) – relevă că numai 6% dintre primele 1.500 de companii din lume au numit un director de operațiuni digitale (Chief Digital Officer – CDO) pentru a superviza transformarea digitală a afacerilor lor, însă numărul acestor manageri este în creștere. Ediția 2015 a studiului Chief Digital Officer analizează cele mai mari 1.500 de companii în funcție de venituri pentru a înțelege câte dintre acestea au numit deja un CDO, cine sunt acești manageri și care este poziția lor în ierarhia organizațiilor. Potrivit studiului, companiile orientate către consumatori, inclusiv de media și divertisment (13%), companiile din industria alimentară și a băuturilor (11%) și companiile de bunuri de larg consum (9%) sunt cele mai susceptibile să fi numit deja un CDO. De asemenea – se mai arată în studiu –, companiile europene angajează astfel de CDO într-un ritm mai alert decât cele din alte regiuni (13% în Europa, față de 7% în America de Nord, 5% în America Latină și de Sud, 3% în Asia-Pacific și 2% în Orientul Mijlociu și Africa). Companiile mai mari sunt deschizătoare de drumuri în numirea unor CDO. Proporția companiilor cu mai mult de 10.000 de angajați care au numit deja un astfel de director este între 7% și 9%, în vreme ce doar 1% până la 3% dintre companiile mai mici au făcut acest lucru.

Dintre cei 86 de CDO identificați, 31 au fost numiți în ultimul an, o creștere semnificativă care sugerează că din ce în ce mai multe companii de top consideră că au nevoie de un lider dedicat care să fie responsabil de transformarea companiei într-o organizație de succes în era digitală. Însă cele mai multe companii nu introduc suficient de rapid noua funcție. „În ciuda avansului digitalizării în ultimii ani, majoritatea companiilor nu au dat unui singur manager responsabilitatea de a superviza toate eforturile lor digitale. În schimb, cele mai multe companii încearcă să gestioneze această transformare digitală la nivel funcțional, de unitate de business sau la nivelul fiecărui teritoriu în care operează. (...) Poziția de CDO este una nouă și relativ nedefinită, având un rol diferit de cel al directorilor de IT sau al directorilor de marketing. Funcției de CDO îi revine responsabilitatea de a ghida transformarea companiilor într-o epocă de schimbări profunde, generate de tehnologie, atât în relația cu partenerii, cât și în operațiunile interne”, a declarat Mircea Bozga, partener, liderul echipei de servicii de securitate cibernetică din cadrul PwC România.

Dintre companiile care au numit un CDO, peste 80% au angajat un astfel de manager după 2012, iar 40% dintre aceștia sunt membri ai boardului executiv. Studiul arată că rolurile celor din echipa executivă sunt redefinite, cei mai mulți directori digitali provenind dintr-o varietate de funcții, cea mai frecventă fiind cea de marketing (34%), urmată de vânzări (17%) și IT (14%).

În ultimul timp a căpătat o circulație mai largă noțiunea de rezoluție bancară. De aici, și precizările formulate zilele trecute de Banca Națională a României (BNR), pe care le prezentăm în continuare.

Legea nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții (publicată în Monitorul Oficial nr. 920/11.12.2015), ce transpune în dreptul național prevederile Directivei 2014/59/UE (Directiva BRR), desemnează Banca Națională a României drept autoritate de rezoluție pentru sectorul bancar. Rezoluția bancară reprezintă procesul de restructurare a unei instituții de credit de către o autoritate de rezoluție, prin utilizarea de instrumente și competențe de rezoluție pentru asigurarea continuității funcțiilor esențiale ale acestei instituții (de exemplu, depozite, operațiuni de plată), restaurarea viabilității sale, în totalitate sau în parte, și lichidarea părții reziduale a acesteia prin procedurile obișnuite de insolvență. În calitate de autoritate de rezoluție, Banca Națională a României are responsabilități pe linia planificării rezoluției și a întreprinderii de acțiuni de rezoluție.

Planificarea rezoluției

În vederea asigurării eficienței eventualelor acțiuni de rezoluție, Banca Națională a României elaborează planuri pentru rezoluția instituțiilor de credit și a altor entități supuse dispozițiilor specifice ale Legii nr. 312/2015, ce cuprind acțiunile pe care le poate întreprinde, dacă va fi cazul, în conformitate cu strategia de rezoluție stabilită. Planul de rezoluție conține, în principal, următoarele elemente: prezentarea modului în care funcțiile critice pot fi menținute, obstacolele majore identificate în calea posibilității de soluționare și măsurile pentru eliminarea acestora, diversele strategii de rezoluție posibile, modalitățile de finanțare a instrumentelor de rezoluție, cerințele minime de fonduri proprii și pasive eligibile, opțiunile privind menținerea accesului la serviciile de plăți, calendarul estimativ al aplicării planului. Planul trebuie reevaluat și actualizat cel puțin o dată pe an și ori de câte ori au loc modificări semnificative ale structurii organizaționale sau juridice, ale activității economice sau ale poziției financiare a instituției care pot afecta eficacitatea planului de rezoluție.

Întreprinderea de acțiuni de rezoluție

Banca Națională a României întreprinde acțiuni de rezoluție numai în cazul în care sunt îndeplinite, cumulativ, trei condiții: instituția intră sau este susceptibilă de a intra într-o stare de dificultate majoră; nu există măsuri alternative ale sectorului privat/măsuri de supraveghere; acțiunea de rezoluție este în interes public.

Acțiunile de rezoluție, ce cuprind instrumentele și competențele de rezoluție, au în vedere îndeplinirea oricăruia dintre următoarele obiective:

1. asigurarea continuității funcțiilor critice ale instituției;
2. menținerea stabilității financiare;
3. protejarea fondurilor publice și a intereselor contribuabililor;
4. protejarea deponenților care intră sub incidența legislației privind garantarea depozitelor.

Instrumentele de rezoluție ce pot fi utilizate, individual sau în orice combinație, sunt:

• vânzarea afacerii;
• instituția punte;
• separarea activelor (doar împreună cu un alt instrument de rezoluție);
• recapitalizarea internă (bail-in).

În cazul în care rezoluția privește un grup bancar transfrontalier, deciziile sunt luate în cadrul unui colegiu de rezoluție.

Cerințe minime de fonduri proprii și pasive eligibile

Pentru a asigura eficiența instrumentului de recapitalizare internă, Banca Națională a României stabilește cerințe minime de fonduri proprii și pasive eligibile (minimum requirements for own funds and eligible liabilities – MREL) pentru fiecare instituție.

Organizarea rezoluției bancare în BNR

În conformitate cu prevederile Directivei BRR, în Banca Națională a României, funcția de rezoluție este separată structural și are linii de raportare/subordonare distincte de funcția de supraveghere a instituțiilor de credit, precum și de celelalte funcții și activități ale băncii centrale. Funcția de rezoluție este organizată în cadrul Direcției Rezoluție Bancară.

În perioada 1-25 martie 2016 au fost publicate în Monitorul Oficial o serie de acte normative de interes pentru profesioniștii contabili:

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 839 din 24 februarie 2016 privind aprobarea Normelor tehnice de autorizare a magaziilor și a perimetrelor pentru depozitare temporară și a Normelor tehnice de înregistrare a depozitelor utilizate în zonele libere (Monitorul Oficial nr. 164/03.03.2016)

Prin acest ordin se aprobă normele tehnice care stabilesc procedurile aplicabile la autorizarea magaziilor și a perimetrelor de depozitare temporară pe teritoriul vamal al României, precum și cele de înregistrare a depozitelor utilizate în zonele libere.

În sensul acestor norme, depozitarea temporară semnifică depozitarea mărfurilor necomunitare sub supraveghere vamală în intervalul dintre prezentarea acestora în vamă și atribuirea unei destinații vamale pentru acestea, iar magaziile și perimetrele pentru depozitare temporară sunt locuri aprobate de autoritatea vamală, destinate să primească mărfuri necomunitare care fac obiectul unei declarații sumare de depozitare temporară și cărora operatorul trebuie să le atribuie o destinație vamală.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 825 din 22 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie de reverificare” (Monitorul Oficial nr. 165/04.03.2016)

Prin OPANAF nr. 825/2016 se aprobă formularul „Decizie de reverificare”, în ordin fiind prezentate și instrucțiunile de completare și utilizare a acestuia.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 829 din 23 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor privind accesul operatorilor economici la aplicațiile EMCS-RO de control al mișcărilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize și de depunere online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile (Monitorul Oficial nr. 179/10.03.2016)

Sistemul EMCS utilizat în toate statele membre ale Uniunii Europene permite depunerea documentului administrativ în format electronic (e-DA), urmărirea mișcărilor și închiderea operațiunilor cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile.

Potrivit normelor aprobate prin OPANAF nr. 829/2016, accesul la aplicațiile EMCS-RO pentru depunerea documentelor administrative electronice se poate face de către operatorii economici autorizați să desfășoare operațiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize, precum și pentru depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile, în calitate de antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat, utilizator final.

Soluțiile tehnice puse la dispoziție de ANAF – Direcția Tehnologia Informației, Comunicații și Statistică Vamală pentru accesul operatorilor economici autorizați ca antrepozitar, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau utilizator final la aplicațiile EMCS-RO sunt conectarea securizată la o interfață web a EMCS-RO Mișcări și EMCS-RO Stocuri (care permite (1) introducerea datelor din documentul administrativ electronic și procesarea acestora, precum și depunerea online a declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile; și (2) încărcarea datelor documentului administrativ electronic, precum și încărcarea declarațiilor privind situația achizițiilor și livrărilor de produse accizabile dintr-un fișier XML) și schimbul securizat de date între aplicațiile operatorilor economici și aplicația EMCS-RO Mișcări.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 952 din 8 martie 2016 pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum și a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită (Monitorul Oficial nr. 186/11.03.2016)

1. comunicarea somației către contribuabil;
2. înființarea popririi asupra disponibilităților bănești;
3. calculul obligațiilor fiscale accesorii;
4. stingerea efectuată asupra creanțelor bugetare.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 950 din 8 martie 2016 privind modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 52/2012 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal (Monitorul Oficial nr. 188/14.03.2016)

Potrivit prevederilor acestui act normativ, OPANAF nr. 52/2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La anexa nr. 2, la instrucțiunile privind completarea și depunerea formularului 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”, cod 14.13.01.13, la punctul 1 „Depunerea declarației”, subpunctul 1.7.4 se modifică și va avea următorul cuprins:

„1.7.4. Declarația se completează distinct pentru fiecare venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, indicându-se perioada de realizare a venitului prevăzută la subpct. 1.7.2 și/sau subpct. 1.7.3.”

2. La anexa nr. 2, la instrucțiunile privind completarea și depunerea formularului 200 „Declarație privind veniturile realizate din România”, cod 14.13.01.13, la capitolul II „Date privind veniturile realizate, pe surse și categorii de venit”, litera B „Date privind venitul/câștigul net anual”, punctul 6 se modifică și va avea următorul cuprins:

„6. JOCURI DE NOROC
rd. 1 Venit brut – se înscrie fiecare venit brut primit de un contribuabil de la un organizator de jocuri de noroc sau plătitor de venituri din jocuri de noroc.”

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 889 din 2 martie 2016 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu (Monitorul Oficial nr. 203/18.03.2016)

1. „Referat privind soluționarea cererii de acordare a regimului de declarare derogatoriu”;
2. 162 „Decizie privind aprobarea/respingerea cererii de acordare a regimului de declarare derogatoriu”, cod M.F.P. 14.13.02.99/r.d;
3. „Notificare privind încetarea regimului de declarare derogatoriu”.

Actul normativ prevede că procedurile de administrare referitoare la stabilirea, verificarea și colectarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat sunt aplicabile contribuabililor/plătitorilor pentru care a fost aprobat regimul de declarare derogatoriu. Prin excepție de la aceste prevederi, contribuabilii/plătitorii pentru care a fost aprobat regimul de declarare derogatoriu:
– nu sunt supuși procedurilor curente de notificare și de impunere din oficiu pentru nedepunerea declarațiilor fiscale;
– nu se includ în lista contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi, potrivit art. 92 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Conform art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, contribuabilul/plătitorul persoană juridică sau orice entitate fără personalitate juridică este declarat inactiv și îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivității dacă nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege.

La data intrării în vigoare a OPANAF nr. 889/2016 se abrogă Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.221/2009 privind Procedura de aprobare a regimului de declarare derogatoriu, cu modificările și completările ulterioare.

Hotărârea Guvernului nr. 159 din 11 martie 2016 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 (Monitorul Oficial nr. 208/21.03.2016)

Principalele elemente de noutate aduse de acest act normativ au în vedere următoarele aspecte:

Impozite și taxe locale

• Au fost aduse clarificări în cazul clădirilor/terenurilor proprietate publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosință, care se referă la perioade mai mici de o lună. În aceste situații, obligația declarării și plății taxei pe clădiri/teren aparține persoanei de drept public care transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință.
• Au fost completate prevederile referitoare la depunerea declarațiilor de către persoanele fizice care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă sau nerezidențială. În cazul persoanelor care au în proprietate clădiri cu destinație mixtă pentru care suprafețele folosite în scop rezidențial și cele folosite în scop nerezidențial nu pot fi evidențiate distinct, dacă proprietarul depune declarația privind destinația mixtă a clădirii, însoțită de o declarație pe propria răspundere prin care se atestă faptul că „niciuna din cheltuielile cu utilitățile nu este înregistrată în sarcina persoanei care desfășoară activitatea economică”, se va datora impozitul pe proprietăți utilizate în scop rezidențial. Prin cheltuieli cu utilitățile se înțelege cheltuieli comune aferente imobilului, energia electrică, gaze naturale, termoficare, apă, canalizare.
• În ceea ce privește impozitul pe clădiri, s‐au adus lămuriri privind „ultima valoare impozabilă înregistrată în evidențele fiscale”, precizându‐se că nu mai este necesară depunerea rapoartelor de evaluare în cazul rapoartelor de reevaluare întocmite în intervalul 2013‐2014 și înregistrate în situațiile financiare în aceeași perioadă; s‐a precizat, de asemenea, că, în cazul persoanelor juridice care dobândesc clădiri prin construire în ultimii trei ani ai anului de referință, valoarea clădirii este cea prevăzută în procesul‐verbal de recepție finală.
• A fost detaliată modalitatea acordării scutirii de impozit pe clădiri/terenuri, specificându‐se că scutirea de impozit se acordă corespunzător cotei‐părți din dreptul de proprietate asupra clădirii/terenului.
• A fost exemplificat modul de determinare a calculului impozitului pe teren în cazurile în care un contribuabil deține mai multe terenuri situate în intravilan, înregistrate în registrul agricol la alte categorii de folosință decât cea de terenuri cu construcții.
• În cazul mijloacelor de transport au fost detaliate prevederile privind regimul actului de înstrăinare-dobândire în diferite cazuri de înstrăinare a unui mijloc de transport.
• Au fost completate prevederile referitoare la perioada de transmitere în format electronic a situației centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea/subdiviziunea administrativ‐teritorială.

Taxa pe valoarea adăugată

• Au fost aduse clarificări cu privire la momentul la care intervine faptul generator de taxă în cazul unor servicii de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct și superficie, asupra unui bun imobil, în situația în care nici contractul, nici factura nu prevăd un termen‐limită pentru efectuarea plății.
• În privința cartelelor preplătite care pot fi utilizate pentru mai multe scopuri și pentru care nu se pot determina momentul utilizării creditului și destinația acestuia s‐a precizat că tratamentul este similar cu cel al cartelelor preplătite care pot fi utilizate numai pentru servicii de telecomunicații.
• S‐a menționat că o persoană care vinde un voucher cu scop multiplu, fără să efectueze și livrarea de bunuri/ prestarea de servicii în schimbul acestuia, se consideră că realizează tranzacții cu mijloace de plată, iar sumele încasate din vânzarea voucherului nu reprezintă contravaloarea unor operațiuni în sfera de aplicare a TVA.
• Au fost clarificate condițiile în care se aplică taxarea inversă în cazul bunurilor prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i)‐ k) din Codul fiscal, având în vedere condiția suplimentară, introdusă prin Legea nr. 358/2015, respectiv ca valoarea pe factură să fie egală sau mai mare de 22.500 lei, fiind inclus și un exemplu în acest sens.
• S‐au completat prevederile legale cu regimul TVA aplicabil achizițiilor intracomunitare de medicamente care fac obiectul contractelor cost‐volum-rezultat care sunt transportate din alt stat membru în România în vederea testării.
• S‐a clarificat că taxa pe valoarea adăugată se consideră inclusă în contrapartida unei livrări sau prestări și atunci când contrapartida este stabilită prin lege, licitație, hotărâre a instanței sau alte situații similare fără nicio mențiune referitoare la TVA.
• S‐a precizat faptul că întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA au dreptul să ajusteze taxa indiferent dacă se înregistrează la depășirea plafonului de scutire sau prin opțiune, în primul decont depus după înregistrare sau într‐un decont ulterior. S‐au prevăzut toate categoriile de bunuri/servicii pentru care nu se justifică ajustarea taxei deduse în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA.
• S‐a inclus posibilitatea ajustării taxei deduse pentru bunurile de capital într‐o declarație stabilită prin ordin al președintelui ANAF, în cazul în care din eroare nu s‐a efectuat ajustarea în ultimul decont depus, de către persoanele impozabile cărora li s‐a anulat înregistrarea în scopuri de TVA.
• S‐au completat informațiile care trebuie înscrise în facturi referitoare la adresa furnizorului/prestatorului, prin menționarea județului/sectorului.
• Au fost clarificate condițiile în care nu se aplică regulile asocierii și a fost introdus un exemplu pentru situația în care o parte din bunurile rezultate în urma unei asocieri sunt distribuite către membri, respectiv s‐a clarificat că o astfel de distribuire reprezintă din punct de vedere al TVA o livrare de bunuri cu plată în sfera TVA.

Accize și alte taxe speciale

• S‐a precizat faptul că, în toate situațiile în care autorizarea/reautorizarea operatorilor economici intră în competența comisiei, certificatul de atestare fiscală și datele cu privire la cazierul fiscal se obțin de direcția de specialitate care asigură secretariatul comisiei, de la nivelul autorității fiscale centrale.
• Au fost eliminate obligația prin care destinatarii înregistrați trebuie să depună cerere de modificare a autorizației și în cazul modificării cantității de produse accizabile, precum și obligația de a depune situația lunară centralizatoare a livrărilor de produse accizabile.
• S‐a precizat expres faptul că nedepunerea în termen a cererii de restituire și a documentelor însoțitoare nu conduce la pierderea dreptului de restituire, cu condiția ca acestea să fie depuse în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 219 din Codul de procedură fiscală.
• S‐au clarificat situațiile în care un antrepozit fiscal poate livra în vrac alcool etilic denaturat în regim de scutire directă și indirectă de la plata accizelor.
• Au fost stabilite documentele pe care operatorii economici trebuie să le depună pentru a putea beneficia de restituirea accizelor în cazul scutirii indirecte.

Impozitul pe venit

Au fost detaliate reglementările cu privire la excluderea de la evaluare a avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50%. Conform prevederilor din Codul fiscal, acestea reprezintă avantaje neimpozabile, la nivelul persoanei fizice beneficiare.

Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.053 din 17 martie 2016 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă (Monitorul Oficial nr. 209/22.03.2016)

Ordinul modifică și instrucțiunile de completare a formularului 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”, cod 14.13.01.99/bs.

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 378 din 17 martie 2016 pentru modificarea și completarea Procedurii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale în cazul creanțelor administrate de către organul fiscal central, aprobată prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3.831/2015 (Monitorul Oficial nr. 219/24.03.2016)

Ordinul modifică și completează Procedura de aplicare a prevederilor OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale în cazul creanțelor administrate de către organul fiscal central în sensul că în categoria obligațiilor de plată accesorii care pot face obiectul facilităților fiscale se introduc și obligațiile de plată principale cuprinse în decizii de impunere emise ca urmare a unei inspecții fiscale și comunicate în perioada 1 octombrie – 21 octombrie 2015.

Se clarifică, de asemenea, că prin „inspecții fiscale în derulare la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență” se înțelege inspecțiile începute anterior acestei date și pentru care decizia de impunere:
1. s-a emis și s-a comunicat începând cu ziua următoare intrării în vigoare a ordonanței de urgență;
2. s-a emis înainte de data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și s-a comunicat începând cu ziua următoare acestei date.

Conform prevederilor nou-introduse, organul fiscal anulează penalitățile de întârziere, precum și o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligațiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, și individualizate în decizii de impunere, emise ca urmare a unei inspecții fiscale, și comunicate în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și data intrării în vigoare a ordonanței de urgență, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
1. diferențele de obligații de plată principale individualizate în deciziile de impunere emise ca urmare a inspecției fiscale sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016 pentru aprobarea OUG nr. 44/2015 privind acordarea unor facilități fiscale;
2. o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligațiilor prevăzute la lit. a) și individualizate în deciziile de impunere/deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016 sau în termenul de plată prevăzut la art. 156 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care deciziile referitoare la obligațiile fiscale accesorii sunt comunicate după termenul de 90 de zile;
3. cererea de anulare a accesoriilor se depune în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 4/2016, sub sancțiunea decăderii.

În perioada 4-8 aprilie 2016, în regiunea Vidinului din Bulgaria (localitățile Gâmzova, Pocraina, Kosava și Kutova) se va desfășura o caravană a teatrului și folclorului românesc, organizată de Institutul Cultural Român prin Direcția Românii din Afara Granițelor.

Caravana, dedicată în special copiilor din comunitățile de români locale, va prezenta spectacolul Prietenii motanului încălțat (scenariul și regia: Iulia Cârstea, scenografia: Eugenia Tărășescu-Jianu), producție a Teatrului „Colibri” din Craiova, și patru ateliere de țesut pânză de casă la război, susținute de meșterul popular Cristina Niculescu, împreună cu alte trei țesătoare. Prin joc și artă teatrală, copiii românilor din Bulgaria se vor familiariza cu limba română literară și vor face cunoștință cu personajele din poveste, iar meșterii populari din România vor oferi din colecția personală, cu titlu gratuit, membrilor ansamblului popular românesc „Vidinul” o serie de costume populare, specifice zonei Olteniei.

Evenimentele sunt organizate în parteneriat cu Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria „AVE”.

Teatrul „Colibri” a fost prezent la importante festivaluri naționale și internaționale de profil, fiind distins cu premii pentru regie, interpretare, scenografie. A participat, de asemenea, la turnee în comunitățile de români din țările vecine, în cadrul unor proiecte derulate de ICR.

Cristina Niculescu este singurul meșter popular din România care încă lucrează pânza de borangic în război, având peste zece ani de experiență în tehnicile tradiționale de țesut.

În ziua de 16 martie a avut loc, la Brașov, în sala de cursuri „Emanuel Ioan Nechifor” a filialei CECCAR, o întâlnire profesională cu membrii Corpului, tema dezbătută fiind Desfășurarea auditului de calitate la cabinete și auditarea expertizelor contabile. Discuțiile au fost moderate de auditorii Filialei CECCAR Brașov, Anca Mihaela Balaban și Dănilă Dănilă.

În cadrul întâlnirii a fost prezentat un extras din prevederile Regulamentului privind auditul de calitate în domeniul serviciilor contabile, din Normele privind certificarea atestării auditului de calitate al serviciilor contabile, precum și din Ghidul auditorului de calitate.

Cu privire la auditarea rapoartelor de expertiză au fost prezentate principalele prevederi ale Codurilor de procedură civilă și procedură penală și aspecte practice cu care s-au confruntat membrii Corpului, precum și modalitatea de rezolvare a acestora. Discuțiile s-au axat pe rapoartele de expertiză în care instanțele au acceptat și consilieri ai părților, reiterându-se importanța colaborării între experți și necesitatea realizării programului de lucru comun, prevedere de bază a Standardului profesional nr. 35.

Membrii prezenți și-au arătat interesul față de subiectele dezbătute în cadrul întâlnirii, declarând că aspectele clarificate vor duce la creșterea nivelului calitativ al lucrărilor efectuate.

Publicarea documentului intitulat Raportul de țară al României pentru 2016 a declanșat o serie de comentarii în presa autohtonă, lăsându-se impresia că avem de-a face cu o poziție oficială a Comisiei Europene. Din păcate, ca în alte împrejurări, extragerea unor aprecieri dintr-un text relativ amplu a avut conotații specifice confruntărilor electorale. Omiterea unui anumit aspect s-a dovedit, și în cazul dat, un procedeu manipulator. De aceea este bine, totdeauna, să mergem direct la sursă. Or, ce rezultă chiar din prima pagină a textului? Avem de-a face cu un „document de lucru al serviciilor Comisiei”, însoțit de precizarea foarte clară că respectivul document „nu constituie poziția oficială a Comisiei și nu aduce atingere unei astfel de poziții”. Pentru o clarificare preliminară a celor interesați, redăm integral sinteza documentului.

Prezentul raport evaluează economia României prin prisma analizei anuale a creșterii pentru 2016 efectuate de Comisia Europeană, care a fost publicată la 26 noiembrie 2015. Analiza recomandă să se aibă în vedere trei priorități pentru politica economică și socială a UE în 2016: relansarea investițiilor, continuarea reformelor structurale menite să modernizeze economiile statelor membre și adoptarea unor politici bugetare responsabile. În același timp, Comisia a publicat Raportul privind mecanismul de alertă, care a inițiat cea de-a cincea rundă anuală a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. Raportul privind mecanismul de alertă a identificat România ca fiind o țară care necesită un alt bilanț aprofundat.

Creșterea economică a fost semnificativă în ultimii trei ani, aceasta lărgindu-și treptat baza. În urma crizei financiare din 2009, economia României s-a stabilizat cu sprijinul programelor de asistență financiară UE-FMI. Începând din 2013, aceasta s-a extins puternic, motoarele creșterii trecând, treptat, de la exporturile nete la cererea internă. Consumul privat și-a revenit la nivelul maxim de după 2008, pe fondul creșterii veniturilor disponibile ale gospodăriilor, fiind impulsionat de majorarea puternică a salariilor și de inflația negativă. Investițiile s-au redresat mai încet, însă s-au apropiat de ratele de creștere din perioada anterioară crizei. Pe de altă parte, cererea internă solidă încurajează importurile, însă deficitul de cont curent s-a mărit doar marginal în anul precedent, întrucât cotele de piață ale exporturilor au continuat să crească, în special în sectorul serviciilor. Se așteaptă ca stimulentele fiscale să impulsioneze creșterea peste potențial a PIB-ului real în perioada 2016-2017. Aceste măsuri, combinate cu accelerarea creșterii salariilor, vor adăuga și mai multă presiune asupra cererii interne, care este deja solidă. În același timp, măsurile de politică referitoare la partea de ofertă a economiei, cum ar fi investițiile în inovare și în infrastructură sau îmbunătățirile aduse mediului de afaceri și administrației publice, rămân limitate. Principala provocare va fi aceea de a asigura o creștere economică echilibrată și durabilă în viitor.

Piața forței de muncă se restrânge, pe fondul unei creșteri economice solide. Rata șomajului a fost în general stabilă, situându-se sub 7%, și se așteaptă ca aceasta să scadă într-o oarecare măsură în următorii doi ani. Rata de ocupare a forței de muncă a crescut și se preconizează că aceasta își va menține tendința ascendentă, creșterea concentrându-se în sectoarele cu o valoare adăugată ridicată. Cu toate acestea, emigrația puternică, inclusiv a lucrătorilor cu înaltă calificare, combinată cu îmbătrânirea populației, reprezintă o provocare pentru sprijinirea unei economii competitive. Reducerea din 2014 a contribuțiilor la sistemul de asigurări sociale a sprijinit limitarea, până acum, a costurilor unitare ale muncii, însă acestea pot să depășească productivitatea muncii în viitor, deoarece piața forței de muncă se restrânge.

Finanțele publice au fost stabile în 2015, dar se prevede o deteriorare a acestora ca urmare a creșterii cheltuielilor și a reducerii TVA și a altor taxe. România și-a atins, în 2014, obiectivul pe termen mediu, și anume un deficit de 1% din PIB în termeni structurali. În 2015, îmbunătățirea colectării impozitelor i-a permis României să își mențină obiectivul pe termen mediu, în pofida unor derapaje în materie de cheltuieli. Cu toate acestea, se preconizează că noile reduceri fiscale din 2016 și 2017, precum și creșterea salariilor din sectorul public vor majora deficitul la 3¾% din PIB până în 2017. Se așteaptă ca datoria publică să crească la peste 40% în aceeași perioadă.

Odată cu finalizarea programului de asistență financiară, încrederea pieței se va baza pe menținerea stabilității sectorului financiar și pe punerea în aplicare a unei politici bugetare și a unor reforme structurale durabile. Al treilea program consecutiv de asistență privind balanța de plăți pentru România (2013-2015) s-a încheiat în luna septembrie. Având în vedere plățile efectuate în cadrul primului program (2009-2011), România va face obiectul unei supravegheri post-program până în primăvara anului 2018, când se estimează că 70% din împrumutul acordat de Uniunea Europeană va fi rambursat. Menținerea unor condiții de piață favorabile și a unor perspective de creștere echilibrate, precum și promovarea unor rezultate pozitive pe plan social și pe piața muncii sunt corelate cu punerea în aplicare a unor reforme structurale pentru a îmbunătăți competitivitatea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială.

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2015. Cel de-al treilea program de asistență financiară pentru balanța de plăți (2013-2015) s-a încheiat în septembrie 2015, fără a se fi finalizat bilanțul. România și-a menținut obiectivul pe termen mediu în 2015, dar se preconizează că se va abate în mod semnificativ de la acesta în 2016 și 2017. S-au realizat progrese limitate în domeniul respectării obligațiilor fiscale. Nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce privește egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și pentru femei. S-au realizat progrese limitate în privința asigurării faptului că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă dispune de personalul adecvat, a consolidării măsurilor active de pe piața forței de muncă și a reducerii fenomenului de părăsire timpurie a școlii. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește furnizarea și calitatea educației și a îngrijirii pentru copiii preșcolari, în special pentru copiii în vârstă de peste 3 ani. S-au realizat progrese limitate în ceea ce privește îmbunătățirea stabilirii salariului minim și introducerea venitului minim de incluziune. Progresele înregistrate în urmărirea strategiei naționale în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020 au fost mixte. S-au înaintat Parlamentului amendamente la proiectul de lege privind reformarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, dar acestea nu au fost încă supuse dezbaterii.

În ceea ce privește progresele realizate în atingerea obiectivelor naționale din cadrul Strategiei Europa 2020, România a obținut rezultate bune în următoarele domenii: emisii de gaze cu efect de seră, energii din surse regenerabile, eficiență energetică, învățământ terțiar, precum și în ceea ce privește reducerea numărului de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Este însă necesar să se depună mai multe eforturi în privința ratei de ocupare, a intensității cercetării și dezvoltării și a părăsirii timpurii a școlii.

Principalele constatări ale bilanțului aprofundat cuprinse în prezentul raport de țară și provocările conexe în materie de politică sunt următoarele:

♦ Vulnerabilitățile aferente poziției externe s-au redus în contextul unei creșteri economice puternice, iar economia României devine mai rezistentă. Acest fapt este confirmat de îmbunătățirea semnificativă, începând din 2012, a poziției investiționale internaționale nete, de reechilibrarea susținută a contului curent și de creșterile cotelor de piață ale exporturilor.

♦ Poziția investițională internațională netă urmează să se îmbunătățească în continuare. Pot apărea provocări în 2016 și 2017, cu accelerarea creșterii importurilor ca urmare a unei cereri interne sporite ca răspuns la stimulentele fiscale. Chiar și în acest caz, se preconizează însă că deficitul de cont curent va rămâne sub control, situându-se sub 3% din PIB. Competitivitatea prin costuri a fost restabilită în perioada de după 2010, dar pot reapărea presiuni în cazul în care accelerarea actuală a creșterii salariilor este susținută și depășește câștigurile în materie de productivitate. Consolidarea competitivității care nu se bazează pe costuri în vederea sprijinirii tranziției către o economie cu o valoare adăugată mai ridicată reprezintă o altă provocare.

♦ Riscurile generate de inițiativele legislative naționale care amenință stabilitatea sectorului financiar au crescut. O evaluare a bilanțului și un test de rezistență în sectorul asigurărilor au fost finalizate în iulie 2015. O evaluare a calității activelor și un test de rezistență au fost lansate în sectorul bancar. Printre alte eforturi de consolidare a încrederii în piață, au fost puse în aplicare măsuri eficace de reducere a creditelor neperformante. În pofida acestor evoluții pozitive și a prezenței unor rezerve de capital și de lichidități în ansamblu satisfăcătoare, unele inițiative legislative naționale ar putea spori vulnerabilitatea sectorului bancar. Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătorești pronunțate în ceea ce privește punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) și a legii privind darea în plată. Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituții de credit și poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă. Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă înapoi de către președinte Parlamentului spre reexaminare. Dacă va fi adoptată din nou de către Parlament în forma sa originară, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar și cu implicații asupra întregii economii.

♦ O politică bugetară expansionistă într-un mediu de creștere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare. Creșterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale și creșteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc și au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanțarea lor, conform legislației naționale. Noi măsuri bugetare expansioniste au intrat în vigoare din ianuarie 2016, mai multe fiind planificate pentru anul 2017. Se estimează că deficitul finanțelor publice va crește de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani. Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani și indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanțelor publice. În același timp, creșterea potențială este limitată de planificarea și coordonarea ineficientă a investițiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbție a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării și dezvoltării și de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce privește întreprinderile de stat. Expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creșteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne și externe.

Alte aspecte economice cruciale analizate în cadrul prezentului raport care semnalează existența unor provocări specifice pentru economia României sunt următoarele:

♦ Eficacitatea și eficiența administrației publice sunt limitate, iar mediul de afaceri s-a îmbunătățit foarte puțin. Gestionarea inconsecventă a resurselor umane și financiare diminuează capacitatea administrației publice de a elabora și de a pune în aplicare politicile în mod strategic și coordonat. În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri importante de combatere a corupției, acest fenomen reprezintă în continuare o problemă sistemică. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești se confruntă în continuare cu provocări. Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale și utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență ale guvernului creează incertitudine și îngreunează adoptarea deciziilor în materie de investiții. Accesul întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare rămâne limitat. Rata mare de evaziune fiscală și munca fără forme legale reduc veniturile fiscale și denaturează economia. În ciuda faptului că s-au înregistrat unele progrese, sistemul de achiziții publice este în continuare ineficient.

♦ Condițiile de pe piața muncii au fost prielnice, însă persistă probleme de natură structurală. Rata șomajului este scăzută, iar rata ocupării forței de muncă a crescut, deși se situează încă sub media UE. Instituțiile de pe piața muncii, inclusiv dialogul social și serviciul public pentru ocuparea forței de muncă, nu funcționează în mod corespunzător. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă nu oferă încă servicii adaptate și personalizate, nici celor aflați în căutarea unui loc de muncă și nici angajatorilor. Grupurile vulnerabile au un acces limitat la piața forței de muncă. Procentul de tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piața forței de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată, în special în cazul romilor și al populației rurale. Programele de prevenire și de remediere sunt limitate. În ceea ce privește educația și formarea profesională, există în continuare probleme în materie de calitate, iar participarea la programele educaționale destinate adulților este foarte scăzută.

♦ Eficacitatea sistemului de protecție socială și a sistemului de sănătate este limitată. Nivelul sărăciei și al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor și al romilor. Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii sărăciei, iar prestarea de servicii sociale este insuficientă. Gradul scăzut de adecvare a prestațiilor sociale este obstrucționat și de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele înregistrate în ceea ce privește activarea și integrarea pe piața muncii a beneficiarilor de asistență socială au fost limitate. Nu s-a reușit încă egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și pentru femei. Rezultatele în materie de sănătate rămân nesatisfăcătoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistență medicală, a utilizării ineficiente a resurselor publice și a corupției larg răspândite. Plățile informale reprezintă o practică răspândită și există o dependență excesivă de serviciile medicale spitalicești.

♦ Zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate. Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29% din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5% din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia. Zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigrație și îmbătrânirea populației.

Reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene (MFE) speră ca ridicarea întreruperii Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane să fie realizată în mai-iunie. Ministrul Aura Răducu a precizat că „o parte din corecții se vor finanța și au fost finanțate de-a lungul timpului de la bugetul de stat. Proiectele sunt finalizate, contractate, deci în cel mai rău caz – și sperăm să nu se întâmple așa ceva – ele vor fi suportate de la bugetul de stat”.

Reamintim că, în urmă cu câteva luni, Executivul UE a anunțat Ministerul Fondurilor Europene că plățile pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) vor fi întrerupte din nou, ca urmare a constatării unor nereguli în modul de selecție a proiectelor. Astfel, Comisia Europeană a decis să nu accepte decontarea unor plăți cerute de autoritățile de la București pentru cheltuieli efectuate de beneficiari după august 2012, până la clarificarea apectelor menționate, respectiv până la termenele anticipate de autoritățile române.

Pentru a înțelege rațiunile deciziei Comisiei Europene, precizăm că pentru perioada 2007-2013 POSDRU a avut la dispoziție un buget de 3,4 miliarde de euro, fiind unul dintre cele mai importante programe finanțate din fonduri europene. Într-un comunicat oficial se preciza următoarele: „Ministerul Fondurilor Europene a primit de la Comisia Europeană o notificare cu privire la întreruperea termenului de plată pentru cererea intermediară transmisă în 31 decembrie 2015, care conține cheltuieli efectuate de către beneficiari după luna august 2012. Motivele întreruperii vizează deficiențe în funcționarea sistemului de management și control al POSDRU, mai precis legate de procedurile de selecție a proiectelor și verificările de prim nivel realizate de Autoritatea de Management și Organismele Intermediare aflate în subordinea Ministerului Muncii, respectiv Ministerului Educației”.

În aceste condiții s-a anunțat, tot oficial, că la Palatul Victoria se analizează situația existentă în strânsă conlucrare cu reprezentanții Comisiei Europene, în vederea adoptării de măsuri de ameliorare a funcționării sistemelor de gestionare și control aferente POSDRU și de verificare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, noua întrerupere a plăților fiind pentru minister un argument suplimentar că este necesară o schimbare radicală a modului în care să fie cheltuiți banii aferenți noului exercițiu bugetar 2014-2020. Autoritatea de Management pentru POSDRU va continua să verifice cererile de rambursare ale beneficiarilor și să efectueze plăți pentru cheltuielile eligibile aferente proiectelor aprobate.

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a prezentat evaluarea semestrială a situației de ansamblu a IMM-urilor din țara noastră pentru cele două semestre ale anului 2015. Evaluarea se bazează pe determinarea indicelui intreprenorial – calculat ca medie ponderată între indicele mediului de afaceri (40%), indicele evoluției IMM-urilor (50%) și indicele referitor la aprecierea întreprinzătorilor (10%). Valoarea maximă care poate fi obținută este de 100 de puncte. Se folosesc 24 de indicatori economici și interviuri pe un eșantion reprezentativ de întreprinzători.

În semestrul I al anului anterior, indicele mediului de afaceri a înregistrat valoarea de 55 de puncte, ceea ce reflectă o evoluție de ansamblu bună, potrivit aprecierii prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele CNIPMMR. Trebuie menționat că în semestrul I din 2014 acest indicator a consemnat 29 de puncte. La rândul lui, indicele evoluției IMM-urilor a atins 20 de puncte, ceea ce reflectă o evoluție de ansamblu satisfăcătoare (în prima jumătate a anului 2014, acest indice a avut valoarea de 1 punct). Indicele aprecierii situației economice a firmelor proprii de către întreprinzători în semestrul I 2015 comparativ cu semestrul similar al anului precedent a totalizat 39 de puncte.

Calculându-se indicele intreprenorial conform metodologiei menționate, s-a ajuns la valoarea de 35,9 puncte. CNIPMMR precizează că în semestrul I 2014 indicatorul a fost 11. „Prin urmare indicele intreprenorial pe semestrul I 2015, comparativ cu semestrul I 2014, indică o evoluție satisfăcătoare”, relevă prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu.

În ceea ce privește evaluarea situației de ansamblu a IMM-urilor în semestrul al II-lea din 2015, indicele mediului de afaceri a înregistrat valoarea de 66 de puncte, ceea ce reflectă o evoluție de ansamblu bună, în condițiile în care în același interval al anului 2014 indicatorul a acumulat 47 de puncte. Indicele evoluției IMM-urilor a înregistrat 27 de puncte, ceea ce reflectă o evoluție de ansamblu satisfăcătoare. În semestrul II 2014, acest indice a înregistrat 13 puncte.

Indicele aprecierii situației economice a firmelor proprii de către întreprinzători în semestrul II 2015 comparativ cu semestrul similar al anului precedent a obținut 61,9 puncte.

Calculându-se indicele intreprenorial, s-a ajuns la valoarea de 46,1 puncte. Precizăm că în semestrul II 2014 indicele intreprenorial a fost de 26,8. Prin urmare, indicele intreprenorial pe semestrul II 2015, comparativ cu semestrul II 2014, indică o evoluție satisfăcătoare a mediului de afaceri și a sectorului de IMM-uri.

Cel care, la vremea sa, a fost considerat cel mai bogat om din lume, N. Rothschild, a fost dispus să plătească oricât de mult pentru informația utilă. El a cunoscut rezultatul marii bătălii de la Waterloo înaintea oricărui alt englez aflat atunci la Londra. Drept urmare, s-a dus la Bursă cu mina unui om ruinat și a început să vândă hârtiile de valoare pe care le deținea. Atenți la toate gesturile lui Rothschild, ceilalți jucători la Bursă au început și ei să vândă obligațiunile guvernamentale, convinși că britanicii fuseseră înfrânți la Waterloo. Când Rothschild a apreciat că prețul obligațiunilor scăzuse la nivelul dorit de el, a început să cumpere masiv. După câteva ore de la această „manevră”, informația despre înfrângerea lui Napoleon la Waterloo a ajuns la Londra. Imediat, cotațiile bursiere au urcat exponențial. În acest fel, N. Rothschild a dat una dintre cele mai mari lovituri din experiența lui bursieră.

Sunt de-a dreptul de neînțeles minimalizarea și chiar eludarea – în mass-media autohtonă – a evenimentelor care marchează apariția a ceva nou în spațiul nostru public, spațiu caracterizat printr-un grad avansat de poluare atât la propriu, cât și la figurat. O asemenea aserțiune poate să pară exagerată dacă nu o vom raporta la evenimente reale, asemenea celui care se impunea consemnat la 22 martie 2016. Mă refer la manifestarea intitulată „Activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România”, desfășurată cu participarea premierului Dacian Cioloș.

Putem – și chiar este normal – să avem păreri dintre cele mai diferite față de actualul Guvern, însă o elementară etică gazetărească ne obligă să consemnăm măcar ceea ce a reprezentat și reprezintă un adevărat eveniment. Pentru cine a participat nemijlocit la manifestarea amintită a fost cât se poate de clar că este vorba despre o schimbare de optică, în sens pozitiv, față de componentele creșterii economice. O îndatorire profesională elementară impune a aminti că, în urmă cu mai mulți ani, ideea de a fructifica virtuțile economice (și nu numai) ale industriilor creative a aparținut prof. dr. ing. Cezar Mereuță, care a demonstrat, prin metodele modelării micro și macroeconomice, posibilitatea identificării ramurilor în care România este cu adevărat competitivă. Astfel, ajungem la industriile creative.

Și acum, câteva informații și scurte comentarii despre evenimentul care a trecut aproape neobservat în spațiul public. A avut loc o dublă lansare, cea a inițiativei pentru „Activarea potențialului economic al sectoarelor culturale și creative din România” către toți stakeholderii interesați și cea a studiului Sectoarele culturale și creative din România. Importanța economică și contextul competitiv, lansări găzduite de NOD Makerspace (fosta Fabrică de Bumbac). Pașii următori includ elaborarea Cărții Albe a sectoarelor culturale și creative (care va fi lansată în a doua jumătate a anului 2016), precum și anunțarea liniei de finanțare România Creativă (iunie 2016), prin Fondul Social European, cu o valoare de 35 de milioane de euro (linie destinată sprijinirii antreprenoriatului din sectoarele culturale și creative). Aceste acțiuni sunt strâns legate și de reforma administrației publice, inclusiv prin simplificarea și facilitarea interacțiunii online cu cetățenii și firmele. GOV.RO se dorește a fi un punct unic de contact (website) pentru informații și servicii, iar realizarea lui este posibilă doar cu o contribuție substanțială a comunității creative. Tot în cursul acestui an se vor lansa ghiduri pentru autoritățile contractante în vederea achiziției de servicii și bunuri creative (precum software personalizat sau servicii de branding și publicitate), ghiduri pentru firmele din domenii creative în scopul facilitării înțelegerii și conformării la cadrul fiscal și administrativ, precum și un document de identificare a competențelor creative și actualizarea Nomenclatorului Ocupațiilor (inițierea procesului).

După cum se vede, este conturată o viziune ea însăși creativă, care îndreptățește opiniile exprimate la manifestare privind punerea în valoare a unei resurse competitive de primă importanță. Faptul a fost subliniat și de premierul Dacian Cioloș, care a apreciat prezența sa în primul rând ca „un mesaj de recunoaștere și de susținere din partea Guvernului României pentru industriile culturale și creative, domeniu dinamic, prin excelență, care presupune o implicare personală a celor care au idei și o interferență cât mai redusă cu statul, cu autoritățile, cu administrația, cu birocrația. Cei care lucrează în acest domeniu au devenit o forță, inclusiv din punct de vedere economic și social, și cred că este important ca și autoritățile să se adapteze la această realitate, realitatea în care din valoarea adăugată brută industriile culturale și creative realizează aproximativ 7%, comparabil cu agricultura și cu alte domenii”.

Sigur, aserțiunile referitoare la implicarea statului se cer nuanțate, fie și numai din motivul că premierul a anunțat că Executivul va susține valorificarea superioară a potențialului creativ. Ceea ce se impune a observa este că s-a făcut un pas înainte într-un domeniu neglijat până acum din perspectiva economiei, valoarea adăugată anticipată, inclusiv de autorități, fiind – cum bine se știe – net superioară multor altor tipuri de activități.

Delegato este o aplicație pentru telefoanele mobile de ultimă generație creată în vederea sprijinirii angajaților foarte ocupați care nu mai au suficient timp pentru rezolvarea treburilor personale. Astfel, aplicația permite ca sarcinile personale ale utilizatorilor să fie delegate unor operatori dedicați care preiau rezolvarea acestora. Serviciul a fost gândit de doi tineri antreprenori români, Laurențiu Matache și Adrian Teampău, ca un real partener pentru orice angajat care are nevoie de ajutor pentru rezolvarea anumitor chestiuni personale apărute pe parcursul unei zile de lucru și pentru care ar trebui să se învoiască de la locul de muncă (de exemplu, revizii/reparații auto, curățătorie, croitorie, cumpărături, alegerea unei vacanțe și altele).

„Serviciul de business concierge Delegato este realizat printr-o aplicație pentru smartphone”, a declarat Laurențiu Matache, Managing Partner Delegato, care a precizat că beneficiarii sunt exclusiv angajați ai companiilor prezente pe piața din România. Astfel, în baza unor abonamente plătite de angajator, angajatul poate respira ușurat știind că cineva de încredere se ocupă de treburile lui personale.

Inițiatorii afacerii au declarat că interesul pentru un asemenea serviciu este crescut în rândul companiilor deoarece în România mulți angajați au o agendă încărcată, de multe ori lucrează peste program și au nevoie de un real ajutor pentru rezolvarea treburilor personale și, implicit, pentru îmbunătățirea vieții personale.

Am avut posibilitatea, aș zice chiar privilegiul, să particip ca invitat la lucrările Conferinței Naționale a CECCAR. În însemnările de față nu mă voi referi în detaliu la documentele prezentate și deciziile adoptate, întrucât sunt menționate, în sinteză, în acest număr al publicației noastre. De altfel, textele integrale au fost remise filialelor în timp util pentru a fi studiate. În cele ce urmează, îmi propun doar să punctez câteva elemente definitorii care s-au regăsit în toate cele 16 puncte ale ordinii de zi, puncte care au răspuns atât exigențelor legislative, cât și modului în care CECCAR, cea mai puternică organizație profesională din România, dar și pe plan regional, își desfășoară activitatea.

Primul aspect care se cere relevat este punctualitatea. N-a fost nevoie nici măcar de clasicul sfert de oră academic pentru a se deschide reuniunea. Apoi, când ai o ordine de zi atât de încărcată, punctualitatea înseamnă și respectarea riguroasă a programului – ca să-i zic așa – orar. Lucrările s-au încadrat aproape perfect în timpul stabilit, deși au luat cuvântul numeroși participanți. Am regăsit în această manieră de organizare, de management stilul inconfundabil de concepție și acțiune al directorului general al CECCAR, dna economist Daniela Vulcan-Văduva, care a demonstrat, între multe alte virtuți de lider, posibilitatea de a se respecta principiul lui Gauss exprimat prin formula „maximum de conținut în  minimum de cuvinte”.

Primul exemplu l-a dat președintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, care a prezentat Raportul Consiliului Superior într-o sinteză consistentă, tocmai prin desprinderea esențialului dintr-un tablou extrem de cuprinzător, atât pe ansamblul organizației profesionale a contabililor români, cât și la nivelul filialelor. Toți cei care au prezentat documentele înscrise pe ordinea de zi au căutat să se încadreze în timpul alocat.

Insist asupra temei numite punctualitate, deoarece timpul înseamnă – potrivit unui vechi dicton – nu numai bani, ci și o unitate de măsură obligatorie a respectului de sine și față de cei din jur. Vorba aceea, respectă-mă pentru că te respect. Desigur, în strânsă legătură cu această exigență, se află nevoia de concizie. Recursul la mijloace moderne de comunicare, precum slide-urile, a facilitat o prezentare sistematică, fără divagații, ci cu adresă directă, la esențe, a respectivelor documente.

Pentru că am folosit acest cuvânt, „esențe”, remarc și efortul celor care au luat cuvântul, fie în calitate de raportori, fie în postura de participanți la dezbateri, de a răspunde direct și cât mai concludent la imperativul formulat chiar la începutul Conferinței: „Practicați ceea ce predicați!”.

O a doua constatare privește politețea. Chiar și accentele critice din rapoarte și din celelalte luări de cuvânt nu au avut nimic comun cu năravurile care domină spațiul public, inclusiv spațiul mediatic, mai ales cel audiovizual. Modul în care s-a desfășurat conferința a contrastat puternic cu comportamentul inadecvat al multor semeni, chiar și al celor care se consideră superiori cel puțin din punct de vedere intelectual. Se poate aprecia că a existat o consonanță între buna-cuviință, politețe și evitarea formalismului de paradă. Pe bună dreptate se spune că buna-cuviință este un atribut al omului adevărat, politețea este un atribut al omului civilizat, iar respectarea regulilor de comportament social, un atribut al omului manierat. Faptul că vorbitorii au ținut să-și înceapă alocuțiunile printr-un simplu „bună ziua” a creat, de la început, acel flux comunicațional care apropie, care este, în substanța lui, colegial, ceea ce pentru o comunitate profesională este deosebit de important pentru că reprezintă și o premisă a solidarității.

Bineînțeles, a fost și este extrem de important conținutul intervențiilor într-un forum de amploare precum Conferința Națională a CECCAR. Respectarea regulilor enunțate a fost întregită prin ceea ce numim abordări de fond, fie că acestea se refereau la însăși rațiunea de a fi a unei organizații profesionale, în adevăratul înțeles al cuvântului, fie că vizau sute de acțiuni, o gamă diversă de activități, de la slujirea intereselor breslei, continuând cu participarea activă la dialogul social la toate nivelurile până la formulele cele mai diverse de formare profesională, de educație continuă și, firește, de promovare a principiilor etice ale CECCAR. Repoziționarea profesiei pe o piață în schimbare a fost, în acest context, o temă centrală care a prilejuit exprimarea unor opinii nu numai competente, ci și responsabile. Lărgirea ariei de servicii contabile în era digitală a fost nucleul unor abordări la obiect, cu o argumentare solidă, la rândul ei, profesionistă. De aici, atmosfera destinsă, generată nu numai de satisfacția justificată față de un bilanț predominant pozitiv, ci și de conștiința faptului că deciziile Conferinței au indicat, cu deosebită claritate, ceea ce este de făcut în perioada următoare. Vorbind despre atmosferă, nu pot să rezist ispitei de a recurge la un exemplu: oamenii de știință au stabilit că pentru a zâmbi sunt acționați doar 13 mușchi, pe când pentru a încreți fruntea sunt puși în mișcare 50 de mușchi. Nu trebuie să li se spună profesioniștilor contabili cât de important este să faci economii, inclusiv în materie de efort.

1. Regulament de desfășurare a lucrărilor Conferinței Naționale și Adunărilor Generale ale filialelor Corpului (prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova);

2. Raport privind activitatea desfășurată de Consiliul Superior și Consiliile filialelor Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în anul 2015 (prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova);

3. Raport privind rezultatele activității financiare a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România la 31 decembrie 2015 (Elena Stănciulescu);

4. Raportul Auditorului statutar privind activitatea financiară a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în anul 2015 (Lenuța Petre);

5. Execuția bugetului de venituri și cheltuieli și execuția bugetului activității de investiții la data de 31 decembrie 2015 (Cristina Neagu);

6. Proiect Program de activitate al Corpului pentru anul 2016 (Camelia Malama);

7. Bugetul de venituri și cheltuieli și Bugetul activității de investiții ale Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România pentru anul 2016 (prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova);

8. Raportul privind activitatea comisiilor de disciplină de pe lângă Consiliile filialelor și a Comisiei superioare de disciplină de pe lângă Consiliul Superior al Corpului, în anul 2015;

9. Raport privind modul de organizare și desfășurare al Adunărilor generale de dare de seamă și alegeri, desfășurate la nivelul filialelor Corpului în anul 2016;

10. Notă privind propuneri de modificare a Normelor nr. 5876/2008 privind stabilirea și plata indemnizațiilor organelor de conducere și de control ale Corpului;

11. Organigrama Corpului;

12. Notă referitoare la propuneri de modificare și completare a Regulamentului de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină de pe lângă consiliile filialelor și Consiliul Superior al CECCAR, republicat;

13. Lista cu experții contabili propuși în cadrul adunărilor generale ale filialelor pentru acordarea titlului de „Președinte de onoare”, „Expert contabil de onoare” și „Contabil autorizat de onoare”;

14. Alegeri:
a) pentru Consiliul Superior și reînnoirea a jumătate din membri;
b) Comisia de cenzori

15. Împuternicirea Consiliului Superior pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare al CECCAR;

16. Discuții și propuneri pe marginea materialelor prezentate;

17. Diverse.

La 16 martie, Filiala CECCAR Prahova, în colaborare cu Camera de Comerț și Industrie Prahova, a organizat, în sala Europa a Camerei de Comerț și Industrie, cea de-a doua ediție a conferinței intitulate Femeile – factor activ în economia prahoveană, eveniment la care au luat parte în jur de 100 de reprezentante ale sexului frumos, 30 dintre acestea având calitatea de expert contabil.

Conferința s-a bucurat de prezența doamnelor din conducerea administrației locale, și anume: Rodica Paraschiv, prefect, Fabioara Ionescu, administrator public al județului Prahova, reprezentantele Poliției Locale Ploiești, Direcției Județene a Finanțelor Publice Prahova, OTIMMC Prahova, Universității Petrol-Gaze din Ploiești, Spitalului Municipal Ploiești, Colegiului Economic „Virgil Madgearu” Ploiești, precum și reprezentante ale mediului de afaceri privat: Bancpost, BRD, CEC Bank, BES România, Stonerex, Sanconfind, Delice International, Coffeöl Romania, Hollywood Experience Beauty Salon, Pallazo Italia, K&D London Entertainment, Ploiești Shopping City etc. O prezență notabilă la eveniment a fost soția ambasadorului Iranului la București.

Alături de președintele filialei Prahova și conducerea executivă, la eveniment a participat și Camelia Malama, vicepreședinte al CECCAR. În cadrul întâlnirii au fost prezentate materiale edificatoare privind rolul și succesul femeilor în societate, perseverența, profesionalismul și calitatea serviciilor oferite de acestea.

Nota relaxantă a întâlnirii a fost asigurată de prezentarea unor colecții de modă, trenduri de coafură și make-up ale unor importante case de modă și saloane de înfrumusețare din județ. Spre deliciul asistenței, a fost prezentată o expoziție de prăjituri pregătite de cel mai bun maestru cofetar din România, Carmela Dragomir.

La finalul evenimentului a avut loc un scurt program artistic apreciat de doamnele și domnișoarele prezente, susținut de George Capanu, solist al Teatrului „Toma Caragiu” Ploiești.

În Raportul Consiliului Superior privind activitatea CECCAR în anul precedent, raport prezentat la Conferința Națională de președintele Corpului, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, s-a relevat, în partea introductivă, că s-au înregistrat rezultate predominant pozitive prin îndeplinirea obiectivelor stabilite la precedenta Conferință Națională. Trecându-se la detalierea evaluărilor, s-a menționat că din cele 115 acțiuni prevăzute la nivelul Consiliului Superior s-au realizat 111 (ceea ce reprezintă peste 96%), iar la nivelul Consiliilor filialelor, din cele 75 de acțiuni s-au realizat 67 (respectiv un grad de realizare de aproape 90%). Un nivel de 100% a fost atins de filialele Brăila, Ialomița și București, 97% – filialele Bihor, Arad și Constanța, 95% – filialele Sibiu, Dâmbovița și Vâlcea, 93% – filialele Brașov, Iași și Mehedinți, 91% – filialele Bacău, Buzău, Hunedoara, Mureș, Prahova și Teleorman, 90% – filialele Dolj, Argeș, Călărași, Maramureș, Satu Mare, Alba și Timiș, 88% – filialele Bistrița, Sălaj, Tulcea și Vrancea, 85% – filialele Covasna, Giurgiu, Caraș-Severin, Suceava și Vaslui, 81% – filialele Botoșani, Galați, Gorj, Harghita și Neamț, 80% – filialele Cluj, Ilfov și Olt.

În ceea ce privește comunicarea și relațiile cu instituțiile statului, s-au relevat acțiunile întreprinse pentru o tot mai bună colaborare cu mediul de afaceri, cu Parlamentul și Guvernul României.

În scopul creșterii vizibilității organismului profesional în mediul de afaceri și promovării intereselor membrilor săi, CECCAR a participat la următoarele evenimente:

• Conferința Internațională „Accounting and Management Information Systems” – AMIS 2015;
• Lansarea versiunii în limba română a lucrării Carta Albă a IMM-urilor din România 2015;
• Topul Național al Firmelor Private din România – TOP 2014;
• A XXII-a ediție a Topului firmelor din Municipiul București.

Al treilea capitol al Raportului s-a referit la măsurile adoptate pentru creșterea competenței profesionale. Accesul la profesie s-a asigurat în primul rând prin examenul de acces la stagiu. La sesiunea desfășurată la 18 și 25 octombrie 2015 au participat 1.110 candidați, dintre care pentru categoria expert contabil – 1.001, pentru categoria contabil autorizat – 73 și pentru categoria expert contabil (CAS) – 36. La înscrierile pentru stagiu prin echivalarea examenului de acces s-au aprobat 1.585 de dosare. Activitatea de stagiu s-a caracterizat prin următorii indicatori: la 31 decembrie 2015, pentru anul I – 1.331 de stagiari (acces 2015), pentru anul I – 1.300 (acces 2014), pentru anul II – 1.118 (acces 2013). În total, s-au înregistrat 3.749 de stagiari, dintre care 3.623 experți contabili și 126 contabili autorizați.

Volumul de pregătire în sistem colectiv a totalizat 1.421 de ore de pregătire tehnică și deontologică și 1.344 de ore pentru consultații practice. În această activitate au fost antrenați 182 de lectori.

La examenul de aptitudini, sesiunea 15 și 22 noiembrie 2015, s-au înscris 1.681 de candidați. 97% dintre ei au fost experți contabili și 3% contabili autorizați.

Indicatorii statistici privind dezvoltarea profesională continuă au fost următorii: 510 cursuri și 11.327 de ore de pregătire profesională.

Au fost promovate și alte forme educative, precum cursuri pentru pregătirea examenelor de acces și de aptitudini, seminare, colocvii și mese rotunde. S-au asigurat săli proprii de cursuri la aproape toate filialele, precum și materiale-suport.

La următorul capitol, intitulat Auditul calității serviciilor profesionale, s-a pus accentul pe modul în care s-a îndeplinit obiectivul central, și anume respectarea standardelor profesionale. Au fost auditate 2.583 de cabinete, constatându-se 15.676 de deficiențe, cauzate de insuficienta atenție acordată respectării standardelor profesionale. Clasele de calitate au următoarea structură: clasa de calitate A include 5 cabinete (0,20%); clasa de calitate B – 2.168 de cabinete (83,93%); clasa de calitate C – 396 de cabinete (15,33%); clasa de calitate D – 14 cabinete (0,54%).

Au fost auditate 10.734 de rapoarte de expertiză, dintre care 7.358 – dosare civile, 1.437 – dosare penale, 1.010 – dosare comerciale, 929 – dosare fiscale. S-au refăcut 1.196 de rapoarte de expertiză, iar 138 de rapoarte au fost transmise cu referate beneficiarilor.

În capitolul consacrat eticii în profesie au fost menționate îndeplinirea tuturor obligațiilor Corpului reieșite din Declarația de Membru (SMO4) al IFAC, monitorizarea respectării Codului etic național al profesioniștilor contabili, educația etică a membrilor. Comisiile de disciplină la nivelul filialelor au înregistrat 137 de sesizări (dintre care două acțiuni pe rol la Comisia de arbitraj).

S-a acordat o atenție deosebită asigurării de condiții optime de desfășurare a activităților membrilor. 37 de filiale au sedii moderne, cu posibilități corespunzătoare pentru realizarea programelor de educație inițială și continuă. Printre serviciile pentru membri sunt de menționat, pentru eficiența lor: accesul la un bogat material documentar (program informatic legislativ); acordarea de consultații gratuite; rezolvarea unor probleme sociale; comunicare modernă prin site-urile filialelor, forumul membrilor; dialog și comunicare directă cu membrii.

Au fost organizate, la nivelul întregii țări, numeroase manifestări de amploare, printre care Forumul Național pentru Practicile Mici și Mijlocii (PMM) – ediția a VI-a „PMM – factor activ în cadrul Strategiei Europa 2020”, a XI-a ediție a Zilei Naționale a Contabilului Român, Topul local al firmelor de expertiză contabilă și de contabilitate (230 de firme premiate), Simpozionul Național „Prof. univ. dr. Marin Toma” – ediția a II-a. Totodată, au desfășurat o activitate bogată Clubul Tinerilor Experți Contabili din România (CTECR) și Fundația Măreție și Talent.

În Editura CECCAR au apărut opt titluri de carte și broșuri. De asemenea, s-a publicat e-newsletterul lunar PRO DOMO. CECCAR a participat, în anul precedent, la șase târguri și expoziții de carte, la care s-au primit diplome și alte distincții. S-au realizat, în același timp, articole și alte materiale de presă pentru mass-media tipărită și audiovizuală.

Raportul a conținut, de asemenea, o serie de date relevante privind activitatea organismelor alese la nivel central și teritorial, precum și evoluția principalilor indicatori economico-financiari în perioada 2014-2015.

În ceea ce privește activitatea internațională, s-a relevat că CECCAR a fost prezent sau reprezentat la 33 de evenimente internaționale ale profesiei contabile, participând activ la ședințe ale comitetelor și consiliilor din cadrul IFAC, la acțiunile desfășurate de organismele regionale ale profesiei – FEE, FCM, FIDEF, CILEA, ECGI. A continuat, cu bune rezultate, colaborarea bilaterală cu organismele profesiei din Franța, Marea Britanie, Italia și din alte țări.

Prin vot s-a reînnoit jumătate din numărul membrilor Consiliul Superior al CECCAR, care are astfel următoarea componență:

Președinte: Șova Robert Aurelian

Membri titulari:

• Aldea Mariana Mihaela
• Badea Teodor
• Bădescu Ioana
• Bunea Alexandru
• Bunea Mariana
• Busuioceanu Steliana
• Cojocaru Mihaela
• Dorneanu Elena Cristina
• Georgescu Ioana Cristina
• Iuhasz Giovana Lavinia
• Malama Camelia
• Mihu Ștefan
• Nicorescu Oana
• Nicula Ramona Maria
• Petroianu Constanța
• Pitic Aneta
• Zaharia Mihaiela

Membri supleanți:

• Badiu Dan Andrei
• Bogorin Anca Elena
• Dunlop Rodica Mirela

Cenzori:

• Burlușanu Nicolae
• Duția Traian
• Ioan Georgica

Muzeul Național de Artă al României găzduiește până la 29 mai 2016, în Sălile Kretzulescu, expoziția „Brâncuși. Forme în alb și negru”, informează un comunicat de presă emis de instituție. Expoziția face parte din Programul național „140 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși” inițiat de Ministerul Culturii și propune o selecție de 40 de tiraje moderne după clișeele realizate de Brâncuși la Paris: aspecte din atelier și sculpturi aflate în diferite stadii de lucru.

Pe lângă fotografii, în expoziție se regăsesc și două module interactive din atelierul „Pasărea ascunsă-n piatră”, găzduit în corpul Știrbei al muzeului. Atelierul a fost conceput de specialiștii de la Centrul Georges Pompidou din Paris pentru a-i familiariza pe copii cu lucrările lui Brâncuși. Cele două module aduse în expoziție oferă acum unui public mai larg posibilitatea de a descoperi în mod ludic universul sculptorului.

Potrivit comunicatului, atât fotografiile, cât și modulele interactive au fost donate Muzeului Național de Artă al României de Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Georges Pompidou din Paris în 2006, respectiv 2007.

În zilele de 21, respectiv 22 martie 2016, filiala Cluj a organizat un seminar profesional cu tema Prețurile de transfer – de la opțional la obligatoriu, la care au luat parte în jur de 200 de membri.

În cadrul întâlnirii profesionale au fost prezentate modificările legislative de pe plan național și internațional referitoare la problematica prețurilor de transfer, conținutul unui dosar de prețuri de transfer, controlul fiscal în sfera prețurilor de transfer și riscurile la care sunt expuse societățile care desfășoară tranzacții cu părțile afiliate.

La finalul prezentărilor au avut loc dezbateri profesionale, fiind expuse puncte de vedere și opinii profesionale atât din partea participanților, cât și din partea lectorilor care au expus tematica.

• Creștere a activității în toate sectoarele economice
• Tendință de majorare moderată a numărului de salariați în construcții, comerțul cu amănuntul și servicii
• Creștere a prețurilor în comerțul cu amănuntul

Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii valorii unui indicator statistic, precizează INS.

Industrie prelucrătoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna martie 2016, managerii din industria prelucrătoare preconizează, până în luna mai inclusiv, creștere moderată a volumului producției (sold conjunctural +15%). Sporuri accentuate sunt așteptate în activitatea de fabricare a băuturilor (sold conjunctural +47%) și în cea de fabricare a produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (sold conjunctural +41%). În industria metalurgică, se prognozează scădere a activității (sold conjunctural -18%). Pentru prețurile produselor industriale se estimează relativă stabilitate în perioada vizată (sold conjunctural +1%). Referitor la numărul de salariați, se anticipează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% pe total industrie prelucrătoare.

Construcții

Potrivit estimărilor din luna martie 2016, în activitatea de construcții se va înregistra, până în luna mai inclusiv, creștere a volumului producției (sold conjunctural +27%) și a stocului de contracte și comenzi (sold conjunctural +21%). Managerii preconizează creștere moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +9%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții, se anticipează relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural +3%).

Comerț cu amănuntul

În sectorul comerț cu amănuntul, managerii au estimat, pentru perioada vizată, tendință de creștere a activității economice (sold conjunctural +39%). Angajatorii prognozează majorare moderată a numărului de salariați (sold conjunctural +6%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +30%). Pentru următoarea perioadă, managerii societăților comerciale estimează creștere a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +26%).

Servicii

Conform estimărilor, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în intervalul vizat (sold conjunctural +14%). În sectorul de servicii se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +5%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de relativă stabilitate (sold conjunctural +0%).

• În perioada 15-17 martie 2016, Institutul Național de Statistică a găzduit Conferința internațională privind modernizarea sistemului statistic european, organizată de consultanța spaniolă DevStat (Development of Statistics) prin José Cervera. Lucrările conferinței au fost conduse de Mariana Kotzeva, director adjunct Eurostat, la ele participând peste 100 de reprezentanți ai oficiilor de statistică ale tuturor statelor membre cu responsabilități în activități metodologice sau de punere în aplicare a proceselor de modernizare a statisticilor.

În cadrul conferinței s-au prezentat inițiative privind utilizarea tehnologiilor avansate de informare și comunicare (ICT) pentru colectarea și procesarea datelor, potențialul (Big Data) al datelor macro pentru compilarea informațiilor publice sau cum poate fi îmbunătățită eficiența comunicării rezultatelor statistice către utilizatori. Aceste inițiative impun ținerea pasului cu progresul din sectorul privat, unde companiile au capacitatea tot mai mare de a produce informații disponibile într-un timp mai scurt și mai ușor de utilizat. Statisticile oficiale sunt încă produse conform vechilor tehnologii, cu eșantioane mari de gospodării și întreprinderi care trebuie să completeze chestionare ample.

Dintre materialele care au stat la baza dezbaterilor, menționăm:

• Progresele în schimbul de date din diferite țări, cum ar fi comerțul exterior sau statisticile privind migrația (România, Spania);
• Utilizarea datelor de la senzori de trafic pentru a produce statistici de transport (Țările de Jos/Olanda);
• Dialogul pe web cu utilizatorii de statistici în scopul îmbunătățirii relevanței și calității datelor furnizate (Marea Britanie);
• Planurile de modernizare adoptate în mai multe birouri de statistică (România, Italia, Estonia, Slovenia).

• În luna ianuarie 2016, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, față de luna precedentă a scăzut atât ca serie brută cu 21,2%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,1%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piață prestate în principal întreprinderilor, în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 5,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 5,7%.

• În prima lună a anului, față de perioada corespunzătoare din 2015, volumul lucrărilor de construcții a crescut, ca serie brută, cu 6,7%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 8,8%.

• În luna ianuarie 2016, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, față de luna precedentă a scăzut atât ca serie brută cu 25,5%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,6%. Față de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 2,4%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,1%.

SC TREVIT SRL, din Alba Iulia – Premiul special al anului 2015 în Topul local al celor mai bune societăți membre CECCAR, Filiala CECCAR Alba

Profilată pe deservirea interesului public în condiții de competență, independență și deplină responsabilitate în domeniul contabilității, fiscalității și auditului financiar, societatea TREVIT SRL a fost înființată în anul 2000 ca societate cu capital integral privat.

Compania a cunoscut o evoluție ascendentă și a reușit să se impună pe piață prin profesionalism și seriozitate, punând accent pe reprezentarea completă a clienților săi, serviciile sale fiind îndreptate permanent și exclusiv spre îmbunătățirea și perfecționarea din toate punctele de vedere a activității acestora. Societatea își asumă răspunderea pentru corectitudinea înregistrărilor contabile și garantează confidențialitatea informațiilor comunicate de client sau obținute pentru acesta.

Prin serviciile oferite, SC TREVIT SRL furnizează soluții și idei pentru toate problemele curente ale oricărei firme sau persoane implicate într-o afacere. Soluțiile sale sunt cuprinzătoare și variate, apte să ofere un avantaj net într-o piață complexă și dificilă, resursele umane de care dispune având o înaltă calificare în domeniul economic.

Clienții SC Trevit SRL activează în domenii variate, cum sunt: import-export, IT-software, distribuție de internet, transporturi, distribuție, producție, construcții, comerț, publicitate.

Principalele servicii oferite sunt:

Asistență și consultanță financiar-contabilă:
- impunerea persoanelor juridice;
- consultanță fiscală;
- asistență la raportările fiscale;
- verificarea procedurilor contabile.

ŸContabilitate generală completă pentru societățile comerciale:
- ținerea sau supravegherea contabilității;
- asistență privind organizarea și tinerea contabilității;
- verificarea și certificarea bilanțului contabil.

ŸExpertize contabile.

Alte lucrări și servicii cu caracter financiar-contabil.

Servicii de audit financiar (intern și extern):
- auditarea situațiilor financiare întocmite conform Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunității Economice Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitate;
- verificări financiare periodice;
- analize ale situațiilor financiare în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate;
- auditarea modului de utilizare a fondurilor nerambursabile puse la dispoziție de diverse organisme naționale și internaționale.

Interviu cu Alexandru PARU, vicepreședinte CECCAR – filiala București, expert contabil & auditor financiar

Alexandra Rizea: Publicația noastră își propune, de la început, programatic, să rezerve un spațiu amplu, distinct, modalităților de informare a cititorilor asupra experiențelor reușite ale experților contabili și contabililor autorizați. Cu această precizare cred că putem intra direct în subiect: ce este relevant pentru parcursul dvs. profesional de la începuturi și până în prezent?

Alexandru Paru: În primul rând, vă mulțumesc pentru invitația pe care mi-ați adresat-o pentru a vă acorda un interviu chiar în prima ediție a acestei noi publicații, care sperăm să devină una de referință în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor autohtone în piața din România.

A.R.: Este exact obiectivul pe care ni l-am propus.

A.P.: Consider, deci, că demersul dvs. este unul extrem de așteptat, deoarece, prin exemplele pe care le veți promova, precum și prin informațiile economice pe care le veți prezenta, mediul de afaceri românesc, destul de fragil în aceste vremuri, va primi un sprijin în dezvoltarea gândirii de business, precum și un referențial în ceea ce privește abordările în domeniu. Ne dorim, cu toții, ca CECCAR, în calitate de principal organism care gestionează profesia contabilă în România, să reușească să concentreze, într-o tot mai mare măsură, prin această publicație, principalii profesioniști din domeniu, mediul academic, antreprenori de succes, și chiar autorități publice, în vederea identificării celor mai bune soluții pentru dezvoltarea cu precădere a întreprinderilor mici și mijlocii din România.

A.R.: Împărtășim aceleași scopuri și aceleași speranțe. Cum sunt reflectate aceste considerații și considerente în propria dvs. dezvoltare?

A.P.: Întotdeauna, în interviurile pe care le acord, încep cu „am 31 de ani”, deoarece doresc să transmit un mesaj clar către tânăra generație de profesioniști contabili, și anume că vârsta poate reprezenta un atu important, bineînțeles dublată de o experiență adecvată. Lucrez de peste 11 ani în domeniul economic, având privilegiul de a crește și de a mă forma într-o societate membră a CECCAR. De-a lungul anilor am învățat ce înseamnă rigoarea, consecvența și responsabilitatea pe care o porți pe umeri în calitate de profesionist contabil, factor determinant în dezvoltarea capitalului societăților. Sunt absolvent de Științe Politice și de Contabilitate, ceea ce m-a ajutat să deprind atât competențe din sfera umană, de comunicare, de relaționare și de empatie, cât și din sfera reală, cu tot ceea ce includ disciplina și rigoarea cifrelor, inclusiv cu acel modus in rebus, determinant în dobândirea unei ținute morale ireproșabile.

A.R.: În context, cred că ar fi interesant pentru cititori să afle care este, în opinia dvs., raportul dintre vocație și obligație.

A.P.: Fără să vreau neapărat, domeniul contabil m-a fascinat, lucrul cu oamenii, multitudinea de exemple pozitive și negative pe care le-am întâlnit, diversitatea activităților, precum și dorința de recunoaștere profesională m-au făcut să îmi doresc să devin expert contabil. Nu vă ascund faptul că, deși am obținut calitatea de membru și al altor organisme profesionale, una dintre cele mai mari satisfacții profesionale a fost momentul obținerii calității de expert contabil. Din acel moment, ascensiunea profesională a început. Astăzi, după mai bine de patru ani de la acea realizare, sunt director economic al unei societăți medii spre mari de contabilitate și audit cu capital integral românesc, sunt cadru didactic asociat al Universității din București – Facultatea de Administrație și Afaceri, iar din luna februarie a acestui an reprezint interesele experților contabili prin calitatea de vicepreședinte al CECCAR – filiala București.

A.R.: Ați avut și aveți un model care să vă inspire în cariera dvs.?

A.P.: Nu pot să spun că am avut un model în dezvoltarea profesională, însă am încercat să învăț din toate experiențele pe care le-am avut, fie ele pozitive sau negative. Consider că, dincolo de teoria științifică, puterea exemplului este determinantă în profesionalizarea tinerilor stagiari sau a tinerilor experți contabili. Vorbind despre tineri, nu pot să nu vă povestesc despre cele 3 proiecte pe care am avut plăcerea de a le coordona în calitate de manager și despre cei peste 800 de tineri la a căror dezvoltare practică apreciez că am contribuit spre o profesionalizare a viitorilor economiști și funcționari publici din România. La orice vârstă ne-am afla, de cele mai multe ori, cu toții învățăm din practică. Propria-mi dezvoltare este argumentul.

A.R.: Cred că nu este singurul. Contează foarte mult atmosfera, caracteristicile a ceea ce numim locul de muncă și obiectul muncii…

A.P.: Neîndoios. Este benefic pentru un tânăr, aflat la început de carieră, să ia contact cu un mediu profesionist de lucru, reușind astfel să-și creeze propria scară de valori pe care își va continua ascensiunea în anii care vor urma. Mai presus de toate, sunt mândru și mulțumit de faptul că, dincolo de cadrul birocratic de care ne-am lovit, am reușit să punem o cărămidă în dezvoltarea profesională a unei mici părți a viitoarei generații de profesioniști.

A.R.: Identific aici un flux din ambele sensuri, de la individ la echipă și de la echipă la individ.

A.P.: Este foarte adevărat și, în același timp, este greu de descris în cuvinte, fără a te cuprinde o emoție latentă, ce înseamnă să ai oportunitatea de a sprijini tineri dornici de învățare și afirmare. Îmi amintesc, cu plăcere, dinamicele workshopuri tematice organizate, în care profesioniști din domeniile economic, business și administrație publică stăteau la aceeași masă rotundă, cu tinerii, povestind, fără cravată și sacou, în cuvinte simple, dar pătrunzătoare, ce înseamnă evoluția în carieră. Am descoperit cu acest prilej oameni minunați atât în rândul profesioniștilor invitați, cât și în rândul studenților participanți. Am descoperit, totodată, o echipă de proiect puternică, cu personalitate și fără de care inițiativa noastră nu ar fi putut fi încununată de succes. Toate acestea sunt elemente determinante și, totodată, marcante despre ce a însemnat parcursul meu profesional. Nu cred că deține cineva o rețetă a succesului, ci pur și simplu experiențele trăite, hotărârea și consecvența, puterea de a-ți urmări obiectivele asumate reprezintă aspecte care, în final, generează un profil profesional.

A.R.: Vă propun ca în partea următoare a interviului să abordați teme profesionale de interes mai general și aș începe cu următoarea întrebare: ce apreciere dați, tot pe baza experienței acumulate, stării actuale a pieței serviciilor contabile?

A.P.: Piața serviciilor contabile s-a dezvoltat în ultimii ani, expertul contabil reușind să devină un partener de bază al administratorilor întreprinderilor mici și mijlocii din România. Dacă acum 10 ani expertul contabil se ocupa strict de contabilitate sau de expertiza contabilă, astăzi asistăm la o diversificare a serviciilor prestate de aceștia.

A.R.: Dacă doriți să concretizați…

A.P.: Pe fondul profesionalizării și mai mari a experților contabili, inclusiv datorită intrării în profesie a tinerilor care, deși poate lipsiți de experiență inițial, au adus un suflu nou, cu un grad ridicat de internaționalizare, cu metode și principii moderne de lucru, gama serviciilor oferite clienților a fost adaptată nevoilor acestora. Odată cu modernizarea metodelor au început să apară inclusiv platforme de tip ERP, care reprezintă un sistem de planificare a resurselor unei întreprinderi și care, folosit de profesioniștii contabili, oferă o dinamică crescută a informațiilor necesare cadrului decizional al beneficiarilor.

A.R.: Cred că și în această privință se impun concretizări, mai ales în sensul identificării de exigențe noi.

A.P.: Evident. Cu toții, în perioada următoare, va trebui să utilizăm informatizarea pentru o dezvoltare eficientă și eficace a serviciilor pe care le prestăm clienților. Ca să vă povestesc o scurtă întâmplare referitoare la o formă de ținere a contabilității, nu mai devreme de acum trei ani am fost uimit de faptul că situațiile contabile ale unei entități pot fi ținute și manual cu situații centralizatoare, preluate apoi într-o balanță contabilă, utilizând exclusiv creionul și hârtia, precum și o experiență de cel puțin 50 de ani a unui expert contabil. Uimirea și admirația mea pentru această metodă sunt deosebite, și chiar dacă activul era egal cu pasivul, sunt convins că progresul tehnologic trebuie preluat în toate activitățile profesioniștilor contabili și, nu în ultimul rând, în măsura posibilităților, acesta trebuie dezvoltat.

A.R.: Vă rog să abordați și altă temă de interes general, și anume măsura în care noile Coduri – fiscal și de procedură fiscală – ușurează sau, dimpotrivă, provoacă greutăți suplimentare în exercitarea profesiei contabile.

A.P.: Având în vedere faptul că acesta este primul număr al publicației, un număr de colecție aș spune, nu voi intra în chestiuni tehnice interminabile în ceea ce privește Codul fiscal. Aș remarca doar că asistăm continuu la modificări ale legii, pe de o parte, și nemulțumiri permanente ale practicienilor, pe de altă parte. Consider că neimplicarea noastră voluntară în procesul de dezbatere a documentelor, de comunicare a nemulțumirilor pe parcursul termenelor de consultări ale legii, precum și indiferența unora dintre noi nu conduc decât la cadru legal pe care, cu toată părerea de rău, să-l merităm. Mergând, zilele trecute, după mult timp, la o administrație financiară, am constatat, cu aceeași părere de rău, că în afară de un afiș prin care se precizează că „nu se primesc atenții” nu s-a schimbat nimic. Am remarcat un mediu de lucru necorespunzător și o atmosferă încărcată, plină de nemulțumiri ale contribuabililor, în fața unor funcționari care încearcă din răsputeri să rezolve situațiile particulare ale acestora. Este la fel ca în anul 2005, când am intrat pentru prima oară în contact cu o administrație financiară.

A.R.: Cum pot fi menținuți și cum poate spori numărul clienților – beneficiari nu numai de informații contabile, ci și de serviciile de consiliere pe care le pot oferi profesioniștii noștri performanți?

A.P.: În ziua de astăzi trebuie să ținem cont de trei aspecte esențiale într-un angajament: timpul, banii și calitatea lucrărilor. În cadrul profesiei contabile, marketingul serviciilor este destul de limitat din cauza faptului că solicitarea în piață de noi misiuni prin publicitate poate aduce amenințări la principiile fundamentale prevăzute de Codul etic. Principalele metode de promovare pot fi platforme website bine dezvoltate, participarea activă la evenimente profesionale, crearea unei rețele de networking specializat sau crearea unui grup de interes economic. Putem folosi, de asemenea, și le recomand tuturor acest lucru, aplicarea de strategii de tip CRM – Managementul relațiilor cu clienții, care reprezintă o filozofie a afacerilor ce plasează clientul în centrul activităților și culturii unei organizații. Altfel spus, clientul va trebui să devină axul în jurul căruia se constituie și se consolidează cabinetele experților contabili. Însă nu cu orice preț: sunt adeptul unor onorarii corecte, pe măsura efortului depus. Nu voi continua cu acest subiect, și cei mai mulți dintre cititori știu de ce. Promovarea prin calitate reprezintă soluția de succes în piața serviciilor contabile.

Pentru stimularea activității societăților membre CECCAR, precum și pentru recunoașterea performanțelor profesionale pe care acestea le-au atins în activitatea derulată, în anul 2010 s-a considerat oportună organizarea unui top în cadrul căruia să fie premiate cele mai bune firme membre CECCAR. Începând cu anul 2011, Topul firmelor membre CECCAR, precum și festivitatea de decernare a premiilor se organizează anual: la nivel național, în cadrul Forumului Firmelor membre CECCAR, iar la nivelul filialelor, în ziua de 21 septembrie, în cadrul manifestărilor prilejuite de Ziua Națională a Contabilului Român.

1. Marele premiu special al anului;
2. Premiul special al anului;
3. Premiul Servicii integrate pentru întreprinderi;
4. Premiul Servicii de calitate pentru întreprinderi;
5. Premiul Topul național al firmelor membre CECCAR.

1. Premiul special al anului;
2. Premiul Firme de top ale anului;
3. Diploma Topul firmelor membre CECCAR.

La începutul lunii martie, la Academia de Studii Economice din București a fost inaugurat oficial Laboratorul de Cercetare de Marketing, care include un Laborator de Neuromarketing. La eveniment s-a prezentat echipamentul de urmărire a retinei (Eye Tracking) cu care este dotat laboratorul, la care vor avea acces exclusiv studenții Academiei de Studii Economice. Echipamentul de urmărire a retinei are rolul de a analiza informația captată și de a o transforma în date concrete prin intermediul unui software modern, utilizat în cercetare de companii internaționale, în vederea obținerii de date relevante pentru industria publicității. Spre exemplu, cu ajutorul ochelarilor oferiți subiecților, studenții vor putea investiga cum funcționează mintea unui posibil cumpărător, observând cu precizie la ce se uită aceștia și ce anume îi interesează din ceea ce văd. Astfel, va putea fi definit comportamentul cumpărătorului în momentul în care acesta intră în contact cu elementele testate, precum materiale publicitare, produse sau rafturi din magazine. Vor putea fi cercetați stimulii la care reacționează privitorul, câtă atenție este acordată mărcii, prețului, ambalajului, mesajului promoțional sau altor elemente dintr-o imagine sau ce anume derutează și produce confuzie în timpul scanării vizuale.

Acest tip de echipament este utilizat de companii de talie internațională pentru colectarea de date folosite ulterior în industria publicității. Aparatura a fost donată de Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă – TİKA.

8-11 martie 2016, New York

În perioada 8-11 martie 2016, Federația Internațională a Contabililor a organizat la New York ședința Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), la care CECCAR a participat prin reprezentantul său.

Prima parte a ședinței a fost dedicată aspectelor organizatorice, noutăților legate de EPSAS și activitatea IASB, progreselor înregistrate în raport cu planul de activitate al IPSASB și discutării și aprobării îmbunătățirilor la IPSAS.

Principalele subiecte dezbătute în cadrul ședinței au vizat proiectele în curs privind activele de patrimoniu, deprecierea activelor reevaluate, instrumentele financiare din sectorul public, beneficiile sociale, veniturile și cheltuielile aferente altor tranzacții decât cele de schimb și schemele de tranzacționare a emisiilor de carbon.

De asemenea, au fost discutate aspecte legate de guvernarea IPSASB, a fost aprobată demararea unui proiect privind contractele de leasing și s-a analizat revizuirea planului de activitate al IPSASB.

„Școala de Bursă”, în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), a lansat recent primul Club din Sibiu al investitorilor pe piața de capital, demers care își propune să promoveze piața de capital din România prin informare și educare. „Educația financiară este prioritatea noastră. Clubul de investitori este un vector local de promovare a educației bursiere în comunitate. Parteneriatul dintre Bursa de Valori București și «Școala de Bursă» este un prim efort prin care sibienii sunt invitați să învețe care sunt primii pași spre o investiție reușită”, a declarat Bogdan Murgescu, Business Development & Marketing Specialist la BVB. Clubul Investitorilor din Sibiu este al optulea din țară, după cele din București, Cluj, Deva, Iași, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

Accesul în Clubul investitorilor este gratuit, în cadrul acestuia putând intra orice persoană majoră, indiferent dacă este sau nu investitor pe piața de capital. La început, Clubul va avea întâlniri lunare în cadrul cărora membrii vor discuta liber, fiind promovat schimbul de idei despre piața de capital, dar periodic vor avea loc și prelegeri ale unor invitați, în cadrul unor seminare tematice.

„În virtutea rolului asumat de broker de cunoștințe și formator de competențe, Universitatea «Lucian Blaga» din Sibiu s-a implicat în dezvoltarea și implementarea unor proiecte în parteneriat care vizează promovarea educației financiare și bursiere în rândul studenților săi. Funcționarea unei economii performante presupune existența și funcționarea piețelor financiare și, în acest scop, educația tinerilor pentru a înțelege modul de funcționare a acestora și posibilitățile de investiții pe care le oferă este necesară și obligatorie. Apreciem, în acest sens, proiectul «Școala de Bursă» pe care îl derulăm de doi ani și lansarea la Sibiu a Clubului Investitorilor în parteneriat cu BVB”, a precizat prof. univ. dr. Livia Ilie, prorector ULBS.

„Școala de Bursă” este un concept educațional inovator, implementat în premieră în mediul academic la Sibiu în anul universitar 2014-2015. Este un proiect prin care se dorește promovarea educației financiare în rândul populației și în special al tinerilor.

ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, împreună cu Institutul Cultural Român, a deschis la sediul din Gabroveni o expoziție dedicată împlinirii a 100 de ani de dadaism, realizată de Erwin Kessler. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 aprilie a.c., între orele 14.00 și 22.00, la sediul ARCUB din Str. Lipscani nr. 84-90, intrarea fiind gratuită.

Expoziția TZARA.DADA.ETC. reprezintă o retrospectivă amplă a creațiilor și publicațiilor lui Tristan Tzara. Este totodată și prima expoziție la nivel internațional care expune o mare parte din opera poetică de primă ediție a lui Tzara, ilustrată de marii artiști ai lumii cu care a colaborat. Evenimentul celebrează inaugurarea Cabaret Voltaire și nașterea mișcării Dada la Zürich, pe 5 februarie 1916. Vor fi prezentate desene și lucrări originale de grafică semnate de avangardiști celebri precum André Breton, Pablo Picasso, Henri Matisse, Joan Miró, Sonia Delaunay, Max Ernst, Alberto Giacometti, Yves Tanguy, Jean Arp și Marcel Iancu, cărți de artist și publicații avangardiste istorice, afișe ale unor manifestări dadaiste interbelice, precum și o colecție impresionantă de fotografii de epocă reprezentându-l pe Tristan Tzara în toate etapele vieții sale. Lucrările expuse aparțin colecționarului Emilian Radu.

8 martie 2016, Paris

Compania Națională a Auditorilor din Franța (CNCC) a organizat în data de 8 martie a.c. a 28-a Conferință Anuală – amânată ca urmare a tragicelor evenimente care au avut loc la Paris în luna noiembrie a anului trecut –, cu tema generală „Reforma europeană a auditului”.

Conferința, la care a participat și CECCAR la cel mai înalt nivel, a vizat câteva linii directoare foarte clare, respectiv noile perspective și responsabilități ale auditorilor și ale firmelor de audit la momentul implementării reformei europene a auditului în legislația franceză, concretizate în mesele rotunde care s-au desfășurat pe parcursul întregii zile: „Pe ultima linie dreaptă înainte de reforma europeană din 16 iunie”, „Aplicarea reformei europene în Franța” și „Noi tehnici și instrumente pentru auditori”.

Nu există zi lăsată de Dumnezeu în care băncile să nu facă obiectul unor analize, de regulă „acide”. Tema este abordată din aproape toate unghiurile posibile, fără însă să se neglijeze conexiunile existente nu numai la scară națională, ci și la nivel european și global. Sub acest aspect prezintă un interes aparte articolul lui Călin Rechea, din Bursa (24 martie a.c.), articol intitulat De ce fac băncile lobby în loc să-și majoreze capitalul?.

Redăm partea finală a analizei: „La prezentarea recentă a raportului anual de supraveghere al SSM (Single Supervisory Mechanism), Daniele Nouy, președintele instituției, a declarat că «provizioanele băncilor din zona euro sunt rezonabile», dar a recunoscut că vor mai trece câțiva ani până când se vor înregistra progrese semnificative în ceea ce privește rata creditelor neperformante, care «afectează profitabilitatea și capitalul, reducând capacitatea băncilor de a acorda noi credite».”

În concluzie, autorul formulează următoarea întrebare: „Oare își vor face datoria autoritățile europene de supraveghere de această dată și nu vor mai tolera subcapitalizarea bancară sau este nevoie de o nouă criză care să curețe, cu adevărat, sistemul financiar?”

18 martie 2016, Bruxelles

Federația Experților Contabili Europeni a organizat la Bruxelles, în data de 18 martie 2016, ședința Grupului pentru Sectorul Public, la care a participat și reprezentantul CECCAR în această structură.

Unul dintre principalele subiecte analizate a fost modul în care contabilitatea de angajamente ar putea constitui o parte a soluției la criza datoriilor de stat, FEE urmând să publice un document pe această temă.

Alte aspecte dezbătute au vizat proiectele în curs ale Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, în special proiectele de expunere privind beneficiile angajaților și combinările de întreprinderi din sectorul public.

De asemenea, au fost discutate evoluțiile înregistrate la nivel național în domeniul contabilității din sectorul public, precum și evenimentele de la nivel național organizate în perioada următoare.

Rezultatele celui mai recent Indice al percepției despre mediul de afaceri din România realizat de Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investors Council – FIC) relevă că majoritatea membrilor (60%) se așteaptă la creșteri în 2016 și doar 15% anticipează o contracție a afacerilor pe care le derulează. În ciuda anticipărilor de creștere, membrii FIC raportează că se confruntă cu o serie de probleme deja bine-cunoscute publicului larg: 90% spun că birocrația este excesivă în comparație cu alte țări din regiune, 85% apreciază că infrastructura este necompetitivă și 75% întâmpină probleme legate de lipsa de predictibilitate a cadrului legislativ.

Reamintim că FIC publică de două ori pe an Indicele percepției despre mediul de afaceri, sondaj realizat printre membrii săi. Companiile membre FIC reprezintă un segment important din investițiile străine directe în România, cumulând aproximativ două treimi din totalul acestora, cu o contribuție semnificativă la PIB-ul României.

Așteptările privind expansiunea activității economice se păstrează constante în cei doi ani de când FIC realizează acest index, dar în egală măsură și problemele legate de infrastructură, birocrație și legislație.

Forța de muncă bine pregătită rămâne un punct forte și un avantaj competitiv pentru România (75%). Deoarece anticipează creșteri ale activității economice, aproape jumătate dintre respondenți plănuiesc să facă angajări suplimentare în 2016 (43%) și o treime dintre ei (34%) vor face investiții de capital semnificative în acest an. Mai mult de jumătate dintre cei intervievați (55%) se așteaptă la creșteri semnificative ale exporturilor în 2016.

În ciuda măsurilor de relaxare fiscală în vigoare de la 1 ianuarie 2016, 70% dintre membrii FIC consideră că sistemul de taxare din România este necompetitiv în comparație cu alte țări. Rezultatul poate părea surprinzător, însă acesta este, în mare parte, un efect al birocrației excesive pe care companiile o resimt în relația cu autoritățile fiscale. Această concluzie este sprijinită de faptul că tot 70% dintre respondenți apreciază că reglementările (la nivel central, local sau al diferitelor autorități și agenții) sunt o povară importantă.

Economia României a înregistrat o creștere semnificativă în perioada analizată și acest lucru se simte în mediul de afaceri. În opinia FIC, România nu va putea susține acest ritm de creștere pe termen mediu și lung în absența investițiilor în infrastructură și a reducerii poverii administrative. Pe măsură ce economia României crește în complexitate, devin necesare investiții semnificative pe termen lung, iar acestea nu se vor putea materializa într-un mediu legislativ impredictibil. Spre deosebire de infrastructură, creșterea predictibilității nu presupune costuri bugetare suplimentare, iar FIC îndeamnă autoritățile din România să facă progrese rapide în acest domeniu. În acest sens, punctul unic de informare pentru legislația în consultare și cel pentru execuția bugetară sunt demersuri care trebuie continuate și în alte domenii.

Întrebările cuprinse în Indicele percepției despre mediul de afaceri fac referire la aprecieri ce vizează perspectivele pentru următoarele 12 luni și au fost adresate doar companiilor membre ale Consiliului.

Tot pe tema băncilor își exprimă opinia cunoscutul analist financiar Florin Cîțu (Capital, 21-27 martie a.c.), care se referă cu precădere la Programul „Prima casă”, considerat de autor o formă de subvenție, argumentul principal constând în faptul că „subvenția a dus la creșterea ofertei, o cantitate mai mare de credite oferite și scăderea prețului. Dacă ne oprim aici, ar părea că o subvenție reprezintă un lucru bun. Dar să ne amintim că subvenția vine de la stat, care folosește bani din taxe. Astfel, trebuie să vedem costul de oportunitate”.

Ziarul Financiar publică sistematic informații și analize referitoare la ceea ce interesează în mod deosebit și comunitatea profesională a contabililor. Este vorba atât despre formarea noilor specialiști, cât și despre procesul de învățare continuă. În acest context, la 24 martie, ZF a publicat o declarație-șoc a prof. univ. dr. Nicolae Istudor, noul rector al Academiei de Studii Economice din București. Spicuim din afirmațiile sale: „În prezent, în facultățile noastre învață puțin peste 22.000 de studenți, sub nivelul din primii ani după 2000, când erau chiar 40.000. Numărul s-a prăbușit și se va prăbuși în continuare. Avem tot mai puțini absolvenți de liceu, iar procentul de promovați este în continuă scădere. În aceste condiții, este însă de subliniat că facultatea cea mai căutată din ASE rămâne, în continuare, cea de la Finanțe-Bănci, dacă ne raportăm la media de admitere. Deosebit de semnificativ este faptul că a crescut interesul pentru contabilitate, secție care are cel mai mare număr de locuri în acest moment”.

Pentru contracararea fenomenelor negative care determină diminuarea numărului de absolvenți ai liceelor (resursa de potențiali studenți, inclusiv pentru studiile economice), ASE a înființat recent o asociație din care mai fac parte Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest din Timișoara și cea din Iași, pentru a colabora în vederea îmbunătățirii, sub toate aspectele, a învățământului preuniversitar.

Directorul SRI, Eduard Hellvig, a dat publicității un comunicat de presă pe tema atacurilor teroriste din Belgia. În comunicat se arată că sistemul național de alertă teroristă se menține la nivelul precaut-albastru, directorul SRI considerând însă că nu sunt exagerate „anumite măsuri de prevenire ale oricăror acțiuni pe profil antiterorist”.

„Serviciul Român de Informații condamnă ferm atacurile teroriste din capitala Belgiei. Suntem alături de poporul belgian și vom continua să oferim sprijin partenerilor noștri instituționali în lupta pe care o ducem împreună împotriva terorismului. Ceea ce s-a întâmplat în Belgia nu are cum să nu ne afecteze. Astăzi vorbim de un terorism global. Țintele teroriștilor nu mai sunt doar statele, ca entități compacte, ci direct cetățenii, ca entități individuale. Din aceste considerente, nu văd exagerate anumite măsuri de prevenire ale oricăror acțiuni pe profil antiterorist. Scopul principal al activității noastre este prevenirea acestor amenințări teroriste. Principalele noastre arme sunt informația și legea. Atunci când viața unui singur cetățean este pusă în pericol, acționăm cu fermitate, folosind instrumentele legale și mijloacele prevăzute de lege. În România, Sistemul Național de Alertă Teroristă se menține la nivelul «Albastru-precaut». Acest nivel înseamnă că, până în prezent, nu există informații care să ducă la o legătură directă între evenimentele din Bruxelles și riscuri la adresa securității naționale. SRI a luat toate măsurile necesare la nivel național și ne asigurăm de menținerea climatului de siguranță a cetățenilor români. Suntem alături de familiile celor care și-au pierdut viața în urma acestor atacuri criminale și colaborăm, alături de partenerii din Sistemul Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, cu instituțiile similare din spațiul euroatlantic pentru siguranța noastră, a tuturor”, se arată în comunicatul SRI.

Comisia Europeană a propus furnizarea unui ajutor de urgență în valoare de 700 de milioane de euro, pe o perioadă de trei ani, pentru acoperirea nevoilor umanitare în statele membre cel mai grav afectate de criza refugiaților în Europa.

În cadrul acestui pachet financiar, 300 de milioane de euro sunt propuse pentru acest an și câte 200 de milioane pentru fiecare din următorii doi ani, a precizat Christos Stylianides, comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor.

Lista candidaților propuși pentru Premiul Nobel pentru Pace din acest an a atins numărul-record de 376, depășind cu mult precedentul record, de 278 de propuneri, care data din 2014, a anunțat Comitetul Nobel norvegian, instituția care acordă prestigioasa distincție.

În 2016, lista conține 228 de persoane și 148 de organizații, identitatea tuturor urmând să rămână secretă timp de 50 de ani. Excepție fac situațiile în care cei care avansează propunerile – miniștri, parlamentari, foști laureați etc. – își fac publică alegerea.

Se cunoaște deja că pe lista din 2016 figurează, printre alții, Papa Francisc, voluntarii care i-au ajutat pe migranții ajunși în câteva insule grecești, cancelarul german Angela Merkel și actrița americană Susan Sarandon. În același context apare și numele magnatului Donald Trump, care încearcă în prezent să devină candidatul Partidului Republican la alegerile prezidențiale din SUA.

Cei cinci membri ai Comitetului Nobel norvegian – care aleg câștigătorul premiului – au avut deja o primă reuniune, în cursul căreia și-au putut prezenta și propriile lor propuneri de candidați. Numele câștigătorului sau câștigătorilor (cel mult trei) din 2016 va fi anunțat în luna octombrie.

Dacă schimbăm unghiul de abordare, prezintă un interes aparte impactul tragicelor evenimente de la Bruxelles și asupra piețelor europene. Astfel, acțiunile tranzacționate la bursele din Europa au crescut imediat după atentate, calmul revenind pe piețe a doua zi. Câteva detalii vor fi, credem, concludente pentru definirea evoluțiilor la care ne referim. Titlurile Credit Suisse Group AG, a doua bancă majoră din Elveția, au urcat cu 2,3%, la 14,65 franci.

La rândul lor, acțiunile companiei italiene Enel s-au apreciat cu 0,3%, ajungând la 3,92 euro. Enel a anunțat că va investi circa 2,5 miliarde de euro pentru susținerea dezvoltării unei rețele naționale de fibră optică. Titlurile companiei germane de poștă Deutsche Post AG – cel mai mare grup de logistică din lume – s-au majorat cu 0,7%, respectiv până la 24,65 dolari.

Interesul față de aceste titluri a sporit ca urmare a intenției declarate a companiei de a atrage, prin vânzarea de bonduri senior, resurse financiare de circa 1,25 miliarde de euro. Avansuri importante au înregistrat companiile Hermes International (Franța), Kingfisher plc (Marea Britanie), precum și BP plc (companie petrolieră tot din Marea Britanie), aceste creșteri dând „tonul” în întregul sistem bursier european.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 442 din 22 ianuarie 2016 privind cuantumul tranzacțiilor, termenele pentru întocmire, conținutul și condițiile de solicitare a dosarului prețurilor de transfer și procedura de ajustare/estimare a prețurilor de transfer, publicat în Monitorul Oficial nr. 74/02.02.2016

Acest act normativ are în vedere aplicarea dispozițiilor art. 108 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, în vederea documentării respectării principiului valorii de piață, contribuabilul/plătitorul care desfășoară tranzacții cu persoane afiliate are obligația să întocmească dosarul prețurilor de transfer și să îl prezinte la solicitarea organului fiscal central competent. Cuantumul tranzacțiilor pentru care contribuabilul/plătitorul are obligația întocmirii dosarului prețurilor de transfer, termenele pentru întocmire, conținutul său, precum și condițiile în care acesta se solicită au fost aprobate prin acest ordin.

Astfel, trebuie să întocmească dosarul prețurilor de transfer, din oficiu, până la termenul legal de depunere a declarației anuale de impozit pe profit, pentru fiecare an, următorii contribuabili:

• marii contribuabili, dacă depășesc următoarele praguri de semnificație:
– 200.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
– 250.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind serviciile primite/prestate;
– 350.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale;

• marii contribuabili, alții decât cei de mai sus, precum și contribuabilii mijlocii și cei mici, dacă depășesc următoarele praguri de semnificație:
– 50.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
– 50.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind serviciile primite/prestate;
– 100.000 euro, în cazul tranzacțiilor privind achiziții/vânzări de bunuri corporale sau necorporale.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 514 din 25 ianuarie 2016 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.744/2015 privind stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum și a structurilor abilitate cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii și efectuarea procedurii de executare silită, publicat în Monitorul Oficial nr. 75/02.02.2016

Ordinul stabilește situațiile în care personalul din cadrul Direcției executări silite cazuri speciale poate participa direct la efectuarea acțiunilor de executare silită cazuri speciale, în calitate de executori fiscali coordonatori, și anume:

• cuantumul datoriilor depășește 10 milioane de euro;
• debitorii sunt mari contribuabili;
• blocarea fondurilor persoanelor care fac obiectul sancțiunilor internaționale;
• la solicitarea scrisă a vicepreședintelui coordonator al activității de colectare a veniturilor bugetare;
• în situațiile identificate la nivelul Direcției executări silite cazuri speciale ca fiind de o complexitate deosebită.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 522 din 26 ianuarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare de declarații informative, publicat în Monitorul Oficial nr. 78/03.02.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul, conținutul și instrucțiunile de completare ale următoarelor formulare:

♦ „Declarație informativă privind livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în anul 2015” (formularul 392A). Se depune până la data de 25 februarie 2016 inclusiv de către persoanele impozabile care la 31 decembrie 2015 erau înregistrate în scopuri de TVA, potrivit art. 316 din noul Cod fiscal, și a căror cifră de afaceri efectiv realizată la 31 decembrie 2015 este inferioară sumei de 220.000 lei. Formularul nu se depune dacă persoanele impozabile nu au desfășurat în anul 2015 livrări de bunuri și prestări de servicii în România.

♦ „Declarație informativă privind livrările de bunuri, prestările de servicii și achizițiile efectuate în anul 2015” (formularul 392B). Se depune până la data de 25 februarie 2016 inclusiv de către persoanele impozabile care la 31 decembrie 2015 nu erau înregistrate în scopuri de TVA, potrivit art. 316 din noul Cod fiscal, și a căror cifră de afaceri efectiv realizată la 31 decembrie 2015 (excluzând veniturile din vânzarea de bilete de transport internațional rutier de persoane) este inferioară sumei de 220.000 lei. Formularul nu se depune dacă persoanele impozabile nu au desfășurat în anul 2015 livrări de bunuri, prestări de servicii și/sau achiziții de bunuri în România.

♦ „Declarație informativă privind veniturile obținute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internațional de persoane, cu locul de plecare din România, în anul 2015” (formularul 393). Se depune până la data de 25 februarie 2016 inclusiv de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, potrivit art. 316 din noul Cod fiscal, care în cursul anului 2015 au prestat servicii de transport internațional de persoane.

Aceste declarații se transmit organului fiscal competent prin depunere la registratura acestuia, prin poștă (prin scrisoare recomandată) sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță și se editează cu ajutorul programului de asistență (www.anaf.ro), în două exemplare: un exemplar, semnat, se depune la organul fiscal, împreună cu suportul electronic, iar un exemplar se păstrează de către contribuabil.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 558 din 29 ianuarie 2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații, publicat în Monitorul Oficial nr. 78/03.02.2016

Acest act normativ este dat în aplicarea prevederilor art. 162 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia organele fiscale au obligația de a publica pe pagina de internet proprie lista debitorilor persoane fizice și juridice care înregistrează obligații fiscale restante, precum și cuantumul acestor obligații. Lista se publică trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, și cuprinde obligațiile fiscale restante, al căror plafon se stabilește prin ordin al președintelui ANAF sau prin hotărâre a consiliului local, la sfârșitul trimestrului și neachitate la data publicării listei.

Nu fac obiectul publicării obligațiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

• 1.500 lei pentru contribuabilii mari;
• 1.000 lei pentru contribuabilii mijlocii;
• 500 lei pentru celelalte categorii de debitori, inclusiv pentru persoanele fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere;
• 100 lei pentru debitorii persoane fizice, altele decât cele de mai sus.

Organul fiscal îi trimite debitorului o notificare cu privire la obligațiile fiscale restante, conform modelului prevăzut în acest ordin, până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 123 din 28 ianuarie 2016 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, publicat în Monitorul Oficial nr. 81/04.02.2016

Prevederile acestui ordin se adresează atât entităților care aplică Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, aprobate prin OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, cât și celor care aplică Reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, aprobate prin OMFP nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a întocmi situații financiare anuale următoarele:

1. societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare-dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice;
2. instituțiile publice, asociațiile și celelalte persoane juridice cu și fără scop patrimonial;
3. subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin persoanelor prevăzute la lit. a) și b), cu sediul în România, precum și subunitățile fără personalitate juridică din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate;
4. organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevăzute în legislația pieței de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat și alte entități organizate pe baza Codului civil.

Entitățile care aplică OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să întocmească și să depună situații financiare anuale la unitățile Ministerului Finanțelor Publice, în condițiile prevăzute în anexa nr. 1 la ordin.

Entitățile care aplică OMFP nr. 1.286/2012, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele al căror exercițiu financiar diferă de anul calendaristic, trebuie să întocmească și să depună la unitățile Ministerului Finanțelor Publice situații financiare anuale, în condițiile precizate în anexa nr. 1 la ordin, precum și raportări contabile anuale încheiate la data de 31 decembrie, în condițiile precizate în anexa nr. 3 la ordin.

Pentru persoanele juridice care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară, situațiile financiare au componentele prevăzute de aceste standarde.

Termenele de depunere a situațiilor financiare anuale sunt următoarele:

• pentru societățile comerciale, societățile/companiile naționale, regiile autonome și institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar;
• pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1 alin. (1)-(3) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 531 din 28 ianuarie 2016 privind impozitele, contribuțiile și alte sume reprezentând creanțe fiscale, care se plătesc de către contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial nr. 89/05.02.2016

Ordinul vizează aplicarea art. 163 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, în cazul creanțelor fiscale administrate de organul fiscal central, debitorii efectuează plata acestora într-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru obligațiile fiscale datorate bugetului de stat și a unui ordin de plată pentru Trezoreria Statului pentru celelalte obligații fiscale.

Astfel, au fost stabilite:

• Nomenclatorul obligațiilor fiscale datorate la bugetul de stat, care se plătesc în contul unic 20.A.47.01.00 „Sume încasate pentru bugetul de stat în contul unic, în curs de distribuire” (cuprinde 30 de impozite) și
• Nomenclatorul obligațiilor fiscale datorate bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale, care se plătesc în contul unic 55.02 „Disponibil al bugetelor asigurărilor sociale și fondurilor speciale, în curs de distribuire” (include 28 de contribuții).

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 521 din 26 ianuarie 2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (1) lit. a) sau c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și pentru aprobarea modelului și conținutului unui formular, publicat în Monitorul Oficial nr. 91/08.02.2016

Acest act normativ are în vedere aplicarea art. 316 alin. (1) lit. a) și c) din Codul fiscal, potrivit căruia persoana impozabilă care are sediul activității economice în România și realizează sau intenționează să realizeze o activitate economică ce implică operațiuni taxabile, scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere și/sau operațiuni rezultate din activități economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operațiuni ar fi fost realizate în România conform art. 297 alin. (4) lit. b) și d) din Codul fiscal, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:

• înainte de realizarea unor astfel de operațiuni, dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depășește plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici, sau dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;
• dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă.

Ordinul detaliază procedura de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată și aprobă modelul și conținutul deciziei privind înregistrarea în scopuri de TVA emise în acest scop de organul fiscal.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 588 din 1 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, publicat în Monitorul Oficial nr. 93/08.02.2016

Prin acest act normativ se aprobă modelul și conținutul, precum și caracteristicile de tipărire și modul de utilizare și de păstrare ale formularului 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, care se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente primei perioade fiscale din anul 2016.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587 din 1 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/08.02.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul și conținutul, precum și caracteristicile de tipărire și modul de difuzare, de utilizare și de păstrare ale formularelor 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” și 710 „Declarație rectificativă”. Formularul 100 se utilizează pentru declararea impozitelor și taxelor datorate începând cu data de 1 ianuarie 2016, prevăzute în Nomenclatorul obligațiilor de plată la bugetul de stat, prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 591 din 3 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (390 VIES) „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare”, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/08.02.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul și conținutul, precum și caracteristicile de tipărire și modul de difuzare, de utilizare și de păstrare ale formularului 390 VIES „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare”, care se completează și se depune începând cu operațiunile desfășurate în luna ianuarie 2016.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 592 din 3 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/08.02.2016

Prin acest ordin se aprobă modelul și conținutul, precum și caracteristicile de tipărire și modul de difuzare, de utilizare și de păstrare ale formularului 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”, care se utilizează începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2016.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 102 din 22 ianuarie 2016 pentru aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind operațiunile pluripartite din Uniunea Europeană, legate de lucrări asupra bunurilor mobile corporale, și a Instrucțiunilor de aplicare a măsurilor de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată privind retururile de bunuri în spațiul Uniunii Europene și tratamentul fiscal al reparațiilor efectuate în perioada de garanție și postgaranție, publicat în Monitorul Oficial nr. 96/09.02.2016

Actul normativ are în vedere aplicarea art. 270 alin. (10) și art. 273 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, potrivit cărora:

♦ Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparținând activității sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepția nontransferurilor prevăzute la alin. (12) (art. 270 alin. (10)).

♦ Este asimilată unei achiziții intracomunitare cu plată utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfășurării activității economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană, în numele acesteia, din statul membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achiziționate, dobândite ori importate de către aceasta, dacă transportul sau expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 270 alin. (10) și (11) (art. 273 alin. (2) lit. a)).

Astfel, ordinul aprobă măsuri de simplificare în domeniul taxei pe valoarea adăugată pentru a se evita ca operatorii economici să se înregistreze în scopuri de TVA în mai multe state membre pentru transferuri de bunuri sau pentru achiziții intracomunitare de bunuri asimilate, în cazul în care desfășoară operațiuni pluripartite în cadrul Uniunii Europene și în cazul retururilor de bunuri în spațiul UE.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 351 din 18 ianuarie 2016 privind Procedura de transfer al sumelor recuperate în cadrul asistenței reciproce la recuperare și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 97/09.02.2016

Ordinul este dat în aplicarea capitolului II – Asistența reciprocă în materie de recuperare a creanțelor legate de taxe, impozite, drepturi și alte măsuri, titlul X – Aspecte internaționale, din Codul de procedură fiscală. În acest capitol se stabilesc norme privind asistența în vederea recuperării în România a unor creanțe stabilite într-un alt stat membru al Uniunii Europene, precum și asistența în vederea recuperării într-un alt stat membru al Uniunii Europene a creanțelor stabilite în România.

Prin acest ordin se aprobă Procedura de transfer al sumelor recuperate în cadrul asistenței reciproce la recuperare, precum și modelul și conținutul unor formulare necesare pentru derularea acestei proceduri.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 103 din 22 ianuarie 2016 privind aprobarea Instrucțiunilor de aplicare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) și art. 296 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicat în Monitorul Oficial nr. 106/11.02.2016

Ordinul este dat în aplicarea art. 294 alin. (1) lit. a)-i), art. 294 alin. (2) și art. 296 din Codul fiscal și reglementează modul de justificare a scutirii de taxă pe valoarea adăugată pentru fiecare operațiune în parte.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 94/137 din 20 ianuarie 2016 privind aprobarea unor formulare tipizate în scopul obținerii informațiilor necesare realizării schimbului automat obligatoriu de informații potrivit art. 291 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 122/17.02.2016

Actul normativ are în vedere aplicarea art. 291 din Codul de procedură fiscală și reglementează introducerea unor formulare tipizate în scopul obținerii informațiilor necesare realizării schimbului automat de informații, respectiv:

• Anexă la Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/nerezidențiale/cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice;
• Anexă la Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădirile rezidențiale/nerezidențiale/cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice;
• Anexă la Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor fizice;
• Anexă la Declarația fiscală pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren în cazul persoanelor juridice.

Sursa: Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 144 din 9 februarie 2016 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale, precum și a altor venituri ale bugetelor locale de către organele fiscale locale, și pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 2.068/2015 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale de către organele fiscale locale, publicat în Monitorul Oficial nr. 124/17.02.2016

Prin acest ordin se aprobă o serie de formulare tipizate pentru activitatea de stabilire a impozitelor și taxelor locale, cum ar fi:

• Declarație pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport;
• Decont impozit pe spectacole;
• Somație;
• Titlu executoriu.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 631 din 9 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, publicat în Monitorul Oficial nr. 131/19.02.2016

Actul normativ vizează aplicarea art. 316, 317 și 322 din Codul fiscal și reglementează modelul, conținutul și instrucțiunile de completare ale următoarelor formulare:

• „Declarație de înregistrare în scopuri de TVA/Declarație de mențiuni a altor persoane care efectuează achiziții intracomunitare sau pentru servicii (091)”;

• „Declarație de înregistrare în scopuri de TVA/Declarație de mențiuni pentru persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara României, dar sunt stabilite în România prin sedii fixe (093)”;

• „Declarație privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic și care nu au efectuat achiziții intracomunitare de bunuri în anul precedent (094)”;

• „Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, conform art. 316 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (098)”.

De asemenea, ordinul aprobă modelul și conținutul formularului „Decizie privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, în vederea aplicării regimului de scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal”.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 726 din 17 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (012) „Notificare privind modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit”, publicat în Monitorul Oficial nr. 136/22.02.2016

Ordinul are în vedere aplicarea art. 41 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, potrivit cărora plătitorii de impozit pe profit (alții decât băncile, asociațiile, fundațiile și asociațiile de proprietari) pot opta pentru calculul, declararea și plata impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate (1/4 din profitul anului anterior) efectuate trimestrial. Opțiunea pentru sistemul anual de declarare și plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opțiunea este obligatorie pentru cel puțin doi ani fiscali consecutivi. Ieșirea din sistemul anual de declarare și plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.

Plătitorii de impozit pe profit care aplică sistemul de declarare și plată a impozitului pe profit anual, cu plăți anticipate efectuate trimestrial, determină plățile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele prețurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului inițial al anului pentru care se efectuează plățile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepția plății anticipate aferente trimestrului IV, care se declară și se plătește până la data de 25 decembrie. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plățile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit anual, conform declarației privind impozitul pe profit.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 795 din 19 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, publicat în Monitorul Oficial nr. 145/25.02.2016

Formularul 311 se depune de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) sau lit. h) din Codul fiscal, pentru declararea și plata taxei pe valoarea adăugată aferente: livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii și/sau achizițiilor de bunuri și/sau de servicii efectuate ulterior anulării codului de înregistrare în scopuri de TVA.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 236 din 19 februarie 2016 privind indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual, publicat în Monitorul Oficial nr. 146/25.02.2016

Conform acestui ordin, pentru anul fiscal 2016, indicele prețurilor de consum utilizat pentru actualizarea plăților anticipate în contul impozitului pe profit anual este de 100,5%. Acest indice va fi folosit de plătitorii de impozit pe profit care au optat pentru declararea și plata impozitului pe profit anual prin plăți anticipate în sumă de o pătrime din impozitul pe profit aferent anului anterior.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 793 din 19 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”, publicat în Monitorul Oficial nr. 146/25.02.2016

Formularul 307 se completează și se depune de către:

• persoana impozabilă beneficiară a transferului de active, în calitate de succesor al cedentului în ceea ce privește ajustarea dreptului de deducere, dacă nu este înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal și nici nu se înregistrează în scopuri de TVA ca urmare a transferului;

• locatarul/utilizatorul activelor corporale fixe achiziționate printr-un contract de leasing, dacă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor are loc după scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA a locatarului/utilizatorului în baza prevederilor art. 310 alin. (7) din Codul fiscal;

• persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 316 alin. (11) lit. a)-e) sau lit. h) din Codul fiscal, care a efectuat ajustări incorecte sau nu a efectuat ajustările de taxă aferentă bunurilor de capital, potrivit pct. 79 alin. (14) din titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal;

• persoana impozabilă pentru care înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată conform art. 316 alin. (11) lit. g) din Codul fiscal, care:
– nu a efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau a efectuat ajustări incorecte;
– trebuie să efectueze regularizările/ajustările prevăzute de lege pentru operațiuni realizate înainte de anularea înregistrării.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 839 din 24 februarie 2016 privind aprobarea Normelor tehnice de autorizare a magaziilor și a perimetrelor pentru depozitare temporară și a Normelor tehnice de înregistrare a depozitelor utilizate în zonele libere, publicat în Monitorul Oficial nr. 164/03.03.2016

Actul normativ este emis în aplicarea art. 50-53 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului Vamal Comunitar. Normele aprobate stabilesc procedurile aplicabile la autorizarea magaziilor și a perimetrelor de depozitare temporară pe teritoriul vamal al României a mărfurilor necomunitare sub supraveghere vamală în intervalul dintre prezentarea acestora în vamă și atribuirea unei destinații vamale pentru acestea. Magaziile și perimetrele pentru depozitare temporară sunt locuri aprobate de autoritatea vamală, destinate să primească mărfuri necomunitare care fac obiectul unei declarații sumare de depozitare temporară și cărora operatorul trebuie să le atribuie o destinație vamală.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 825 din 22 februarie 2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului „Decizie de reverificare”, publicat în Monitorul Oficial nr. 165/04.03.2016

Ordinul vizează aplicarea art. 128 din Codul de procedură fiscală, potrivit căruia, prin excepție de la prevederile art. 118 alin. (3), conducătorul organului de inspecție fiscală poate decide reverificarea unor tipuri de obligații fiscale pentru o anumită perioadă impozabilă, ca urmare a apariției unor date suplimentare necunoscute organului de inspecție fiscală la data efectuării inspecției fiscale, care influențează rezultatele acesteia. La începerea acțiunii de reverificare, organul de inspecție fiscală este obligat să comunice contribuabilului/plătitorului decizia de reverificare, care poate fi contestată.

Actul normativ stabilește modelul și conținutul Deciziei de reverificare.

Mai puțin de jumătate dintre companiile românești folosesc un sistem de loializare a clienților, potrivit unui sondaj în rândul a peste 100 de mari companii locale, realizat de CloudBiz, un furnizor regional de tehnologie pentru marketing, specializat în livrarea de sisteme de management al retenției clienților, cu operațiuni în sud-estul și centrul Europei, împreună cu Predicta, furnizor de soluții de analiză predictivă în Grecia și Balcani. Programele de retenție a clienților au devenit o prioritate strategică pentru acele companii care caută să se mențină pe valul revenirii economice, pe o piață aglomerată și foarte competitivă.

48% dintre companiile chestionate au indicat că recurg la astfel de sisteme de loializare și 57% dintre ele au afirmat că dispun de sistemele respective de peste patru ani. Totuși, 20% dintre companiile care au confirmat utilizarea unui sistem de retenție au precizat că nivelul de performanță al acestora a fost „slab”, 28% au spus că a fost „excelent”, iar celelalte au indicat un nivel „bun”.

Cât despre cele 52% dintre companii care au menționat că nu folosesc o schemă de loializare, principalele motive invocate au fost bugetul de marketing insuficient (33%) și convingerea că nu au nevoie de așa ceva (22%). Peste două treimi dintre acestea au indicat totuși că ar fi interesate să investească într-un sistem de management al relației cu clienții, din diferite motive: creșterea gradului de retenție a clienților (72% dintre companiile care nu folosesc un sistem de gestionare a relațiilor cu clienții (Customer Relationship Management – CRM)), creșterea vânzărilor (72%), creșterea notorietății brandului (50%) etc.

„Pe măsură ce piața devine tot mai aglomerată și cererea din ce în ce mai fragmentată și marcată de schimbări bruște, este evident că orice companie conștientizează tot mai acut faptul că retenția clienților este obligatorie. Dar cum poți să ști cui să adresezi următoarea campanie de marketing și ce ar trebui să propui astfel încât oferta ta să fie atractivă de la bun început? Te-ai baza pe hazardul memoriei umane sau ai miza pe un software îndelung testat?”, a spus Vagelis Karalis, CEO CloudBiz, companie care operează în opt țări (printre care și România).

La rândul său, Philippos Paschentis, CEO Predicta, a menționat că „Big Data și Analytics sunt noțiunile cele mai uzitate în domeniul afacerilor care depind, mai mult ca niciodată, de tehnologii IT avansate. Concentrarea pe client reprezintă ambiția oricărui marketer. Companiile din toate industriile au investit în ultimele două decade în multe sisteme operaționale, prin intermediul cărora sunt colectate volume mari de date relevante pentru diferitele aspecte ale activităților zilnice. Customer Analytics dezvăluie informații valoroase ascunse altfel în masa generală de informație disponibilă fiecărei organizații, completând ciclul investițional al acestei inițiative, facilitând și maximizând astfel recuperarea investiției”.

Sondajul efectuat în România a mai relevat că 34% dintre companiile chestionate au declarat că nu folosesc niciun fel de sistem CRM, în timp ce 33% au declarat că au unul dezvoltat intern, personalizat. Numai o treime dintre respondenți au declarat că dispun de o soluție CRM de la un furnizor consacrat. În ceea ce privește modul de abordare a clienților, toate companiile au indicat e-mailul ca fiind canalul primar de comunicare, urmat de social media și call center.

Sondajul a fost efectuat de CloudBiz și Predicta în perioada ianuarie-februarie 2016 pe un eșantion reprezentativ de lideri din business, dintre care 56% au absolvit cursuri universitare, 39% dețin un master/MBA și 5% au un doctorat. 65% dintre respondenți au o experiență profesională de peste zece ani.

Târgul de Carte Gaudeamus Craiova, 24-28 februarie 2016

În perioada 24-28 februarie 2016, Teatrul Național „Marin Sorescu” a găzduit cea de-a XV-a ediție a Târgului de Carte Gaudeamus Craiova, organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media și Radio România Oltenia – Craiova.

Editura CECCAR a luat parte cu succes la acest eveniment, fiind reprezentată de filiala CECCAR Dolj. La standul acesteia, vizitatorilor li s-au oferit toate informațiile solicitate cu privire la conținutul cărților editate de CECCAR, la modalitățile de abonare la revista Corpului, la tematicile necesare pentru pregătirea în vederea accesului la profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, precum și cu privire la protocolul încheiat de CECCAR cu Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității din Craiova referitor la facilitatea acordată absolvenților cursurilor de master de a nu mai susține examenul de admitere în profesie.

În data de 26 februarie, în fața unui public format din experți contabili, stagiari ai filialei CECCAR Dolj, studenți și masteranzi ai facultăților de profil din Craiova, a avut loc prezentarea celei de-a treia ediții a cărții Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, prezentare realizată de conf. univ. dr. Radu Bălună, membru în Consiliul filialei CECCAR Dolj și cadru didactic la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității din Craiova.

Prezența Editurii CECCAR la acest târg de carte a fost apreciată pozitiv de publicul vizitator.

Târgul de Carte Librex Iași, 9-13 martie 2016

În intervalul 9-13 martie 2016, Sedcom Libris a organizat în incinta Palas Mall din Iași cea de-a XXIV-a ediție a Târgului de Carte Librex, sub genericul „Primăvara cărților la Iași”. Evenimentul s-a impus prin valoare de-a lungul timpului, fiind apreciat în egală măsură de editori și de publicul cititor.

La târgul de la Iași a participat și filiala CECCAR din acest județ, cu o ofertă generoasă de carte asigurată de Editura CECCAR, compusă din titluri apărute în colecții ca Ghidul Expertului Contabil, Standarde Profesionale, Dezvoltare Profesională Continuă, Ghiduri Profesionale etc., dar și cu informații privind accesul la profesia contabilă.

Vizitatorii standului filialei CECCAR Iași – studenți de la universitățile cu profil economic din județ, profesioniști contabili și tineri interesați de această profesie, reprezentanți ai mediului de afaceri – au arătat un interes deosebit pentru oferta de carte prezentată, iar organizatorii au apreciat participarea acesteia, oferindu-i o diplomă.

Ceea ce își propune CECCAR Business Magazine vizează, cu deosebire, promovarea adevăratelor valori, inclusiv ca răspuns direct și calificat la nevoia de exemple, de modele care să reprezinte tocmai amintitele valori. Ca să ne „apărăm” de tot ceea ce este nociv, avem la dispoziție pilda celor care au fost și sunt strălucite întruchipări ale unor idealuri de viață slujite cu nedezmințită și admirabilă credință în primul rând în om, în capacitatea de a cultiva frumosul, sentimentele autentic umane. Sub semnul acestor exigențe se află și rubrica de față. Ne vom referi la artă, în general, cu accent pe muzică, despre care Baudelaire spunea că „exprimă cel mai bine spiritul și spațiul vieții înseși”.

În primul număr al noii publicații vom evoca o mare artistă a Franței și a lumii.

EDITH PIAF

„For me, singing is a way of escaping. It is another world. I’m no longer on Earth.” („Pentru mine, cântatul este modul meu de a evada. Este o cu totul altă lume. Nu mă mai aflu pe Pământ.”)

I s-a spus, cu căldură, „Piaf, vrăbiuța!”, „Pasărea Parisului”. A avut o viață zbuciumată, o copilărie lipsită de bucuriile vârstei, dar încă de la 12 ani îi plăcea să fredoneze refrenele la modă. A fost obligată să cânte în stradă, iar trecătorii, inclusiv cei mai puțin generoși din fire, se opreau și nu ezitau să-și exprime profunda lor apreciere pentru calitățile ei vocale.

Într-o seară de octombrie, în 1935, un necunoscut care o asculta pe Edith în mijlocul unei mulțimi de admiratori s-a apropiat de ea și i-a spus: „Ești nebună, o să-ți rupi vocea!”. Omul se numea Leplée; el i-a dat prima ocazie să-și încerce norocul cântând într-un cabaret. A doua ocazie i-a oferit-o Raymond Asso, care i-a propus cântecul Mon Légionnaire (dedicat Legiunii de Onoare a Franței), creat de Marie Duabas. Acesta a fost începutul carierei marii cântărețe Edith Piaf.

A fost, într-un anumit sens, o răsplată pentru tot ceea ce a îndurat în anii adolescenței, când cânta în cabarete din Montmartre și Pigalle, inclusiv în apropierea celebrului Moulin Rouge. Un moment dramatic l-a constituit încercarea unui proxenet cu care conviețuia de a o împușca imediat după ce l-a părăsit. Din fericire, glontele i-a atins gâtul fără să fie rănită foarte grav. Asemenea momente, întreaga durere a vieții sale se regăsesc în cântecele cu care a încântat (și încântă încă) milioane și milioane de oameni, de pe toate meridianele.

Pe scenă, micuța femeie cu corp lipsit de grație cu greu atrăgea atenția. Dar din clipa în care i se auzea vocea puternică, aspră, cu un timbru inconfundabil, se deschideau orizonturi spre o altă lume, lumea lui Edith Piaf. Ea cânta în fața spectatorilor după cum cânta prin discurile ei în casele oamenilor, în cluburi, pretutindeni unde oamenii aspirau la adevărata artă. Iubirea pătimașă, adesea marcată de chinuri, de deziluzii, și-a găsit în cântecele lui Edith Piaf o strălucire aparte, sensuri și mesaje împărtășite de o întreagă umanitate. Iubirea a fost pentru ea simbolul vieții, dăruind-o, ca nimeni alta, unor personalități care au avut, la rândul lor, o carieră strălucită: Yves Montand, Eddie Constantine, Les Compagnos de la Chanson, Charles Aznavour, Gilbert Bécaud, Félix Marten, Théo Sarapo.

• La garçonne (1936), Jean de Limur;
• Montmartre-sur-Seine (1941), Georges Lacombe;
• Étoile sans lumière (1946), Marcel Blistène;
• Neuf garçons, un cœur (1947), Georges Freedland;
• Al diavolo la celebrità (1949), Mario Monicelli Steno;
• Paris chante toujours (1951), Pierre Montazel;
• Boum sur Paris (1953), Maurice de Canonge;
• Si Versailles m'était conté (1954), Sacha Guitry;
• French Cancan (1954), Jean Renoir;
• Les amants de demain (1959), Marcel Blistène.

Coloana sonoră a Parisului nu ar fi completă fără măcar o melodie primită moștenire, ca un dar de preț, de la Edith Piaf. De la Sous le ciel de Paris la La Vie en Rose, vocea ei inimitabilă pătrunde în inimi și suflete. În 2015, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea celei supranumite „La Môme”, manifestările care i-au fost dedicate au reprezentat și un prilej ideal pentru o călătorie spre locurile legate pentru totdeauna de numele, de creația marii artiste. I s-a consacrat o expoziție la Biblioteca Națională a Franței – „François Mitterrand”. Sute de fotografii de arhivă, scrisori, secvențe de film, melodii nemuritoare au reconstituit povestea unei vieți și cariere strălucite, cu triumfurile și căderile care au demonstrat că viața ei nu a fost totdeauna „en rose”.

De la expoziție, avem prilejul să marcăm momente din viața marii cântărețe, călătorind, pentru început, în nord-estul Parisului. Legenda spune că Piaf s-a născut la „72 rue de Belleville”, deși în certificatul său de naștere este menționat – ca variantă veridică – spitalul din apropiere Tenon (4 Rue de la Chine, 75020) pentru Édith Giovanna Gassion. Familia sa, o familie de artiști – mama cântăreață și tatăl acrobat –, a fost mediul în care și-a descoperit și cultivat propriile calități. Conexiunea între les quartiers de Ménilmontant și Belleville este marcată în „Place Édith Piaf” (între rues de Belgrand, du Capitaine-Ferber și de la Py), la o aruncătură de băț de la spital. Mica piațetă, care-i poartă numele din anul 2003, când s-au comemorat patru decenii de la trecerea ei în neființă, include o statuie a artistei, precum și celebrul „Bar de la Place”. Cartierul muncitoresc nu s-a schimbat foarte mult în ultima sută de ani; un drum pe străduțele șerpuite din piața plină de viață evocă deosebit de expresiv atmosfera de la începutul secolului XX.

În timpul Primului Război Mondial, Edith Piaf a fost trimisă în Normandia. Aici a locuit cinci ani, împreună cu bunica ei, patroana unui bordel, ceea ce, inevitabil, și-a pus amprenta asupra multor momente din viața ei. În anii adolescenței a cântat împreună cu tatăl său, însă a dorit să fie independentă și s-a mutat împreună cu Simone Berteaut, posibila sa soră vitregă, la Hôtel de l’Avenir (105 rue Orfila, 75020), care se afla, de asemenea, în vecinătatea Spitalului Tenon. Cele două au devenit foarte apropiate, cântând împreună pe străzile de aici și în Montmartre. Unul dintre locurile în care se știe că a cântat este Aux Folies (8 rue de Belleville, 75020), care încă este unul dintre cele mai populare locuri din Paris, atrăgând atât localnici în vârstă, cât și tineri hipsteri.

„Rădăcinile” artistei sunt celebrate și în micul „Musée Édith Piaf”. Deschis în anul 1977 de Bernard Marchois, autor a două dintre cărțile biografice consacrate marii cântărețe, muzeul ocupă două camere din apartamentul său privat, permițând vizitatorilor să-și formeze o imagine emoționantă despre cea care a trăit aici prin intermediul fotografiilor, scrisorilor care i-au fost trimise de fani, posterelor și chiar câtorva dintre articolele din vesela de porțelan și îmbrăcămintea sa. Pentru turiști, menționez că muzeul este deschis numai în urma unei programări, între orele 13.00 și 18.00, de luni până miercuri (5 rue Crespin du Gast 75011; +33 1 43 55 52 72).

Legăturile marii artiste cu Belleville-Ménilmontant formează un cerc complet la locul ei de veci în cimitirul Père-Lachaise. La 10 octombrie 1963, artista mitică a încetat din viață într-o localitate din sudul Franței, răpusă de cancer, la tânăra vârstă de 47 de ani. Procesiunile funerare au atras sute de mii de fani îndoliați și până în ziua de azi lespedea de pe mormântul său, modernă, dar modestă, este împodobită mereu cu flori ca dovadă a unei sincere și calde afecțiuni din partea fanilor.

Un omagiu adus cântăreței nu se oprește la cimitir, ci este prezent și în minunatul spectacol-tribut Hymne à Piaf al talentatei Caroline Nin. A atins audiențe de neimaginat pe tot mapamondul cu spectacolul său unic, conceput într-o viziune care îmbină cuvintele și liniile melodice ale celor mai cunoscute și apreciate cântece ale lui Piaf, readuse la viață prin vocea pasională, extraordinară a Carolinei Nin.

Kevyn Aucoin a fost unul dintre cei mai mari make-up artiști din Hollywood, o autentică vedetă, care a apărut și în serialul Sex & the City interpretându-se pe sine. A fost un artist cu puterea de a transforma complet chipurile oamenilor. În cărțile sale Making Faces și Face Forward a reinventat numeroase celebrități întruchipate în doamne de legendă.

Mai reținem că actrița americană Christina Ricci a impersonat-o pe Edith Piaf.

Discuri Vinyl produse în perioada vieții lui Edith Piaf

Edith Piaf Sings, Polyrdor, 1949	Chansons Parisiennes, Columbia, 1949	Favorites, Vox, Polydor, 1950
Encore Parisiennes, ‎(10", Album) Columbia, 1950	Chansons Des Cafés De Paris, ‎(10", Album), Decca, 1950	Edith Piaf Sings (10", Mono), Columbia, 1950
Encores, Columbia Masterworks, 1951	Edith Piaf Sings Again, ‎(10") Columbia, 1951	Hits From „La P'tite Lili”, Columbia, 1951
Recital Nº 1, Polydor, 1953	La Vie en Rose, Columbia, 1953	Edith Piaf Sings Bravo pour le Clown ‎(10", Album), Angel Records, 1954
Le Bel Indifférent ‎(10", Album, Mono), Columbia, 1954	Édith Piaf à L'Olympia, Columbia, 1955	Piaf Tonight, Angel Records, 1955
Piaf Of Paris ‎(10", Album), Angel Records, 1955	Chante Raymond Asso ‎ (10", Mono, Album), Polydor, 1955	La Vie en Rose / Édith Piaf Sings în English, Columbia, 1956
Le Tour de Chant D'Edith Piaf No. 2: Live A L'Olympia ‎(10", Album), Columbia, 1956	Édith Piaf, Columbia Masterworks, 1958	A L'Olympia – N° 3, Columbia, 1958
Hommage À Piaf, Columbia, 1959	Edith Piaf with The Orchestra Of Robert Chauvigny* – Piaf!, Capitol Records, 1959	Le Ballet des Coeurs, Pathe, 1959
C'est Toujours La Même Histoire‎, Phillips, 1960	Sincerely.....Edith Piaf, Columbia, 1960	Sinceramente.....Edith Piaf (Mono), Odeon, 1961
More Piaf Of Paris With The Orchestra Of Robert Chauvigny, Capitol Records, 1961	Edith Piaf, RCA, 1961	Volume II, Philips Réalités, 1961
Potpourri Par Piaf - Her Most Recent Continental Successes Sung în French (Mono), Capitol Records, 1961	De L'Accordeoniste A Milord, Columbia, 1961	Piaf, Columbia, 1961
Récital 1962, Columbia, 1962	La Reine de la Chanson, Columbia, 1962 (Mono)	Piaf, Pathe, 1962
Succès de Toujours, Pathe, 1962	Olympia 1962, Columbia, 1962	Quartre Chansons de Charles Dumont ‎(10"), Columbia, 1962
Les Amants de Teruel ‎(10", Album), Columbia, 1962	Piaf At The Olympia, Capitol Records, 1963	Edith Piaf, RCA Victor, 1963
Edith Piaf et Théo Sarapo – Bobino 1963, Columbia, 1963	Chansons, Capitol Records, 1963	Edith Piaf Vol. 1, Columbia, 1963
Edith Piaf, Decca Eclipse, 1963	Edith Piaf and Théo Sarapo - Piaf And Sarapo At The Bobino, Capitol Records, 1963	Tete-A-Tete Avec Piaf, Pathe, 1963

Filiala CECCAR Brașov a organizat, de Ziua Internațională a Femeii, o manifestare dedicată doamnelor și domnișoarelor din profesia contabilă, care a avut loc la sediul filialei. Femeia și ziua dedicată ei au fost sărbătorite printr-un eveniment motivațional cu tema Urmează-ți pasiunea, fii fericită!. Participantele au fost încurajate să-și urmeze visurile și pasiunile, să le dea o formă concretă inclusiv prin afaceri. Prin cele care aleg să-și transforme pasiunile într-un mod de viață sau să dedice o parte din timp hobby-urilor s-au subliniat importanța, necesitatea și oportunitatea unei pasiuni generatoare de energie și bucurie.

Evenimentul a fost moderat de:

• Dana Lupșa – lector universitar doctor, președintele Asociației Happy Moms și expert comunicare și relații publice;
• Gabriela Brașoveanu – expert comunicare, manager proiecte AMB și owner Unicornul;
• Sorina Bașcoveanu – economist, fost angajat în mediul bancar, owner Ce știe Ina să facă;
• ec. Cornelia Deleanu – directorul executiv al Filialei CECCAR Brașov.

Manifestarea a constituit pentru doamnele și domnișoarele care au calitatea de expert contabil un bun prilej de relaționare, de cunoaștere a hobby-urilor și de schimbare a percepției pe care acestea o au asupra vieții cotidiene.

Filiala CECCAR Galați a organizat, în parteneriat cu Primăria Municipiului Galați și Asociația Tehnopol Galați, o masă rotundă cu tema Impozite și taxe locale. Întâlnirea a avut loc la 10 martie a.c., în sala Tehnopol a Parcului de Tehnologie a Informației Galați, și a avut ca scop familiarizarea profesioniștilor din domeniul contabilității cu cele mai recente modificări ale Codului fiscal în materie de taxe și impozite locale, precum și stabilirea unui climat optim de colaborare între profesioniștii contabili și administrația publică locală.

La întâlnire au participat conducerea Filialei CECCAR Galați, Silvia Dinu, membru în Consiliul Filialei Sud-Est a ANEVAR, și reprezentanți ai Primăriei Municipiului Galați: Ioan Daniel Stadoleanu, director general – Direcția Buget-Finanțe, Gigel Caliga, consilier local – membru Comisia buget-finanțe, administrarea domeniului public și privat al municipiului Galați, Mariana Piatac, șef serviciu – Serviciul Impozite, Taxe și Alte Venituri Persoane Juridice, Cristina Bodor-Ionescu, șef serviciu – Serviciul Impozite, Taxe și Alte Venituri Persoane Fizice, Adriana Enache, șef Serviciu Urmărire și Executare Silită, Amenzi.

Caracterul interactiv al întâlnirii profesionale a fost apreciat de cei peste 50 de profesioniști contabili prezenți, aceștia primind răspunsuri la întrebările adresate.

Filiala București a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România organizează în perioada următoare seminarul cu tema Aspecte privind politicile și tratamentele contabile specifice instituțiilor publice, susținut de prof. univ. dr. Aurelia Ștefănescu.

Întâlnirea își propune să abordeze aspecte particulare privind reglementarea contabilității publice, organizarea contabilității instituțiilor publice, planul de conturi, politici și tratamente contabile specifice finanțării instituțiilor publice. De asemenea, în cadrul întâlnirii vor fi dezbătute politici și tratamente contabile specifice activelor, capitalurilor, cheltuielilor, veniturilor, precum și aspecte privind întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.

Seminarul, organizat prin CECCAR – Centrul de Excelență în Business și Economie, se adresează atât membrilor Corpului, cât și specialiștilor din alte domenii. Informații suplimentare puteți găsi pe site-ul filialei, www.ceccarbucuresti.ro.

Ediția a IV-a, revizuită – vezi coperta în detaliu

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din Ro­mânia organizează anual examen de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, potrivit Regulamentului privind accesul la profesie, aprobat prin Hotă­rârea Guvernului nr. 227 din 5 martie 2008. Ca urmare, CECCAR vine în întâmpinarea candidaților cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire, și anume Ghidul pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de con­tabil autorizat.

Prima parte a lucrării cuprinde Regulamentul privind accesul la pro­fesia de expert contabil și de contabil autorizat și Programele afe­rente examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, sesiunea 2015, care se elaborează de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, și se aprobă de Consiliul supe­­rior al Corpului, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directive­lor europene în domeniu.

A doua parte conține exemple ilustrative pentru verificarea cu­noștințelor candidaților în domeniile con­tabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, doctrina și deontologia profesiei contabile și expertiză contabilă.

Apărută pentru prima dată în anul 2000, această carte a fost revizuită și adăugită în fiecare an, iar pe parcurs a fost îmbogățită cu întrebări, exerciții și studii de caz.

Lucrarea poate fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.

Ediția a III-a, revizuită – vezi coperta în detaliu

În vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, stagiarii CECCAR care s-au achitat de toate sarcinile privind efectuarea lucrărilor profesionale, pregătirea tehnică și deontologică trebuie să promoveze examenul de aptitudini. Prin acest examen național, CECCAR asigură accesul pe piața serviciilor contabile și conexe, fie în calitate de expert contabil, fie în calitate de contabil autorizat, doar al acelor specialiști care posedă un înalt nivel de competență profesională și conduită etică.

CECCAR, prin Institutul Național de Dezvoltare Profesională Continuă, vine în întâmpinarea candidaților la examenul de aptitudini cu ediția revizuită a lucrării Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat. Domeniile de competență: CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII, EVALUAREA ÎNTREPRINDERII. Pregătirea candidaților în domeniile de competență cerute se face pe baza acestei lucrări, dar și a altor lucrări de specialitate și a standardelor profesionale editate de CECCAR și incluse în bibliografia aferentă tematicii examenului de aptitudini.

Lucrarea este concepută astfel încât să se poată identifica ușor cerințele comune ambelor categorii profesionale și, respectiv, cerințele suplimentare specifice categoriei experți contabili. Candidații se pot familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe dintre acestea având cerințe multiple (o bază de date și mai multe sarcini
de rezolvat). Utilizarea și justificarea raționamentului profesional în realizarea sarcinilor pe care le presupune un subiect de examen sunt elemente esențiale ale procesului de evaluare.

Urăm tuturor candidaților succes la examen și îi așteptăm în rândul membrilor CECCAR.

Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015. Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe care acestea le înlocuiesc

Volumul Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) 2015, cunoscut sub denumirea de Cartea roșie, include cele mai recente versiuni consolidate ale tuturor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

Prezenta ediție conține modificări la standardele care intră în vigoare după data de 1 ianuarie 2015.

Noutățile din IFRS 2015 sunt următoarele:

• un standard revizuit – IFRS 9 Instrumente financiare;
• două standarde noi – IFRS 14 Conturi de amânare aferente activităților reglementate și IFRS 15 Venituri din contractele cu clienții;
• Îmbunătățiri anuale la IFRS-uri, ciclul 2012-2014 (care cuprind modificări separate la IFRS 5, IFRS 7, IAS 19 și IAS 34); și
• modificări la următoarele standarde: IFRS 10, IFRS 11, IFRS 12, IAS 1, IAS 16, IAS 27, IAS 28, IAS 38
  și IAS 41.

Cartea roșie este publicată în două volume. Partea A (Cadrul general conceptual și dispoziții) (vezi coperta) cuprinde textul consolidat al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, al Standardelor Internaționale de Contabilitate și al Interpretărilor SIC și IFRIC. Partea B conține documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemple ilustrative, îndrumări de implementare, baze pentru concluzii și opinii contrare (vezi coperta).

Traducerea în limba română a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară este publicată în țara noastră de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu permisiunea Fundației IFRS. Această versiune în limba română are un rol important în implementarea, predarea și promovarea IFRS-urilor.

Lucrarea poate fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.