Evoluțiile economiei naționale și ale celei mondiale se bucură, cum bine se știe, de un interes sporit în spațiul publicistic. Sigur, fiecare ziar, post de radio și de televiziune, precum și site-urile de profil caută să-și mărească audiența. Astfel, pe lângă informații de interes apar analize competente, utile inclusiv pentru profesioniștii contabili. Pe acest fond apar, însă, unele derapaje, mai ales prin cultivarea unui anumit tip de senzaționalism.

Un exemplu este oferit de un astfel de titlu: „Șocul a luat prin surprindere lumea afacerilor”. Este o formulare cu un pronunțat iz pleonastic. Însăși noțiunea de „șoc” presupune surpriza. Dacă un anumit fenomen este așteptat, acesta, evident, nu mai poate „șoca”. În același „stil” publicistic a fost conceput și următorul titlu: „Se instalează anxietatea și va urma depresia”. Or, constatăm, atât în cazul „anxietății”, cât și în cel al „depresiei”, că există extrem de multe elemente comune: stări de neliniște, de îngrijorare, de teamă, deprimare etc. Prin urmare, aici avem de-a face cu noțiuni aproape sinonime, ceea ce indică și o altă formulare pleonastică.

În ceea ce privește conținutul unor articole, remarcăm perpetuarea aceleiași tendințe de a induce în rândul consumatorilor de presă stări de spirit determinate de prezentarea exagerat negativă a unor aspecte ale vieții economice și sociale. Să reținem, în această ordine de idei, următoarea frază: „Este cert că în perioada următoare prăbușirea cursului se datorează multor factori care provoacă mari incertitudini în rândurile exportatorilor și importatorilor”. În afară de folosirea inadecvată a lui „datorită” (adecvat se utilizează doar pentru cazuri pozitive), sesizăm lesne că prin „mari incertitudini” devine problematică taman „certitudinea” afirmată la începutul frazei. Acea sintagmă „este cert” impune luarea în considerare a ceea ce este exact contrariul „incertitudinilor”.

Un alt exemplu: „Analiștii și-au exprimat scepticismul în legătură cu recentele măsuri, deoarece au o neîncredere funciară în furnizorii oficiali de date care nu reflectă – prin gradul lor de cunoaștere – adevărul autentic”. Aici se găsește un cumul de erori de exprimare. Noțiunea de „scepticism” este echivalentul „neîncrederii”, al „îndoielii”, iar sintagma „adevăr autentic” este aproape de domeniul absurdului. Culmea ar fi să nu existe „autenticitate” taman atunci când ne referim la „adevăr”.

Închei prin consemnarea faptului că un „promo” de televiziune recurge la formula „știri și informații”. Oare putem să vorbim despre „știri” care nu conțin „informații”? (T.B.)

Vom consacra mai multe numere ale publicației noastre unor dezbateri prilejuite de desfășurarea celui de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile, întregind, astfel, informațiile conținute în ediția specială (nr. 26 al CECCAR Business Magazine). După cum se știe, expunerile unor personalități din țară și de peste hotare au adus contribuții importante la clarificarea unor aspecte teoretice și practice referitoare la tema centrală a Congresului, Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități. Din acest motiv, vom reda mai pe larg aceste intervenții, începând cu mesajul președintelui Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), Olivia Kirtley.

Totodată, vom consemna impresii și puncte de vedere ale participanților la Congres din filialele CECCAR, astfel încât să reflectăm în mod corespunzător ecoul acestui eveniment în rândurile comunității noastre profesionale.

Alocuțiunea președintelui IFAC, Olivia Kirtley (transmisă video)

În sesiunea plenară, în care s-au dezbătut temele principale referitoare la Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități, a fost inclusă alocuțiunea președintelui IFAC, Olivia Kirtley (transmisă video), alocuțiune pe care o publicăm integral în cele ce urmează:

„Ca președinte al IFAC am privilegiul să conduc o organizație mondială care este formată din peste 175 de organisme membre din 130 de țări, reprezentând aproximativ 3 milioane de contabili. Suntem dedicați servirii interesului public prin contribuția la dezvoltarea unor economii internaționale puternice prin întărirea profesiei noastre și pledând pentru reforma sistemelor financiare.

• perturbarea digitală;
• inteligența artificială;
• securitatea cibernetică.

A le accepta pe fiecare dintre acestea reprezintă o oportunitate strategică de a întări profesia noastră și, totodată, economia globală. Profesioniștii contabili știu cât de importantă este tehnologia pentru succesul pe termen lung și sustenabilitatea oricărei organizații indiferent de mărimea sau misiunea sa. Tehnologia este, de asemenea, extrem de importantă pentru succesul pe termen lung și sustenabilitatea profesiei noastre.

Prima provocare ce ține de tehnologie pe care aș dori să o abordez este perturbarea digitală. Tehnologia este un partener natural pentru profesia contabilă pentru a ajuta în rezolvarea strategică a problemelor și gestionarea riscurilor. Din ce în ce mai mult clienții vor consiliere pentru a înțelege oportunitățile și amenințările pe care le presupune tehnologia. Nu putem vedea în viitor, dar putem anticipa. Profesia noastră trebuie să se poziționeze în viitor, profitând de multitudinea de oportunități existente. Schimbarea provocată de tehnologie este deja în curs. Perturbarea digitală sau schimbările determinate de tehnologiile digitale se întind între activitățile obișnuite de business și a răspunde problemelor imediate, cu impact în gestionarea afacerii. Contabilii pot acționa îndrăzneț, conducând modul în care companiile și organizațiile lor își modifică modelele de afaceri, ca urmare a perturbării digitale.

Ca primul președinte al IFAC ce provine din mediul corporatist, am avut privilegiul de a face parte din mai multe comitete de audit pentru companii tranzacționate public. Cunosc direct de la sursă care este procesul de lucru zilnic al directorilor financiari (CFO), care se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologie pentru a avea o viziune a afacerii și a asigura eficiența proceselor, conformitatea și controlul. Este tot mai clar că relația directorilor financiari cu tehnologia este crucială pentru succesul afacerii, reflectând relația strânsă dintre finanțe și IT. Văd adesea specialiști IT care raportează directorilor financiari. Tehnologia ajută la creșterea productivității, reducerea costurilor și creșterea per total a afacerii. Trebuie amintit că în ziua de astăzi este foarte probabil ca directorii financiari să fie responsabili de creditele de carbon și certificatele verzi ale entității, pe lângă formularea unor strategii financiare și raportarea performanțelor nefinanciare.

Acesta este motivul pentru care raportarea integrată și informarea consumatorilor asupra impactului operațiunilor entității asupra mediului influențează din ce în ce mai mult evaluările investitorilor și consumatorilor asupra performanței afacerii.

Tehnologia este acum prietenul cel mai bun al profesioniștilor contabili. Schimbă modul în care funcțiile departamentului financiar sprijină afacerile, schimbă modul în care identificăm și gestionăm riscurile și oportunitățile actuale și viitoare, precum și modul în care analizăm și procesăm informația.

Tehnologia schimbă modul în care informațiile sunt acumulate și sortate, viteza și maniera în care interacționăm și comunicăm și ne ajută să sporim transparența și răspunderea. Tehnologia nu mai este o funcție IT, ci o funcție economico-financiară în adevăratul sens al cuvântului și continuă să extindă rolul contabililor din toate organizațiile și să ne reflecte calitățile de lideri. Dacă punem cap la cap toate aceste idei, putem vedea exact cât este de important ca profesioniștii contabili să accepte posibilitățile oferite de tehnologie.

Perturbarea digitală nu vizează doar jucătorii de pe piețele emergente, ea trebuie acceptată de toate întreprinderile. Profesioniștii contabili înțeleg că relația noastră apropiată cu tehnologia se sprijină pe acordarea atenției cuvenite riscului profund și real asociat acesteia și că putem ajuta personalul executiv de la toate nivelurile unei companii să înțeleagă, de asemenea, acest lucru.

A doua provocare tehnologică despre care aș dori să vorbesc este inteligența artificială. Inteligența artificială, sau AI, ajută la transformarea lumii în care lucrăm și a modului în care lucrăm. Profesia contabilă are o istorie lungă de adaptare la schimbări; contabilitatea a început ca un meșteșug, dar profesionalismul și tehnologia ne-au ajutat deja să standardizăm o mare parte a funcțiilor noastre. AI, și în special algoritmele de învățare, oferă oportunități incitante de a ajuta specialiștii, cum ar fi contabilii, să-și îmbunătățească aptitudinile, modul în care furnizează servicii și modul în care creează valoare.

După cum știți, tot ceea ce face IFAC vizează sprijinirea organizațiilor noastre membre; ne considerăm un facilitator pentru diseminarea cunoștințelor. Una dintre caracteristicile distinctive ale profesiei este dorința de a împărtăși cunoștințele și de a învăța împreună cu colegii din întreaga lume. De aceea IFAC a creat Rețeaua globală de informații, pe www.ifac.com. Aceasta găzduiește deja o gamă largă de articole și puncte de vedere referitoare la tehnologie, inclusiv o serie de articole privind importanța din ce în ce mai mare a AI pentru profesie. Rețeaua a fost vizitată de peste 500.000 de vizitatori unici de la înființarea acesteia, în 2014, care au beneficiat de informațiile publicate aici.

Recent, am aranjat cu autorii cărții Viitorul profesiilor, Richard și Daniel Susskind, să vorbească la un forum al liderilor profesiei. Au discutat despre cât este de important ca profesia să facă trecerea către viitor prin propriile forțe și despre faptul că tehnologia schimbă deja activitatea profesională. Trecând peste provocările aferente securității cibernetice, despre care voi vorbi în continuare, este greu să nu fii entuziasmat de oportunitățile pe care le are profesia într-un mediu în care dispozitivele de învățare pot memora și învăța concomitent din milioane de seturi de date.

Am citit recent că unitatea de inteligență artificială a Google, DeepMind, a dezvoltat un calculator care poate analiza un milion de scanări de retină și să creeze algoritme pentru a detecta semnale de alarmă incipiente ale orbirii cauzate de diabet, care reprezintă cauza de orbire cu cea mai rapidă creștere la nivel global. Detectarea în stadiile incipiente poate preveni 98% dintre cele mai severe pierderi de vedere. Capacitatea de a memora și învăța din milioane de fragmente de informație, combinată cu o viteză de procesare incredibil de mare, înseamnă că AI oferă profesiei posibilități enorme de a ne îmbunătăți considerabil capacitatea de a observa modele și de a oferi clienților noștri consultanță și analize strategice din ce în ce mai valoroase.

DeepMind a intrat, de asemenea, în atenția presei atunci când a creat un program informatic care a învins cel mai bun jucător de Go din lume, vechiul joc chinezesc în care există mai multe rezultate posibile decât există atomi în univers. Calculatorul a câștigat nu doar datorită puterii de procesare, care i-a permis să memoreze modelele de joc folosite de jucătorii umani în cadrul a 30 de milioane de jocuri, ci și datorită faptului că era echipat cu algoritme noi ce i-au permis să folosească memoria umană pentru a fi propriul său adversar. Astfel, a învățat mișcări unice și imprevizibile, servind ca un exemplu pentru modul în care progresele și dezvoltarea algoritmelor vor schimba maniera în care sunt rezolvate problemele. Păstrarea avansului față de curba de dezvoltare a AI nu este importantă doar din perspectiva oportunităților, ci și pentru relevanța profesiei noastre în viitor.

Ajungem, astfel, la ultimul subiect de discuție, și anume securitatea cibernetică. Securitatea informațiilor și protecția intimității reprezintă probleme critice pentru toate organizațiile, de la cel mai mic start-up până la cea mai mare organizație globală. Furtul de date, programele de tip ransomware, atacurile externe sponsorizate de stat și crima organizată sunt amenințări semnificative, iar aceste amenințări continuă să crească pe măsura creșterii numărului de platforme tehnologice și pe măsură ce acestea devin din ce în ce mai mobile și mai rapide.

Am auzit că întreprinderile pot fi împărțite în două categorii – cele care au suferit atacuri cibernetice și cele care încă nu știu că au suferit atacuri cibernetice. Nimeni nu este imun – chiar și fondatorului și CEO-ului Facebook, Mark Zuckerberg, i-au fost sparte conturile de pe rețelele sociale. În Asia, un program de tip malware instalat pe calculatorul unui oficial de la Banca din Bangladesh a permis hackerilor să execute un jaf cibernetic evaluat la peste 80 de milioane de dolari SUA.

Nu toate amenințările sunt, însă, externe – în SUA, Harvard Business Review a estimat, în 2014, că întreprinderile americane suferă peste 80 de milioane de atacuri din partea angajaților sau altor persoane din interior în fiecare an.

Ce poate face însă profesia noastră? Putem să intervenim și să evidențiem securitatea cibernetică drept un risc major atunci când ne sfătuim clienții și, în cazul auditurilor interne ale sistemelor IT și securității cibernetice, putem face mai multe pentru a prezenta clar consecințele netratării problemelor identificate. Trebuie să îmbunătățim raportarea pentru a include nu doar exemple de probleme descoperite în cadrul auditurilor, ci și motivele pentru care acestea sunt importante.

Contabilii pot juca, de asemenea, un rol asigurându-se că organizațiile înțeleg că securitatea cibernetică este responsabilitatea tuturor, că aceasta trebuie să conteze pentru fiecare angajat și partener extern. Riscul cibernetic trebuie integrat în toate procesele decizionale de afaceri, nu adăugat ulterior ca o idee secundară.

În concluzie, tehnologia ne oferă trei oportunități, dar și provocări unice în domeniile perturbării digitale, inteligenței artificiale și securității cibernetice. Cum răspundem, deci, la aceste provocări globale care ne afectează profesia? Toate aceste schimbări reprezintă oportunități extraordinare și ar trebui întâmpinate, nu temute. Conform unui studiu realizat de Accenture Strategy și Oxford Economics, capacitatea tehnologiei de a descătușa valoarea este departe de a fi pe deplin exploatată; conform evaluării lor, o combinație optimă de investiții în aptitudini digitale, tehnologii și acceleratori ar putea ajuta liderii de afaceri și factorii politici să fie mai competitivi, mai productivi și să îmbunătățească calitatea vieții oamenilor. Vă provoc să vă asigurați că organizația sau compania dvs. este pregătită să facă față provocărilor economiei din ce în ce mai digitale.

Pe Rețeaua globală de informații a IFAC există un material foarte bun realizat de Tom Hood, un lider al profesiei din SUA, despre contabilul anticipativ – un contabil care are capacitatea de a identifica și acționa pe baza noilor oportunități legate de tehnologie și a noilor oportunități de afaceri. Articolul lui Tom este foarte relevant și vă încurajez pe toți să-l citiți. Tehnologia este din ce în ce mai integrată în structura profesiei noastre, ea va continua să ne afecteze serviciile și să creeze noi oportunități; pe multe dintre ele nu ni le putem imagina încă.

Cele trei provocări-cheie pe care le-am menționat astăzi vor continua să câștige importanță și sunt convinsă că profesia noastră poate face față provocării de a le utiliza în beneficiul clienților și al societății noastre. Vă mulțumesc.”

Traducere,
Ana-Maria Racea

Teodor Brateș: Participarea dumneavoastră la recentul Congres de la București ne oferă prilejul de a vă cunoaște opiniile în legătură cu acest important eveniment...

Dan Mureșan: ...opinii care concordă cu cele ale celorlalți participanți din filiala noastră și, sunt convins, cu ale tuturor participanților.

Tocmai de aceea vă solicităm opiniile pentru că ele, așa cum ați remarcat, reflectă ecoul de ansamblu al dezbaterilor.

Fiecare ediție a Congresului Profesiei Contabile din România a fost marcată de conștientizarea realităților economico-sociale din țara noastră și din lume. Îmi amintesc temele Congreselor precedente, într-o ordine cronologică descrescătoare: Noi dimensiuni și provocări ale profesiei contabile: Competitivitate, Inovație și Conformitate, în anul 2014, Guvernanța corporativă și profesia contabilă; competență și responsabilitate, în anul 2012, Pentru o nouă cultură în profesia contabilă, în anul 2010, Profesia contabilă între reglementare și interesul public, în ediția din anul 2008, ș.a.m.d. De fiecare dată, după un asemenea Congres m-am simțit și mă simt stimulat/obligat să-mi îmbunătățesc strategia businessului meu contabil, iar în cazul de față, în calitate de președinte de filială, să mă gândesc împreună cu colegii mei la ceea ce avem de întreprins în spiritul concluziilor desprinse din dezbaterile de mare interes.

Avantajul pe care îl prezintă dubla dumneavoastră calitate profesională și civică este, desigur, și o premisă dintre cele mai favorabile pentru ceea ce ați numit îmbunătățirea strategiei de business și de acțiune la nivelul comunității profesionale teritoriale.

Așa este. Preocupările mele, ale colegilor s-au îndreptat și se îndreaptă spre abordarea și stabilirea de obiective care să țină seama de o serie de factori. Aș enumera aici: atitudinea profesionistului contabil față de clientela internă (salariații) și externă; organizarea internă cu efect asupra relației externe; diversificarea serviciilor pentru a acoperi o paletă mai largă de posibilități și așteptări ale pieței; responsabilitatea imensă a acestei profesii – gestionarea ei în favoarea profesionistului contabil fără a-l dezavantaja pe client; și, nu în ultimul rând, fructificarea oportunităților oferite de PMM-uri.

Cum se regăsesc toate acestea în evaluările dumneavoastră despre recentul Congres? În ce măsură caracterul lui aniversar a oferit și deschiderea spre prezent și viitor?

Cum bine o știm cu toții, recentul Congres s-a desfășurat sub egida sărbătoririi a 95 de ani de istorie, o istorie plină de evenimente care au marcat viața acestei frumoase și respectate profesii. Făcând o incursiune în istoria CECCAR nu putem să nu ne amintim momentele de cotitură din viața acestui complex organism profesional: înființarea prin Decret Regal, în anul 1921, a Corpului de Contabili-Autorizați și Experți-Contabili din România, primul Congres organizat la București în anul 1923, vremurile grele din timpul regimului totalitar comunist, demersurile care au dus, în perioada postdecembristă, la renașterea Corpului. Legătura dintre tradiție, prezent și viitor a căpătat semnificații deosebite la Congres, prin luarea în considerare a provocărilor și oportunităților oferite de era digitală. Trăim timpuri în care viața personală și profesională este marcată tot mai puternic de evoluția tehnologiei concentrate în gadgeturile și dispozitivele care ne fac activitatea mai ușoară sau mai dificilă, dar incontestabil mult mai transparentă în spațiul public. Totodată, aș remarca o caracteristică a Congresului, și anume aceea că s-a desfășurat sub semnul unității profesiei și deschiderii CECCAR spre instituții și personalități marcante. Am remarcat și apreciat cu toții prezența unor personalități precum Florin Georgescu, Theodor Stolojan, Dragoș Doroș și mulți alții cu care profesia noastră interacționează și de la care experții contabili și contabilii autorizați așteaptă noi semnale de reală susținere.

Referindu-ne la tema propriu-zisă a Congresului, ce aveți de remarcat?

În mod deosebit intervențiile moderatorilor și speakerilor din sesiunile celor două zile de Congres, axate în detaliu pe provocările de ordin tehnologic, pe nevoile informaționale ale mediului de afaceri integrat. „Mingile” ridicate excelent la fileu de moderatorul sesiunii Profesia contabilă în era digitală. Provocări și oportunități (n. red. – Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR) au oferit invitaților posibilitatea să abordeze temele concret, direct, să puncteze dificultățile și provocările reale cu care se confruntă profesia noastră. În această ordine de idei mi-a plăcut și abordarea directă, pragmatică a lui Brian McEnery, președintele ACCA, care a răspuns așteptărilor audienței dintr-o perspectivă profesională elevată. Între temele de mare interes și care impun soluții adecvate remarc cele care vizează răspunderea formatorilor – din organismul profesional și din universități – în ceea ce privește răspunsul la nevoile actuale ale antreprenorilor și la oportunitățile pe care le oferă piața serviciilor profesionale în noile condiții. Au trecut de mult vremurile în care activitatea profesionistului contabil se axa pe prelucrarea documentelor financiare. În prezent, această activitate primordială revine tot mai mult dispozitivelor electronice și software-urilor performante. Profesionistul contabil va deveni un interpret sau un „traducător” al datelor furnizate de software către antreprenor, i se va accentua rolul de „sfătuitor”.

Înțeleg că provocările la care vă referiți sunt de fapt... oportunități.

Exact. Sunt o oportunitate pentru instituțiile de învățământ de a reinterpreta și a reformula noțiunea de absolvent de științe economice, care să îmbine vaste cunoștințe teoretice socioumane cu abilități tehnice adaptate la cerințele angajatorilor, iar pentru organismul profesional CECCAR, inclusiv la nivelul filialei, de a cizela, de a modela pepiniera de adevărați experți în funcție de cerințele vremurilor în care trăim și, totodată, de a menține aprinsă flacăra perfecționării continue pentru toți membrii noștri.

Cu alte cuvinte, s-au deschis perspective mai largi tocmai pentru ce ați subliniat dumneavoastră, și anume prefigurarea unui profil profesional consonant cu cerințele erei digitale.

De aici, sincera convingere că datorită eforturilor care vor fi depuse de specialiștii contabili, datorită capacităților de mobilizare ale CECCAR, pornind, evident, de la filiale, profesia contabilă românească va reuși să se înscrie, în continuare, pe un curs ascendent, astfel încât să poată satisface toate cerințele mediului economic și social, care cunoaște o transformare continuă. Pentru mine, pentru colegii mei au rezultat concluzii importante pentru propriul business și pentru activitatea filialei, astfel încât să aducem îmbunătățiri în următoarele direcții: reducerea riscului de securitate informatică prin „mutarea în cloud” a tot mai multe date; adaptarea software-urilor utilizate pentru a fi compatibile pe diverse terminale (PC, tabletă, smartphone); achiziția suplimentară de softuri de raportări financiare complexe tip „controlling” pentru lărgirea plajei de servicii oferite beneficiarilor noștri, crescând astfel și gradul de satisfacție a clienților. Intenționăm să organizăm o dezbatere în cadrul filialei pe temele Congresului, pentru a disemina informațiile către membrii noștri, astfel încât aceștia să-și orienteze activitatea la nivelul noilor exigențe ale profesiei. Nu pot să închei fără a remarca efortul, implicarea organizatorilor pentru buna desfășurare a acestui eveniment cu rezonanță internă și internațională, care a reprezentat pentru noi toți o reușită. Felicitări!

Peste 60 de reprezentanți ai organismelor profesionale ce provin din cele 37 de state membre ale Federației Experților Contabili Europeni (FEE), al cărei președinte este Petr Kriz, au fost prezenți la București, în perioada 27-28 septembrie a.c., cu ocazia ședinței anuale strategice a adunării membrilor organizației.

Ședința, organizată la București cu sprijinul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), în parteneriat cu Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR), a avut ca oaspete de onoare pe președintele Federației Internaționale a Contabililor (IFAC), Olivia Kirtley, al cărei mesaj s-a concentrat pe rolul profesiei contabile în economia actuală.

Lucrările desfășurate pe parcursul celor două zile au abordat subiecte de actualitate, amintind aici lupta anticorupție – prin expunerea unor propuneri de soluții care pot eficientiza combaterea fenomenului la nivel european, cu efecte la nivel global. De asemenea, s-au prezentat date existente de la începutul anului, actualizate la zi, referitoare la situația politicii fiscale la nivelul Uniunii Europene, făcându-se cunoscut și stadiul proiectului Common Content.

Reminder: Trecerea în revistă a Congreselor Profesiei Contabile ne-a permis să relevăm orientările strategice imprimate de CECCAR întregii evoluții a breslei noastre, în strânsă corelare cu cerințele tranziției spre economia de piață în România. Ajungând cu retrospectiva noastră la anul 2004, consemnăm și un alt moment cu semnificații istorice, și anume hotărârea din 20 noiembrie a acelui an a Consiliului Superior, referitoare la instituirea Zilei Naționale a Contabilului Român. Consacrăm acestui moment episodul din numărul de față. (vezi episoadele precedente)

Sub semnul emblematic al balanței

Hotărârea amintită a dat următoarea explicație pentru alegerea datei de 21 septembrie în vederea marcării Zilei Naționale a Contabilului Român: Profesia contabilă este privită drept cea care gestionează, calculează și păstrează echilibrul între „cât trebuie” și „de unde luăm”. Cu alte cuvinte, este o profesie care presupune mult tact și echilibru. Simbolul profesiei contabile este contul, instrument care se reprezintă de cele mai multe ori sub forma unui T sau a unei balanțe. Nu mai luăm în considerare faptul că există chiar și un alt instrument de lucru cu denumirea de balanță. Toate acestea au determinat să se aleagă o zi care să sugereze echilibrul și să aibă legătură cu instrumentele de lucru ale profesiei contabile.

Întregim această informație cu situarea în timp și spațiu a evenimentului prin prezentarea unor fragmente din mesajul Consiliului Superior adresat comunității contabile din România cu prilejul zilei de 21 septembrie 2005, când s-a sărbătorit prima dată Ziua Națională a Contabilului Român: Sărbătorim astăzi prestigioasa profesie de contabil, o profesie cu veche tradiție la noi în țară, a cărei reprezentare îi revine Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România – CECCAR. Festivitățile organizate de toate filialele CECCAR oferă prilejul de a adresa tuturor celor care practică această profesie mesajul Consiliului Superior al CECCAR împreună cu sincere felicitări și urări de succes (...).

Dat fiind faptul că anul următor avea să marcheze împlinirea a opt decenii și jumătate de la crearea organizației profesionale a contabililor din România, mesajul a conținut numeroase referiri de ordin istoric care – cum se știe – au fost reluate și în aceste zile (2016) cu prilejul împlinirii a 95 de ani de la acel moment.

În continuare, documentul Consiliului Superior s-a referit la statutul CECCAR de cel mai puternic organism profesional din sud-estul Europei și a relevat implicarea profundă în procesul de reformă a contabilității, creându-se noi responsabilități prin Planul de acțiune pe țară elaborat și gestionat de Banca Mondială. Prin acest deziderat, CECCAR este angajat activ în amplul efort național de integrare a României în Uniunea Europeană, care vizează așezarea legislației contabile și de audit pe standarde internaționale, creșterea calității raportărilor financiare pentru satisfacerea interesului public, îmbunătățirea climatului economic și, nu în ultimul rând, stabilirea încrederii în activitățile profesioniștilor contabili români, bazate pe știință, onoare și moralitate.

Prin eforturile întreprinse în gestionarea profesiei contabile din România, CECCAR contribuie substanțial la educația și dezvoltarea profesională a contabililor, liber-profesioniști sau angajați în diverse sectoare de activitate, pentru creșterea nivelului de cultură în domeniul standardelor, impus ca urmare a globalizării piețelor și mondializării limbajului contabil.

Profesia contabilă acoperă o sferă largă de activități în domeniul economic, făcându-i pe slujitorii acesteia să ofere servicii variate și foarte complexe.

Din acest considerent, contabilii, membri ai organismului profesional, se diferențiază de alte profesii datorită garanției calificării și angajamentului asumat de a respecta normele profesionale și de etică, pentru care CECCAR veghează printr-un control de calitate bine pus la punct, pregătind în permanență îndrumări și recomandări de conformitate.

În încheierea mesajului, Consiliul Superior și-a exprimat convingerea că și în viitor Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România își va manifesta, cu autoritate și eficiență, responsabilitățile conferite prin lege, va fi deschis tuturor contabililor care vor înțelege că educația și abilitățile specifice, alături de respectarea normelor profesionale și de etică, sunt primordiale într-o competiție inevitabilă de care se vor lovi odată cu integrarea în Uniunea Europeană. (...)

Acum, la ceas aniversar, când în toată țara, în acest moment, contabilii români s-au adunat să cinstească această venerabilă profesie, vă adresăm încă o dată dumneavoastră, stimați contabili români, urări de multe succese, sănătate, împliniri, realizarea cum se cuvine a sarcinilor încredințate de organele superioare ale Corpului, confirmând prin fapte statutul definit prin sintagma „Sunt Profesionist Contabil!”.

(Va urma)

Publicarea datelor referitoare la execuția bugetară în perioada ianuarie-august 2016 prezintă interes din foarte multe unghiuri de vedere. Dat fiind faptul că ne aflăm în plină campanie electorală (nedeclarată oficial, dar cât se poate de reală), aspectul pe care îl supun atenției cititorului vizează o temă de actualitate: în ce măsură, până în prezent, s-a rezistat la presiunile potențialilor alegători, dar și ale unor formațiuni politice la tot felul de revendicări de tip populist?

Datele la care mă refer indică, de exemplu, o creștere față de perioada corespunzătoare a anului trecut la cheltuielile cu personalul de 10,3 procente, iar a cheltuielilor cu asistența socială, de 7,8%. Sunt sporuri semnificative, iar amintitele revendicări ar dubla și chiar tripla ritmurile amintite. Evident, încasările nu vor putea susține astfel de sporuri, iar dacă s-ar ceda presiunilor, deficitul bugetar ar crește considerabil.

Deocamdată, lucrurile sunt ținute sub control: pe cele opt luni din acest an, deficitul bugetului general consolidat s-a situat la 0,4% din produsul intern brut. Deci până la un deficit de 2,85%, așa cum s-a stabilit prin lege, ar mai fi un drum lung.

Experiența arată – chiar dacă nu ar fi vorba despre un an electoral – că în ultima pătrime a anului cresc rapid cheltuielile bugetare, mai ales ca urmare a „obiceiului” diverselor structuri ale administrației publice de a le găsi următorul exercițiu bugetar cu fonduri nefolosite. În aceste circumstanțe, se cheltuiește în neștire, ca să folosesc un cuvânt mai blând. Acum, pentru că ne aflăm în faza pregătirii alegerilor parlamentare, tocmai posibilitatea legală de a se ajunge la un deficit de 2,85% stimulează cursa pentru cheltuieli masive, în așa fel încât să se împlinească măcar o parte a promisiunilor uitate vreme de un mandat. Se mizează foarte mult pe ceea ce se numește „ultima impresie”. În general, memoria individuală este scurtă, iar prezentul estompează, în bună măsură, trecutul mai mult sau mai puțin apropiat. Îndeosebi în materie de investiții menite să ridice gradul de civilizație al localităților se declanșează lucrări, în aceste zile, pentru a atrage atenția celor care se vor duce la vot că, iată, există o grijă reală față de cadrul lor de viață. Dacă la aceste practici adăugăm înmulțirea cererilor de mărire a salariilor, ne dăm seama câte pericole pândesc bugetul țării.

În acest context nu putem să nu ținem seama și de faptul că, în cele opt luni, volumul veniturilor bugetare a scăzut cu aproape 2 procente față de perioada similară din 2015. Este vorba despre încasări mai mici cu 2,8 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 4 miliarde de lei.

Ca să zicem așa, această diminuare a veniturilor are o bază obiectivă, în special ca efect al reducerii TVA. Or, se spera că tocmai prin măsurile de reducere a taxei pe valoarea adăugată, atât pentru alimente (la mijlocul anului trecut), cât mai cu seamă prin diminuarea cotei standard, de la 24% la 20% (în acest an), va crește gradul de colectare. În această privință există diferențe între datele statistice, dar ceea ce este de reținut vizează nivelul general al veniturilor. Or, în asemenea circumstanțe devine mai problematică o mărire a cheltuielilor pe măsura revendicărilor evocate.

Pentru o evaluare a respectivelor pericole se impune a face trimitere la anticipările Comisiei Europene privind bugetul general consolidat al țării noastre pe acest an și pe anul viitor. Se apreciază că nu ne vom înscrie în deficitul stabilit și se va ajunge în 2016 la un deficit de 3,8 procente din PIB. Pentru 2017, prognoza este și mai îngrijorătoare: se consideră că deficitul structural va fi mai mare de 4%.

Toate aceste anticipări nu pot fi desconsiderate decât prin asumarea riscului de a ne face rău nouă înșine prin ignorarea unor cerințe economice nu numai elementare, ci și fundamentale: asigurarea veniturilor și cheltuielilor bugetare la un nivel sustenabil. Aici nu este vorba despre aprecierea tuturor revendicărilor drept nejustificate sau despre nesocotirea cerinței de a se elimina inechitățile, ci despre respectarea regulii moștenite din strămoși, aceea de a nu ne întinde mai mult decât ne ține plapuma. În ce măsură vom proceda cum ne spune înțelepciunea populară vom vedea chiar mai curând decât de imaginăm. Alegerile sunt programate pentru 11 decembrie 2016. Nu mai este mult până atunci.

La începutul săptămânii precedente a fost lansat oficial Barometrul de Consum Cultural 2015. Preferințe, practici, tendințe. Avem toate temeiurile să considerăm că această lansare a reprezentat un eveniment demn de cel mai larg interes public.

Pentru cei care exercită o profesie liberală, îndeosebi pentru experții contabili și contabilii autorizați, orice trimitere la cultură reprezintă o sursă valoroasă de reflecție. Apoi, însăși noțiunea de „consum cultural” este incitantă, inclusiv din perspectiva profesiei contabile. Adică este posibilă cuantificarea unui proces atât de complex, de sensibil precum cel legat de un tip de cunoaștere fără de care progresul devine imposibil.

Barometrul sintetizează o vastă investigație desfășurată de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală, în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană CURS, pe un reprezentativ eșantion național de 1.067 de persoane, cu un nivel de încredere de 95 de procente. În cele opt capitole (management cultural, consum cultural non-public, piraterie digitală, arte vizuale, film și cinema, tinerii și creativitatea, participare la manifestări cultural-artistice, consum cultural în spațiul public) se regăsesc, într-o elocventă statistică, elemente definitorii pentru procesele și fenomenele analizate. Nu-mi propun o exhaustivă trecere în revistă a Barometrului, ci sublinierea unuia dintre cele mai frapante aspecte.

În centrul Barometrului se află achiziționarea de cărți. De fapt, avem, astfel, de-a face cu o componentă a asimilării culturii în maniera care a marcat întreaga istorie a omenirii de la inventarea scrisului. Chiar și cele mai cutezătoare proiecții referitoare la era digitală nu anulează, în niciun fel, nevoia de lectură, indiferent de suportul acesteia.

În mediul urban, 27% dintre respondenți au declarat că nu citesc cărți, situația fiind mult mai gravă în mediul rural, printr-o pondere de 46% a celor care nu citesc (din totalul respondenților de la sate). În ceea ce privește achiziția personală de cărți, ponderea celor care au răspuns pozitiv este de 45% în mediul urban și de 27% în mediul rural. Cum este normal, investigația a detaliat categoriile de cititori de carte pe gen, vârstă, nivel de pregătire etc. În acest fel, toți cei interesați pot aprofunda diverse aspecte specifice. Ca un element comun este de semnalat că piața cărții trece printr-o criză prelungită atât din cauza resurselor financiare foarte modeste alocate, în general, de populație pentru actul de cultură, cât și din pricina deteriorării scării de valori pe ansamblul societății românești actuale. Acesta este aspectul cel mai îngrijorător.

Barometrul nu se referă la remedii, însă aduce argumente deosebit de convingătoare în sprijinul ideii că, prin educație, mai ales, este nu numai necesar, ci și posibil să se creeze premisele unui real reviriment în sfera însușirii adevăratelor valori ale culturii naționale și universale. Cum s-ar zice, se impune reașezarea zicalei „ai carte, ai parte” pe postamentul solid al culturii autentice.

Interviu cu ec. Vasile Benghe, membru al Comisiei de disciplină din cadrul Filialei CECCAR Giurgiu

Alexandra Rizea: Ecourile primite de redacție la interviurile incluse în publicația noastră scot în evidență un interes deosebit față de modul în care colegii de breaslă își împlinesc obiectivele lor profesionale. Din această perspectivă, vă rugăm să vă referiți la drumul pe care l-ați parcurs de când ați devenit profesionist contabil.

Vasile Benghe: Cred că, într-un anumit sens, eu am fost ales de contabilitate, nu invers. Să mă explic cu unele date biografice. M-am născut într-o familie cu trei copii, modestă din punctul de vedere al veniturilor, aș putea spune chiar săracă, părinții neavând altă opțiune decât să ne trimită pe toți trei la școală. Fiind din mediul rural, după terminarea școlii generale (în anul 1967), tata m-a dus la un liceu cu profil agricol, fostul Liceu Agricol Vidra, județul Ilfov, care avea mai multe specializări, printre care agronomie și contabilitate. Ajuns la liceu, în momentul în care am fost întrebat, de secretară, la ce specializare vreau să mă înscriu pentru admitere, tata mi-a zis că alegerea îmi aparține și că este decizia mea, lucru pe care nu țin minte să-l mai fi făcut vreodată până atunci. În acel moment, mintea mi-a fugit instant la agronomie; îmi plăcea titulatura de tehnician agronom. Dar în secunda a doua am decis: contabilitate. Și așa a rămas.

A fost, ca să zic așa, o opțiune... definitivă?

Nu tocmai. După terminarea liceului, îmi doream să dau la Drept, să devin avocat, jurist, judecător sau ceva în acest domeniu. Îmi plăcea să-mi impun punctul de vedere și să găsesc dovezi, să fiu un bun investigator, așa că aveam impresia că întrunesc calitățile unui bun avocat. Dar nu a fost să fie.

Ce a intervenit pentru a vă schimba opțiunea?

A intervenit mediul în care trăiam, respectiv cererea mai mult decât evidentă de profesioniști în domeniul economiei. Cu alte cuvinte, cariera mea avea mai multe șanse de a fi marcată de realizări datorită faptului că absolvisem un liceu cu profil economic și că mă pricepeam la matematică. Sigur, mai târziu mi-am dat seama că disciplina contabilitate nu însemna și nu înseamnă, în primul rând, matematică. Până la urmă, a început să-mi placă. După terminarea facultății, am ocupat mulți ani o funcție de conducere, cea de contabil-șef, la Stațiunea de Cercetare Viticolă Greaca, chiar în localitatea unde mă născusem. Eram foarte mândru că lucrez într-un colectiv de cercetători de elită, stațiunea respectivă fiind, la acea vreme, singura din România care se ocupa cu cercetarea în domeniul strugurilor de masă. A fost, acum nu mai este nimic. Credeam că voi ieși la pensie din această funcție și din această întreprindere. Nu a fost să fie așa. Stațiunea, încet, dar sigur, a intrat într-un faliment nedeclarat, așa că, prin forța lucrurilor, a fost nevoie să mă „orientez”.

În ce sens?

Decisiv a fost faptul că, încă din 1996, eram membru al CECCAR. Așa că am înființat o firmă de contabilitate, devenind, astfel, liber-profesionist sau, cum se spune astăzi, freelancer, într-o bună tradiție și meritată calitate de cetățean european.

Prin urmare, înțeleg că adaptarea a avut loc sub influența tranziției spre economia de piață.

Evident, a fost vorba despre o adaptare, dar, în același timp, și despre înțelegerea a mai mult decât ceea ce însemna o cerință a momentului. Am citit undeva că alegerea unei profesii sau a unei cariere este una dintre opțiunile cele mai însemnate din anii adolescenței și că „apasă” greu pe umerii multor tineri, marcându-le viitorul. În ceea ce mă privește, depășisem această fază, dar, cum se știe, procesul tranziției la care v-ați referit prezenta și foarte multe necunoscute. Pot conchide, în această privință, că alegerea unei cariere este influențată de câțiva factori esențiali, printre care presiunea familiei, cerințele societății, circumstanțele, performanțele anterioare. Și aș adăuga încă unul: intuiția, adică instinctul. Cred că mă regăsesc în totalitate ca „produs” al acțiunii acestor factori.

După acest parcurs autobiografic, vă propun să vă referiți la prezent și la viitor și, în acest sens, să punctați obiectivele pe care colegii dvs. le urmăresc în vederea asigurării unui număr mai mare de clienți, de parteneri din lumea afacerilor.

În conformitate cu legea noastră de organizare și funcționare, experții contabili și contabilii autorizați pot să-și exercite profesia atât individual, cât și în asociere, prin constituirea de societăți comerciale. Dacă este vorba să ne referim la începuturile contabilității, profesia s-a exercitat în mod individual, într-o afacere de familie, și mai rar – aproape nesemnificativ – într-o formă de asociere. Opțiunea pentru una dintre modalitățile evocate ține, dacă aș putea spune astfel, de „bucătăria” fiecărui profesionist. Dar oricât de bun ești din punct de vedere profesional, nu poți cuprinde integral „comanda socială” peste posibilitățile tale fizice și intelectuale. Este o chestiune de timp ca fiecare să-și dea seama că în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat baza sa materială și de cunoștințe devine... istorie. Așa că trebuie să fim în pas cu vremurile, cu mijloacele tehnice care se perfecționează continuu, apar noi provocări și riscuri. Devine o mare problemă să depășești dificultățile care apar în aceste condiții.

Pledați, deci, în favoarea asocierii în societăți comerciale...

Desigur. Este dificil să te racordezi la dinamica pe care o reclamă cotidianul pentru că ești ocupat cu publicul, nu poți totdeauna oferi servicii conexe actului contabil – respectiv cele care vizează domeniile financiar, expertiză, evaluare, audit, consultanță, resurse umane, înființări și închideri de firme, documentații pentru obținerea unui credit sau a unui leasing ș.a.m.d. Și aceasta pentru că timpul este limitat, nu ai suficiente resurse financiare și astfel, încet, dar sigur, clienții pleacă, unul câte unul, acolo unde pot primi servicii integrate.

Intervine și un alt element deosebit de important, și anume concurența.

Acționăm pe o piață tot mai concurențială și observăm că și în alte profesii – cum ar fi, de pildă, cea de notar public – se manifestă tot mai puternic tendința de a se acționa în forme asociative. De asemenea, un număr mai mare de asociați permite obținerea de venituri suplimentare din care se pot plăti toți colaboratorii externi, inclusiv consultanța juridică, se poate angaja personal comun, iar cheltuielile sunt aferente unui singur spațiu de birouri cu toate utilitățile, ceea ce nu ar fi posibil într-un birou individual, oricât de experimentat ai fi. În această ordine de idei, țin să subliniez că CECCAR susține asocierea mai multor cabinete, precizând avantajele care decurg din aceasta. Este un proiect de largă perspectivă, a cărui concretizare constituie, neîndoios, o cerință a vieții.

Continuând ideile dvs., remarc că în întreaga activitate a CECCAR s-a pus accentul pe componenta ei etică, pe respectarea riguroasă a legilor, a codului de comportament, a valorilor care decurg din principiile călăuzitoare ale Corpului. Care este percepția dvs., în calitate de membru al Comisiei de disciplină, asupra impactului acestei orientări fundamentale a CECCAR?

Este o realitate pe care o știm, o simțim cu toții. Ca profesioniști contabili, ne confruntăm cu multe și mari riscuri pe piața serviciilor oferite clienților noștri. După opinia mea, suntem încă o economie de piață în tranziție, iar organele fiscale se confruntă cu un fenomen evazionist de proporții, inclusiv din cauza tendinței unora de a sustrage de sub incidența legii venituri cât mai mari. Proliferarea unor fapte ilegale, îndeosebi a celor din domeniul economico-financiar, se explică prin numeroși factori care vizează imperfecțiuni ale legislației, dar mai ales un șir de fenomene care nu reprezintă altceva decât încălcări ale legii. Sunt multe de spus în această privință, dar ceea ce ne interesează în mod special este datoria profesionistului contabil de a-și îndeplini obligațiile, de a sluji adevărul, de a acționa astfel încât fenomenele negative din societate să fie combătute efectiv. Sigur, nu în ultimul rând, noi, profesioniștii contabili, suntem cei care putem să rezolvăm problema evaziunii fiscale din România. Dar putem foarte bine să nu fim părtași la așa ceva. Suntem obișnuiți cu tot felul de întrebări din partea unora dintre clienții noștri sau de aiurea cu privire la așa-zisele „optimizări fiscale”. Unele chiar ne sunt sugerate. Ține de felul nostru de a fi, de ceea ce vrem de la viață. Oricum ar fi, pentru nimic în lume nu cred că merită să-ți pui în joc libertatea, precum și siguranța și securitatea familiei și, nu în ultimul rând, onoarea profesională pentru a fi părtaș la ceea ce te îndeamnă unii sau alții. Deosebit de important este faptul că, la nivel de profesie, CECCAR are suficiente norme, proceduri, standarde profesionale pentru toate activitățile desfășurate atât individual, cât și în asociere, astfel încât putem să respectăm integral criteriile deontologice care ne definesc și ca oameni, ca membri ai societății. Respectarea criteriilor etice înseamnă implicit nu numai „apărarea” de necazuri, ci și un nivel calitativ superior al serviciilor oferite clienților.

Fiind vorba despre mentalități și comportamente, luând în considerare în primul rând experiența dvs., ce gânduri doriți să le împărtășiți cititorilor în legătură cu modalitățile de promovare a principiilor și regulilor profesiei, definitorii pentru Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România?

În primul rând, aș dori să le transmit cele mai bune gânduri în numele zecilor de mii de profesioniști contabili, membri ai CECCAR. Îi asigur că suntem în slujba interesului public, acționând cu celeritate, probitate, profesionalism și disponibilitate atunci când au probleme care se regăsesc în raza noastră de acțiune. Îi invit, de asemenea, pe cititorii revistei dvs., inclusiv colegi de-ai noștri contabili care nu sunt membri ai CECCAR, să ne cunoască mai bine, să vină la birourile noastre, la evenimentele noastre, să stea de vorbă cu noi, să vadă cum lucrăm, ce anume lucrăm, să aibă răbdarea și deschiderea necesare să privească dincolo de anumite clișee circumstanțiale o profesie care a fost concepută și există de sute de ani, iar din anul 1921 este o profesie liberală care se exercită în mod independent, pe baza legii. În același timp, subliniez avantajele colaborării cu o firmă specializată de contabilitate, membră a CECCAR, avantaje care constau, printre altele, în: costuri reduse pentru firmă; eliminarea necesității de investiții într-un program de contabilitate și în echipamente sau în resurse umane; personal calificat și bine pregătit; economie de timp care, altfel, ar fi alocat pentru recrutarea, intervievarea și instruirea personalului de contabilitate. Pe de altă parte, unele firme de servicii de contabilitate le oferă clienților datele financiar-fiscale absolut necesare oricărui manager, astfel încât acesta să se poată concentra pe activitățile principale ale firmei fără a fi distras de alte sarcini. De asemenea, le-aș reaminti faptul că regulile noastre sunt foarte stricte, potrivit Codului etic național al profesioniștilor contabili din România, care stabilește un ansamblu de norme de conduită bazate pe principiile fundamentale care ne definesc: credibilitate, profesionalism, calitatea serviciilor și încredere.

Presta Conty SRL oferă servicii de contabilitate generală, expertiză contabilă, consultanță fiscală și financiară, consultanță în domeniul resurselor umane, salarizare. Compania este membră a CECCAR și răspunde cerințelor clienților săi în conformitate cu ultimele dispoziții legale, asigurându-le o gamă completă de servicii contabile.

Presta Conty are o echipă dinamică, formată din contabili cu experiență dobândită prin studiu și în timp, dar mai ales prin colaborarea cu societăți comerciale sau persoane fizice autorizate din Botoșani. Compania nu își dorește să fie doar o firmă care prestează servicii contabile, ci țintește să devină partenerul pe care clienții săi îl vor alege întotdeauna pentru gradul ridicat de profesionalism și pragmatism în prestarea serviciilor. Printre avantajele colaborării cu Presta Conty se numără promptitudinea la solicitările clienților și asistența permanentă prin e-mail și telefonic.

Gestiunea resurselor umane în cadrul unei organizații presupune existența unui departament specializat care să se ocupe de toate elementele specifice activităților de personal. De multe ori apar dificultăți în organizarea și funcționarea unui astfel de departament, acesta având la bază un ansamblu complex de proceduri, fluxuri, etape și informații specifice care sunt necesare pentru gestiunea întregului proces referitor la forța de muncă. Pentru a înlătura dificultățile care apar în gestiunea și managementul forței de muncă în cadrul unei organizații, Presta Conty oferă servicii profesionale de consultanță în domeniul resurselor umane. Pachetele de servicii sunt personalizate în funcție de necesitățile companiei.

Servicii oferite

• Înregistrarea cronologică a documentelor primare;
• Întocmirea registrelor obligatorii conform Legii contabilității;
• Elaborarea jurnalelor de TVA;
• Reglarea fișelor de evidență pe plătitor și obținerea de certificate fiscale;
• Completarea și depunerea declarațiilor privind impozitele și taxele datorate;
• Reprezentare sau asistență în cadrul controalelor fiscale;
• Evidența mijloacelor fixe și calculul amortizărilor;
• Întocmirea situațiilor financiare în termenele stabilite de lege;
• Întocmirea documentațiilor solicitate de bănci în vederea obținerii de credite bancare;
• Realizarea balanțelor de verificare lunare.

• Verificarea legalității registrelor de contabilitate;
• Controlarea actelor înregistrate în Registrul de casă;
• Realizarea consolidării balanțelor de verificare la nivel de grup pentru societățile care sunt afiliate unui grup de firme;
• Certificarea bilanțurilor semestriale și anuale.

• Elaborarea și certificarea declarațiilor anuale privind impozitul pe profit;
• Administrarea fiscală a societăților prin optimizarea vectorului fiscal;
• Reprezentarea companiilor în fața organelor de inspecție fiscală;
• Reprezentarea sau asistența contribuabililor pe parcursul controalelor fiscale;
• Consultanță pentru evitarea dublei impuneri privind veniturile realizate;
• Asistență privind legislația financiar-contabilă și fiscală și schimbările periodice ale acesteia;
• Oferirea de soluții în privința minimizării datoriilor față de stat și a majorării profitului.

• Stabilirea fișelor de post, a nivelului de instruire, a conținutului și a naturii sarcinilor de muncă pentru viitorii angajați;
• Evaluarea personalului;
• Asistență în redactarea regulamentelor de ordine interioară;
• Asistență în negocierea și redactarea contractelor colective de muncă;
• Dezvoltarea comunicării interne și externe;
• Concepția și editarea a diverse materiale;
• Organizarea activității de gestiune a documentelor, inclusiv gestiunea electronică și arhivarea electronică;
• Realizarea de diagnoze organizaționale;
• Realizarea de politici și strategii de management;
• Realizarea de strategii de marketing.

• Asistență la încheierea și desfacerea contractelor de muncă în conformitate cu prevederile Codului Muncii în vigoare;
• Calculul drepturilor salariale și al contribuțiilor sociale aferente;
• Completarea și transmiterea REVISAL la ITM;
• Întocmirea și depunerea în termenul legal a diverse declarații;
• Întocmirea rapoartelor de cheltuieli salariale;
• Întocmirea de adeverințe de salarii pentru angajați în diverse scopuri;
• Trimiterea lunară a fluturașilor de salarii către angajați.

Termeni-cheie: eveniment ulterior, autorizare, ajustare, IAS 10, OMFP nr. 1.802/2014, exercițiu financiar

Între data închiderii exercițiului financiar și data la care situațiile financiare anuale sunt auto­ri­zate pentru emitere pot interveni o serie de eve­ni­men­te (favorabile sau nefavorabile), chiar dacă aces­­tea au loc după anunțarea publică a profitului sau a altor informații financiare relevante pentru utilizatori.

La nivelul referențialului contabil internațio­nal, tratamentul contabil al evenimentelor care sur­vin după data închiderii exercițiului financiar fac obiectul normei contabile internaționale IAS 10. Nor­malizatorii contabili români au avut drept model IAS 10 în ceea ce privește pătrunderea în mediul contabil românesc a problematicii evenimentelor ulterioare datei bilanțului. La nivelul referențialului contabil românesc, secțiunea 2.5 din Or­dinul minis­trului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru apro­barea Reglementărilor contabile pri­vind situațiile financiare anuale individuale și situa­țiile financiare anuale consolidate dezbate proble­matica evenimen­telor ulterioare datei bilanțului.

➔ Definirea evenimentelor ulterioare datei bilanțului

Pct. 72 alin. (1) din OMFP nr. 1.802/2014, cu modificările și completările ulterioare, definește eve­nimentele ulterioare datei bilanțului ca fiind acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanțului și data la care situațiile financia­re anuale sunt autorizate pentru emitere. Evenimen­tele posterioare închiderii exercițiului financiar cu­prind toate evenimentele ce au loc până la data la care situațiile financiare anuale sunt autorizate pen­­tru emitere, adică aprobate de un consiliu direc­tor, administratori sau alte organe de conducere, potri­vit organizării entității, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform prevederilor legale în vigoa­re. Gîrbină și Bunea (2005) precizează că „în unele țări, pe lângă Consiliul de administrație, există Con­si­liul de supraveghere, care nu are prerogative exe­cuti­ve și care cuprinde și reprezentanți ai salaria­ților. Si­tuațiile financiare sunt aprobate de Consiliul de su­praveghere înainte de a fi puse la dispoziția acțio­narilor. Situațiile financiare sunt autorizate spre emitere la data la care Consiliul de administra­ție autorizează depunerea acestora la Consiliul de su­praveghere”.

Evenimentele care apar după data bilanțului pot furniza informații suplimentare referitoare la perioada raportată față de cele cunoscute la data bilanțului. Dacă situațiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a re­flecta și informațiile suplimentare, dacă informațiile respective se referă la condiții (evenimente, opera­țiuni etc.) care au existat la data bilanțului.

➔ Tipuri de evenimente ulterioare datei bilanțului

➔ Exemple de evenimente ulterioare datei bilanțului

Pct. 74 alin. (2) din același act normativ dă drept exemplu de eveniment ulterior datei bilanțului care nu conduce la ajustarea situațiilor financiare anuale diminuarea valorii de piață a valorilor mo­biliare în intervalul de timp dintre data bilanțului și data la care situațiile financiare anuale sunt auto­ri­zate pen­tru emitere.

➔ Prezentări de informații în situațiile financiare anuale

Este indicat ca entitatea să prezinte în situația destinată politicilor contabile informații în legătură cu evenimentele ce survin după data închiderii exer­cițiului financiar.

Exemplul 1

Entitatea X îi vinde un utilaj entității Y la 15.11.N, cu termen de încasare 15 zile. Valoarea utilajului este de 20.000 lei, TVA 20%. Nici până la data de 31.12.N clientul nu și-a îndeplinit obligația contractuală.

La 31.12.N, entitatea X are de încasat de la clientul său o creanță de 24.000 lei și estimează că proba­bi­li­ta­tea de încasare a acesteia în exercițiul financiar N+1 este de 50%. La 01.02.N+1, clientul său intră în stare de fa­liment, iar entitatea X estimează că va putea recupera doar 20% din valoarea creanței existente la în­chi­derea exercițiului financiar N.

Data la care situațiile financiare au fost autorizate pentru a fi emise este 30.05.N+1.

Ne propunem să prezentăm situația creanței, având în vedere evenimentele posterioare datei bilanțului.

Entitatea Y intră în stare de faliment la 01.02.N+1, iar situațiile financiare ale entității X sunt autorizate pentru a fi emi­se la 30.05.N+1. Se constată astfel existența unui eveniment ulterior care ajustează situațiile financiare și ca urmare entitatea X își va ajusta valorile recunoscute în situațiile sale financiare pentru a re­flecta acele eve­nimente ulterioare datei bilanțului.

Exemplul 2

Entitatea X avea la începutul lunii decembrie N 100 kg de mărfuri, evaluate la un cost de 10 lei/kg.

Metoda de evaluare a ieșirilor de mărfuri utilizată de entitate în anul N a fost metoda CMP, acesta fiind calculat după fiecare intrare:

CMP_10.12.N = (100 kg x 10 lei/kg + 200 kg x 11 lei/kg)/(100 kg + 200 kg) = 10,66 lei/kg

CMP_28.12.N = (150 kg x 10,66 lei/kg + 300 kg x 12 lei/kg)/(150 kg + 300 kg) = 11,55 lei/kg

Stocurile trebuie evaluate la 31.12.N la minimul dintre cost și valoarea realizabilă netă.

La 31.12.N, în stoc se află 450 kg de mărfuri (450 kg x 11,55 lei/kg = 5.197,5 lei).

La 10.01.N+1, entitatea vinde întregul stoc de mărfuri aflat în gestiune la prețul de 4.050 lei (450 kg x 9 lei/kg).

Situațiile financiare au fost autorizate pentru a fi emise la data de 30.05.N+1.

Exemplul 3

Entitatea X are ca obiect de activitate producția de mobilă. La data de 25.01.N+1, entitatea anunță că își va închide definitiv activitatea. Situațiile financiare ale exercițiului financiar N nu au fost încă auto­rizate pentru emitere. La sfârșitul exercițiului N nu se știa că entitatea intenționează să își înceteze activitatea și ca urmare nu se pune problema evidențierii unui provizion pentru restructurarea activității, deoarece la acea dată nu exista un plan de restructurare a acesteia.

Decizia din 25.01.N+1 de închidere a activității nu reprezintă un eveniment care să conducă la ajus­tarea situațiilor financiare ale exercițiului N, întrucât este un eveniment care apare după data închiderii exercițiului financiar și care se referă la anumite condiții ce nu existau la acea dată. În notele la situațiile fi­nanciare anu­ale ale exercițiului N este necesară prezentarea unei informații narative care să evidențieze faptul că la 25.01.N+1 proprietarii entității X anunță închiderea definitivă a activității.

Exemplul 4

Grupul de societăți G anunță la data de 20.01.N+1 că una dintre filialele sale, Beta, înființată în anul N-2, va ieși din cadrul grupului. G deține 90% din acțiunile filialei Beta, cotate la bursă. Acesta anunță intenția de a vinde acțiunile deținute la filiala Beta. La 30.01.N+1, filiala iese definitiv din cadrul grupului G.

Acest eveniment nu conduce la ajustarea situațiilor financiare anuale ale exercițiului N, întrucât decizia de vânzare a acțiunilor deținute de grupul G la filiala Beta este ulterioară datei închiderii exercițiului finan­ciar, dar anterioară datei de autorizare pentru emitere (30.05.N+1) (condițiile nu existau la acea dată). În notele la situațiile financiare anuale ale exercițiului N este necesar ca grupul de societăți G să prezinte o in­for­mație narativă din care să reiasă faptul că la data de 20.01.N+1 se anunță că una dintre filialele sale va ieși din cadrul grupului. Acțiunile deținute la filiala Beta vor fi vândute la 30.01.N+1.

Exemplul 5

O persoană fizică achiziționează în luna noiembrie N un produs alimentar dintr-un magazin (entita­tea X). La data de 01.12.N, clienta care a cumpărat produsul deschide acțiune în justiție împotriva magazinului ca urmare a unei toxiinfecții alimentare provocate de consumarea acelui aliment și intenționează să solicite daune compensatorii. La data de 31.12.N, procesul intentat de clientă împotriva magazinului este în curs de desfășurare, iar managementul entității X, în urma discuțiilor cu un avocat angajat de societate, estimează necesitatea constituirii unui provizion pentru litigii în valoare de 10.000 lei.

➥ Cazul 1

La data de 01.02.N+1 este pronunțată sentința, în baza căreia entitatea X este obligată la plata unor daune compensatorii către clientă în sumă de 15.000 lei pentru prejudiciul suferit de aceasta în urma con­sumării produsului alimentar respectiv, care a fost ținut în condiții ce nu respectau normele igienice standard de păstrare.

30.05.N+1 este data la care situațiile financiare ale entității X au fost autorizate pentru a fi emise.

Entitatea face o informare în notele la situațiile financiare ale exercițiului N în legătură cu evenimentul produs.

Pronunțarea de către completul de judecată a sentinței în favoarea clientei, precum și stabilirea mărimii daunelor compensatorii pentru aceasta justifică provizionul pentru litigii evidențiat în contabilitate la data de 31.12.N. Acest eveniment ulterior datei bilanțului conduce la ajustarea provizionului cu suma de 5.000 lei. Se constată existența unui eveniment care se referă la condiții existente la data bilanțului. Valoarea provizio­nului recunoscut în situațiile financiare ale exercițiului N va fi majorată cu 5.000 lei.

La data primirii sentinței, în contabilitate se efectuează următoarele înregistrări:

➥ Cazul 2

La data de 04.06.N+1 este pronunțată sentința, în baza căreia entitatea X este obligată la plata unor dau­ne compensatorii către clientă în cuantum de 15.000 lei pentru prejudiciul suferit de aceasta în urma con­­sumării produsului alimentar respectiv, care a fost ținut în condiții ce nu respectau normele igienice standard de păstrare.

30.05.N+1 este data la care situațiile financiare anuale ale entității X au fost au­torizate pentru a fi emise.

În acest caz, situațiile financiare ale exercițiului N nu vor fi ajustate, întrucât evenimentul survine după data la care situațiile financiare anuale au fost autorizate pentru a fi emise (sentința se pronunță la 04.06.N+1, iar situațiile financiare aferente exercițiului N au fost autorizate pentru a fi emise la 30.05.N+1).

Provizionul pentru litigii evidențiat în situațiile financiare ale exercițiului N rămâne la nivelul sumei de 10.000 lei.

La data primirii sentinței, în contabilitate se efectuează următoarele înregistrări:

Exemplul 6

Managementul entității X își pregătește situațiile financiare pentru exercițiul N. La data de 25.03.N+1, managementul societății X declară în presă că produsele fabricate de entitatea Y sunt necorespunzătoare din punct de vedere calitativ. Cele două societăți având ca obiect de activitate producția de mezeluri sunt concurente.

Data la care situațiile financiare ale celor două entități au fost autorizate pentru a fi emise este 30.05.N+1.

Avocații entității Y anunță că vor acționa în instanță entitatea X, deoarece consideră că societatea pe care o reprezintă a fost calomniată în presă, aducându-i-se un prejudiciu de imagine, cu consecințe negative în ceea ce privește încasările viitoare. Aceștia intenționează să solicite în cadrul procesului daune în sumă de 100.000 euro. Până la data la care situațiile financiare ale celor două entități au fost autorizate pentru a fi emise, avocații entității Y nu au deschis acțiune în justiție. Nu se cunoaște încă dacă entitatea X va fi de­cla­rată vinovată și dacă va fi obligată la plata daunelor de 100.000 euro în urma deschiderii ulterioare a unei acțiuni judecătorești. Există și posibilitatea să se ajungă la mediere și conflictul să se stingă între cele două societăți concurente.

În notele explicative ale situațiilor financiare încheiate de entitatea X la data de 31.12.N se va recunoaș­te o datorie contingentă la nivelul daunelor pe care avocații entității Y intenționează să le solicite în cadrul procesului.

În notele explicative ale situațiilor financiare încheiate de entitatea Y la data de 31.12.N se va recunoaște un activ contingent la nivelul daunelor pe care avocații acesteia intenționează să le solicite în cadrul pro­cesului.

Tot în notele explicative, cele două entități vor prezenta următoarea informație narativă:

„La data de 25.03.N+1, în urma unui articol din presă semnat de managerii entității X, entitatea Y se con­sideră prejudiciată pentru că i s-a adus o atingere de imagine. Daunele în sumă de 100.000 euro pe care intenționează să le solicite avocații entității Y în situația în care vor declanșa un proces de calomnie sunt con­­diționate de sentința pe care o va pronunța instanța, prin care entitatea X va fi declarată sau nu vinovată de acest incident”.

1. Gîrbină, M.M., Bunea, Șt. (2005), Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS, vol. 2, Editura CECCAR, București.
2. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
3. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

Plafonul total al garanțiilor care pot fi emise în anul 2016 în cadrul programului Prima Casă s-a suplimentat cu 500 de milioane de lei, potrivit unei hotărâri adoptate de Guvern. Fondurile vor fi utilizate pentru acoperirea cu prioritate a solicitărilor de acordare a unei finanțări garantate în cadrul programului, aflate în diverse stadii de aprobare și preaprobare la finanțatori, în raport cu solicitările noi.

După cum se știe, plafonul de garanții pentru anul 2016 al programului Prima Casă a mai fost suplimentat cu 500 de milioane de lei, în luna mai. Astfel, după cele două suplimentări, plafonul de garantare al acestui program guvernamental va fi, în acest an, de 2,690 miliarde de lei.

Actul normativ care modifică și completează normele de implementare a programului Prima Casă mai prevede că plafonul de garantare neutilizat, destinat persoanelor cu cetățenie română stabilite în străinătate, se transformă în plafon general de garantare a creditelor în cadrul acestuia. Astfel, în limita plafonului, vor putea fi acordate garanții pentru achiziția/construirea tuturor categoriilor de locuințe eligibile în Prima Casă.

De asemenea, s-a stabilit că plafoanele anuale ale garanțiilor care pot fi emise în cadrul programului se alocă la solicitarea finanțatorilor participanți de Fondul Național de Garantare și Creditare a IMM-urilor, cu acordul Ministerului Finanțelor Publice, în funcție de ponderea garanțiilor acordate de fiecare finanțator în totalul garanțiilor acordate.

O altă modificare reglementează posibilitatea de a se acorda promisiuni de garantare și pentru achiziția unei noi locuințe în cadrul Primei Case, ținând cont de faptul că beneficiarii care au achiziționat/construit o locuință prin acest program pot achiziționa/construi o nouă locuință, sub condiția ca noua locuință să aibă o suprafață utilă sau valoare mai mare în raport cu prima și să înstrăineze prima locuință prin vânzare-cumpărare cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuințe.

Guvernul a aprobat miercuri, 28 septembrie, prin hotărâre, Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, se arată într-un comunicat al Executivului.

În termen de 50 de zile de la intrarea în vigoare a normelor metodologice, autoritățile publice tutelare urmează să declanșeze procedura de selecție pentru întreprinderile publice pentru care nu au fost aplicate prevederile OUG nr. 109/2011, se mai precizează în comunicatul amintit.

Potrivit reprezentanților Executivului, aplicarea noii legislații are scopul să contribuie la îmbunătățirea calității guvernanței corporative, prin creșterea nivelului de profesionalism și performanță a managementului în întreprinderile publice și asigurarea unei performanțe financiare și operaționale a acestora. 180 de întreprinderi publice de stat intră sub incidența regulilor guvernanței corporative, însă doar 35 se supun în prezent acestora.

Normele stabilesc criteriile de selecție, de întocmire a listei scurte de până la 5 candidați pentru fiecare post de administrator, clasamentul acestora, procedura privind numirile finale, indicatorii de performanță financiari și nefinanciari și componenta variabilă a remunerației membrilor consiliului de administrație sau, după caz, de supraveghere.

De asemenea, sunt stabilite regulile generale pentru redactarea scrisorii de așteptare și a declarației de intenție, precum și elementele ce trebuie cuprinse în contractele de mandat încheiate de autoritățile publice tutelare cu administratorii întreprinderilor publice.

Potrivit hotărârii, Ministerul Finanțelor Publice, împreună cu autoritățile publice tutelare care îndeplinesc atribuții de ministere de resort, va stabili, prin ordin comun, și alte măsuri în scopul implementării unitare a prevederilor OUG nr. 109/2011, precum și publicarea de ghiduri în care să se prezinte bunele practici în domeniul guvernanței corporative.

Normele pentru stabilirea criteriilor de selecție stabilesc data declanșării procedurii de selecție a noilor organe de administrare a întreprinderilor publice, responsabilitățile ce revin în inițierea și organizarea procedurii de selecție, atribuțiile comisiei de selecție înființate de autoritatea publică tutelară, cerințele minime care trebuie îndeplinite de fiecare administrator cu scopul de a constitui profilul personalizat al fiecărui membru al consiliului de administrație și al consiliului ca organ colectiv de conducere.

Potrivit noilor prevederi, autoritatea publică tutelară este doar reprezentantul acționarului stat, iar în situația în care statul este acționar majoritar, prin autoritatea publică tutelară poate face propuneri către adunarea generală a acționarilor în vederea numirii de către aceasta a administratorilor, cu respectarea principiilor de drept societar și a drepturilor acționarilor minoritari.

În ceea ce privește metodologia de stabilire a indicatorilor financiari și nefinanciari și a componentei variabile a remunerației administratorilor, normele stabilesc responsabilitățile membrilor consiliului de administrație avute în vedere la stabilirea componentei variabile a remunerației diferențiate pe administratori neexecutivi și executivi.

De asemenea, se reglementează cadrul general de stabilire a obiectivelor relevante pentru întreprinderile publice și responsabilitatea autorității publice tutelare, fiind prevăzute, totodată, reglementări privind măsurarea performanței, clasificarea indicatorilor de performanță și reglementarea posibilității pentru autoritățile publice tutelare de a stabili indicatori suplimentari.

Guvernul a adoptat noi măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă, acestea vizând persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar și românii din diaspora. „Noul pachet reprezintă concretizarea demersurilor, asumate la începutul mandatului, prin care fonduri europene și cele de la bugetul de stat sunt îmbinate și direcționate, în mod coerent, pentru susținerea măsurilor active de ocupare. Practic, aceste măsuri au fost regândite și includ mai multe categorii de beneficiari, astfel încât să aibă efecte reale în piață. Noile prevederi încurajează în mod real atât persoanele neocupate, cât și angajatorii prin diferite forme de stimulare a creării de noi locuri de muncă”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Astfel, prin modificările legislative este inclusă în rândul beneficiarilor de măsuri active de ocupare categoria tinerilor care nu au un loc de muncă și nici nu urmează vreo formă de învățământ sau de formare profesională (Not in Employment, Education, or Training – NEET). Această categorie, una dintre cele mai vulnerabile de pe piața muncii, nu a fost țintită până acum prin programele naționale.

O altă categorie nou-inclusă în pachet pentru a beneficia de măsuri active de ocupare este cea a șomerilor de lungă durată, de asemenea, un grup vulnerabil puțin sprijinit până în prezent.

Printre măsurile concrete incluse în noul pachet se găsesc măsuri active destinate ocupării ce încurajează mobilitatea lucrătorilor prin acordarea unor prime (de activare, de încadrare sau de instalare) sau decontarea navetei. Spre exemplu, șomerii care decid să își schimbe domiciliul la o distanță mai mare de 50 de kilometri, pentru a deveni angajați, vor beneficia de o primă de instalare de 12.500 lei. Finanțarea acestor măsuri active se va face, pentru prima dată, din fonduri externe nerambursabile și din fondurile publice naționale aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Totodată, ordonanța de urgență care completează și modifică Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă majorează și cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor.

Principalele propuneri de modificare și completare se referă la:

● Introducerea, în cadrul serviciilor de informare și consiliere profesională, a procedurii de profilare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă și încadrarea lor în diverse categorii (niveluri) de ocupabilitate pe piața muncii: ușor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil.

Potrivit legislației actuale, informarea și consilierea profesională se realizează de centre specializate, organizate în cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, precum și de alte centre și furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditați, care încheie contracte cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în condițiile legii. Din analiza datelor statistice prezentate în Raportul privind implementarea Programului național de ocupare a forței de muncă pe anul 2015 se constată că prin acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională, în cursul anului trecut, au fost încadrate în muncă 61.479 de persoane.

● Acordarea de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă persoanelor cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate „greu” și „foarte greu” ca urmare a profilării, pe o perioadă de maximum trei luni, cu acordul angajatorului, realizate de furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditați, în condițiile legii.

● Acordarea unei prime de activare în valoare de 500 lei neimpozabile șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin trei luni. Prima de activare nu se cumulează cu prima de încadrare și prima de instalare, prevăzute la art. 73¹ alin. (1), respectiv la art. 75.

● Schimbarea cuantumului și a modalității de acordare a primei de încadrare – cuantumul primei se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în care persoanele în cauză desfășoară efectiv activitatea la angajatorul la care se realizează încadrarea în muncă. Această primă de încadrare se va acorda lunar, pentru o perioadă de 12 luni, șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă ce se încadrează, potrivit legii, într-o localitate situată la o distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au domiciliul stabil sau reședința.

1. 500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri la agențiile pentru ocuparea forței de muncă și care se încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul;
2. 500 lei pentru persoanele care sunt însoțite de membrii familiei care își schimbă domiciliul;
3. în cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi o primă de instalare în cuantum de 3.500 lei;
4. în situația în care persoanelor care îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare li se asigură de către angajator sau autoritățile publice locale sau centrale locuință de serviciu sau suportarea cheltuielilor aferente din fonduri ale angajatorului sau fonduri publice, acestea beneficiază, fiecare, doar de o primă de instalare în cuantum de:
   – 3.500 lei pentru situațiile prevăzute la punctele a) și c);
   – 6.500 lei pentru situația prevăzută la punctul b).

● Prima de instalare, în cuantumurile de la punctele a), b) și c), se acordă în două tranșe: o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, la data instalării, și o tranșă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

● Prima de instalare stabilită în cuantumul prevăzut la punctul d) se acordă într-o singură tranșă.

● Prima de instalare se acordă și persoanelor de cetățenie română care și-au exercitat dreptul la libera circulație a lucrătorilor în spațiul UE și SEE pe o perioadă de cel puțin 36 de luni, în cuantumurile și cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

● Definirea grupului-țintă eligibil pentru primele de mobilitate (prima de încadrare și prima de instalare), astfel încât de aceste măsuri să poată beneficia toate persoanele șomere înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă ce au domiciliul/reședința sau își stabilesc noul domiciliu/reședința în zonele prevăzute în Planul Național de Mobilitate, care se aprobă și se actualizează prin hotărâre de Guvern, la propunerea MMFPSPV.

Pentru a preveni depopularea zonelor cu grad înalt de sărăcie prevăzute în Planul Național de Mobilitate, pachetul de mobilitate încurajează investitorii din zonele respective să atragă personal calificat și din alte zone.

Pachetul de mobilitate va include comunitățile marginalizate cu grad 3 și 4 de sărăcie și, respectiv, arealele prioritare pentru dezvoltare asumate prin Memorandumul adoptat de Guvern cu tema: dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene și bugetul național pentru îmbunătățirea situației sociale și economice a locuitorilor din zonele pilot de intervenție Valea Jiului, zona Roșia Montană-Munții Apuseni și comunitățile marginalizate din Moldova.

Pachetul de măsuri active adoptate de Guvern majorează cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor, prin plata unei valori nominale. În plus, aceste subvenții se vor da și pentru încadrarea în muncă a unor categorii noi, respectiv șomerii de lungă durată și tinerii NEET, astfel:

● angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 900 lei;

● angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma în cuantum de 900 lei pe o perioadă de 18 luni;

● angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, tineri NEET sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni;

● angajatorii care, în raport cu numărul de angajați, și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni;

● angajatorii care încadrează în muncă șomeri care, în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sumă în cuantum de 900 lei;

● subvențiile se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat de persoanele angajate din categoriile prevăzute anterior, precum și pentru perioadele în care persoanele se află în concediu de odihnă.

Măsurile cuprinse în acest act normativ se finanțează, pe baza principiului adiționalității, conform art. 95 din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, din fonduri externe nerambursabile și din fondurile publice naționale aprobate în bugetul asigurărilor pentru șomaj.

Următoarele acte normative au fost publicate recent în Monitorul Oficial:

Hotărârea Guvernului nr. 640 din 31 august 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit și politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum și a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul garantării (Monitorul Oficial nr. 719/19.09.2016)

Potrivit unui comunicat emis de Executiv, actul normativ reglementează distinct și detaliat mecanismele pentru gestionarea fluxurilor fondurilor europene alocate României din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) și FEPAM (Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime). Normele metodologice reglementează și aspectele care țin de contribuția națională aferentă, respectiv etapele, termenele, procedurile prin care se derulează fluxurile financiare europene și naționale, conturile aferente derulării acestor sume la nivelul instituției centrale, respectiv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și al unităților subordonate, al Agențiilor de Plată și Autorităților de Management.

Normele metodologice detaliază, totodată, condițiile în care beneficiarului i se solicită o garanție pentru acordarea avansului, precum și cazurile și modul în care sunt percepute dobânzi și penalități și cum sunt gestionate sumele neutilizate. Potrivit dispozițiilor specifice din domeniul garantării, prevăzute în normele metodologice, gestionarii schemelor de garantare vor prezenta la MADR trimestrial și anual Raportul de activitate privind derularea în continuare a schemelor de garantare. De asemenea, lunar, până la data de 10 a lunii curente, gestionarii schemelor de garantare vor transmite către MADR situația surselor rămase la dispoziție la închiderea programului și utilizate în continuare, în vederea întocmirii contului de execuție pentru luna expirată și transmiterii acestuia la Ministerul Finanțelor Publice până la data de 15 a lunii curente.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54 din 14 septembrie 2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie (Monitorul Oficial nr. 723/19.09.2016)

Actul normativ reglementează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie (asigurare RCA), precum și organizarea și funcționarea Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR). Despre OUG nr. 54/2016 am relatat pe larg într-o ediție precedentă a revistei (aici).

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53 din 14 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație majoritară (Monitorul Oficial nr. 725/20.09.2016)

Așa cum am relatat într-o ediție anterioară a CECCAR Business Magazine (a se vedea articolul aici), prin actul normativ se interzice operatorilor economici la care statul și unitățile administrativ-teritoriale dețin direct sau indirect o participație unică sau majoritară să acorde remunerații reprezentanților în adunările generale ale acționarilor.

Ordinul ministrului fondurilor europene nr. 1.853 din 14 septembrie 2016 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis „SOLIDAR – Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, aferentă Programului operațional Capital uman 2014-2020 (POCU 2014-2020), axa prioritară 4 „Incluziunea socială și combaterea sărăciei”, obiectivul specific 4.16 „Consolidarea capacității întreprinderilor de economie socială de a funcționa într-o manieră autosustenabilă” (Monitorul Oficial nr. 725/20.09.2016)

Obiectivul schemei aprobate prin actul normativ îl constituie acordarea de sprijin către întreprinderi sociale în vederea consolidării și dezvoltării acestora într-o manieră sustenabilă. OMFE nr. 1.853/2016 detaliază activitățile eligibile care intră în domeniul de aplicare al schemei de ajutor de minimis, condițiile de eligibilitate pentru beneficiari, modul în care se calculează plafonul de minimis, modalitatea de acordare a ajutorului de minimis, tipurile de cheltuieli eligibile. Numărul estimat de beneficiari de ajutor de minimis în cadrul acestei scheme este de 220 de întreprinderi sociale.

Schema se aplică până la 31 decembrie 2018, în limita fondurilor alocate, urmând ca plățile să fie efectuate până la 31 decembrie 2021.

Despre această inițiativă a MFE am relatat într-un număr anterior al CECCAR Business Magazine (aici).

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52 din 14 septembrie 2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (Monitorul Oficial nr. 727/20.09.2016)

Actul normativ reglementează drepturile și obligațiile părților în ceea ce privește contractele de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractele de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile, aspecte privind evaluarea bonității înainte de acordarea unui credit de către creditorii nonfinanciari, anumite cerințe prudențiale și de supraveghere, inclusiv pentru înființarea și supravegherea intermediarilor de credite și a entităților care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, precum și aspecte cu privire la furnizarea de servicii accesorii. OUG nr. 52/2016 se aplică tuturor contractelor de credit pentru consumatori privind vânzarea, respectiv cumpărarea unor bunuri imobile, contractelor de credit garantate cu ipotecă asupra unor bunuri imobile și contractelor de credit ce implică un drept legat de un bun imobil. Mai multe detalii despre actul normativ găsiți aici.

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.245 din 16 septembrie 2016 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind operațiunile de piață cu titluri de stat pe piața internă (Monitorul Oficial nr. 729/21.09.2016)

1. termenii și condițiile generale ale operațiunilor de piață cu titluri de stat efectuate de Ministerul Finanțelor Publice, în scopul administrării datoriei publice guvernamentale și implementării planului de finanțare în condiții eficiente;
2. obligațiile entităților mandatate de Ministerul Finanțelor Publice să administreze piața primară și/sau secundară a titlurilor de stat;
3. obligațiile entităților mandatate de Ministerul Finanțelor Publice să administreze sistemele de depozitare și decontare a titlurilor de stat;
4. drepturile și obligațiile dealerilor primari pe piața internă a titlurilor de stat.

1. operațiunile de plasare a titlurilor de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice pe piața internă, în formă dematerializată, în monedă națională sau în valută;
2. operațiuni de administrare a pasivelor, respectiv de răscumpărare în avans sau de preschimbare a titlurilor de stat;
3. operațiuni de administrare a riscului valutar și de dobândă, operațiuni efectuate în conformitate cu prevederile OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, și ale HG nr. 1.470/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, cu modificările și completările ulterioare.

Actul normativ prevede că pentru monitorizarea și evaluarea activității dealerilor primari pe piața internă a titlurilor de stat administrată de Banca Națională a României se constituie un Comitet de evaluare format din 2 reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și 2 reprezentanți ai Băncii Naționale a României.

De asemenea, în scopul organizării și funcționării eficiente a activității dealerilor primari pe platforma de cotare agreată de Ministerul Finanțelor Publice se constituie Comitetul de piață format din: câte un reprezentant al fiecărui dealer primar, 3 reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și un reprezentant al Băncii Naționale a României.

Circulara Băncii Naționale a României nr. 18 din 14 septembrie 2016 privind rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2016 (Monitorul Oficial nr. 729/21.09.2016)

Conform actului normativ, începând cu perioada de aplicare 24 august – 23 septembrie 2016 rata dobânzii plătite la rezervele minime obligatorii constituite în dolari SUA este de 0,07 la sută pe an.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58 din 19 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice (Monitorul Oficial nr. 738/22.09.2016)

OUG nr. 58/2016 aduce modificări și completări Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 101/2006 a serviciului de salubrizare a localităților, republicată.

Conform actului normativ, contractele în curs de executare și procedurile de atribuire în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a OUG nr. 58/2016 care s-au încheiat sau inițiat cu respectarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și concesiunilor de lucrări și de servicii se definitivează pe baza prevederilor legale în vigoare la data inițierii acestora, cu excepția obligării ofertanților de a prezenta licența Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice. Mai multe detalii despre actul normativ găsiți într-o ediție anterioară a revistei (aici).

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, ministrului finanțelor publice și ministrului fondurilor europene nr. 1.018/2.239/1.643 din 14 iulie / 15 septembrie / 19 august 2016 pentru completarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile și a cofinanțării publice naționale, pentru obiectivul „Cooperare teritorială europeană”, în perioada 2014-2020, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului finanțelor publice și al ministrului fondurilor europene nr. 340/607/190/2016 (Monitorul Oficial nr. 746/26.09.2016)

Prin actul normativ se introduce o nouă prevedere în Normele metodologice de aplicare a OG nr. 29/2015, potrivit căreia pentru beneficiarii programelor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. c)-e) și alin. (3) lit. d) din OG nr. 29/2015, aprobată cu modificări prin Legea nr. 12/2016, rambursarea cofinanțării acordate de la bugetul de stat se efectuează conform prevederilor contractelor de cofinanțare semnate cu fiecare beneficiar lider/beneficiar partener din România. Prin excepție de la prevederile art. 4 alin. (8) lit. b) (ce stipulează că beneficiarul lider/beneficiarul partener din România are un termen de 18 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru a solicita semnarea contractului de cofinanțare), beneficiarul lider/beneficiarul partener din România va solicita semnarea contractului de cofinanțare cu Autoritatea Națională ulterior primirii tranșei finale aferente finanțării externe nerambursabile, pentru fiecare etapă de implementare a proiectului respectiv.

Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 5 din 23 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare (Monitorul Oficial nr. 755/28.09.2016)

Potrivit prezentării ce a însoțit actul normativ în varianta de proiect, publicată pe site-ul BNR, modificările și completările aduse Regulamentului BNR nr. 17/2012 vizează transpunerea în legislația națională a prevederilor relevante din Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale.

Conform aceleiași prezentări, cerințele nou-introduse prin actul normativ au caracter prudențial, neinterferând cu atribuțiile autorității cu competențe în domeniul protecției consumatorului, și urmează a fi aplicate categoriilor de creditori aflate în aria de supraveghere/monitorizare a Băncii Naționale a României.

Hotărârea Guvernului nr. 703 din 28 septembrie 2016 pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a programului „Prima casă” (Monitorul Oficial nr. 764/30.09.2016)

Potrivit actului normativ, pentru anul 2016 se alocă un plafon suplimentar al garanțiilor care pot fi emise în cadrul programului „Prima casă”, de 500 de milioane de lei, care va fi utilizat pentru acoperirea cu prioritate a solicitărilor de acordare a unei finanțări garantate în cadrul programului, aflate în diverse stadii de aprobare și preaprobare la finanțatori, în raport cu solicitările noi. Despre această hotărâre a Guvernului am scris pe larg în numărul curent al revistei. Mai multe detalii găsiți aici.

Hotărârea Guvernului nr. 677 din 19 septembrie 2016 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul (Monitorul Oficial nr. 766/30.09.2016)

În scopul protejării intereselor economice ale consumatorilor, prin actul normativ se stabilește cadrul instituțional necesar aplicării prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul. HG nr. 677/2016 se aplică în relația dintre prestatorii de servicii de plată și consumatori, astfel cum sunt aceștia definiți în regulament, și intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Am consemnat adoptarea de către Executiv a acestui act normativ într-un număr anterior al publicației noastre. Mai multe informații sunt disponibile aici.

O serie de proiecte legislative de interes sunt supuse dezbaterii publice pe site-urile ministerelor de resort:

☑ Ordin al Băncii Naționale a României privind modificarea și completarea Ordinului Băncii Naționale a României nr. 6/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

☑ Proiect de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată

☑ Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidență a salariaților

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.313 din 3 august 2016 pentru aprobarea formularului tipizat „Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor” utilizat de inspectorii din cadrul Direcției generale control venituri persoane fizice, publicat în Monitorul Oficial nr. 596/05.08.2016

Prin acest ordin se aprobă formularul tipizat „Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor” utilizat de inspectorii din cadrul Direcției generale control venituri persoane fizice în activitatea de verificare a situației fiscale personale.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.328 din 5 august 2016 pentru modificarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor și achizițiilor efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA și pentru aprobarea modelului și conținutului declarației informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 601/08.08.2016

Acest act normativ corectează o neconcordanță dintre prevederile art. 8 din Ordinul președintelui ANAF nr. 3.769/2015 și cele ale anexei nr. 2 la ordin, stabilindu-se fără echivoc faptul că termenul de depunere a declarației 394 este data de 30 inclusiv a lunii următoare încheierii perioadei fiscale privind TVA, cu excepția raportării aferente lunii ianuarie, care se va depune până la data de 28, respectiv 29 februarie, după caz.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.265 din 2 august 2016 privind aprobarea Procedurii de aplicare a prevederilor art. 4¹ din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, publicat în Monitorul Oficial nr. 603/08.08.2016

Actul normativ are în vedere aplicarea prevederilor art. 4¹ din Legea nr. 70/2015, recent adăugat. Potrivit prevederilor acestui articol, organizatorii de nunți și botezuri, pentru operațiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligațiilor lor fiscale, în cazul în care aceștia prezintă organului fiscal informații din care rezultă că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depășesc plafonul standard de 10.000 lei/zi, aprobarea unui plafon mai mare de încasări. La stabilirea plafonului, organul fiscal va avea în vedere încasările pe care organizatorii de nunți și botezuri le-au avut anterior din astfel de evenimente.

• documentul de proprietate sau de folosință a spațiilor în care se desfășoară nunțile și botezurile;
• autorizația de funcționare pentru spațiile respective;
• declarație pe propria răspundere cu privire la suprafața și capacitatea spațiilor;
• situația încasărilor pentru fiecare eveniment din ultimele 12 luni;
• copii ale facturilor emise pentru evenimentele din ultimele 12 luni;
• orice alte documente relevante pentru soluționarea cererii.

Organul fiscal va soluționa cererea prin emiterea unei decizii în termen de 15 zile de la depunere.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.376 din 5 august 2016 privind tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Național Electronic de Plăți, publicat în Monitorul Oficial nr. 614/10.08.2016

Prin acest ordin se aprobă tipurile de creanțe fiscale care pot fi plătite prin intermediul cardurilor bancare în sistem online prin intermediul Sistemului Național Electronic de Plăți (ghiseul.ro). Prevederile ordinului se aplică numai persoanelor fizice rezidente și nerezidente identificate fiscal pe baza codului numeric personal sau a numărului de identificare fiscală.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.393 din 12 august 2016 privind stabilirea criteriilor pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA, pentru aprobarea Procedurii privind înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a persoanelor impozabile, societăți, cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, supuse înmatriculării la registrul comerțului și pentru aprobarea Procedurii de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de taxă pe valoarea adăugată potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a persoanelor impozabile, societăți, cu sediul activității economice în România, înființate în baza Legii societăților nr. 31/1990, supuse înmatriculării la registrul comerțului care nu justifică intenția și capacitatea de a desfășura activități economice care implică operațiuni în sfera de aplicare a TVA, publicat în Monitorul Oficial nr. 629/17.08.2016

Ordinul este emis în aplicarea prevederilor art. 316 alin. (12) lit. e) și art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal. Se stabilesc criteriile pentru condiționarea înregistrării în scopuri de TVA și se detaliază procedura privind înregistrarea în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (12) lit. e) din Codul fiscal, precum și procedura de anulare, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 316 alin. (11) lit. h) din Codul fiscal, pentru societățile comerciale.

Sursa: Ordonanța Guvernului nr. 22 din 24 august 2016 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 658/29.08.2016

Prin această ordonanță se aduc câteva modificări Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacității de plată, act normativ ce obligă persoanele juridice, indiferent de forma de organizare și de tipul de proprietate, să organizeze evidența obligațiilor de plată și evidența creanțelor, pe termene scadente, către orice creditor și de la orice debitor.

Potrivit OG nr. 22/2016, persoanele juridice au obligația de a întocmi situația privind sumele restante mai vechi de 30 de zile de la emiterea facturii fiscale sau de la scadență, dacă scadența este clar specificată, către orice creditor, respectiv de la orice debitor, persoană juridică cu sediul în România. Situația se va depune prin internet la adresa dedicată în acest scop, în vederea includerii în procedura de compensare a datoriilor neplătite la termenele scadente.

• neținerea și neactualizarea de către persoana juridică a evidenței obligațiilor de plată și a evidenței creanțelor, care se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei;
• netransmiterea de către persoana juridică, prin internet, la adresa dedicată în acest scop, a situației, care se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei;
• nerespectarea îndatoririlor referitoare la confidențialitatea informațiilor, datelor și situațiilor, care se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei.

Sursa: Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, al ministrului finanțelor publice și al ministrului afacerilor interne nr. 1.069/1.578/114 din 28 iulie 2016 pentru aplicarea pct. 101 din titlul IX „Impozite și taxe locale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicat în Monitorul Oficial nr. 659/29.08.2016

Prin acest act normativ se aprobă formularele tipizate „Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării (REMTII)” și „Contract de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport”, precum și „Protocolul-cadru de cooperare privind schimbul de informații” dintre organele fiscale locale și organele competente privind înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport.

Ordinul vine în aplicarea pct. 101 din titlul IX din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, normele stabilesc că la nivelul fiecărui organ fiscal al comunei, al orașului sau al municipiului se instituie și se conduce Registrul de evidență a mijloacelor de transport supuse înmatriculării/înregistrării. Registrul, formular tipizat, se ține în format letric sau în format electronic, potrivit capacității administrative de care dispune organul fiscal local.

În cazul unui proprietar, persoană fizică sau persoană juridică, de mijloc de transport care face obiectul înmatriculării/înregistrării în România și care înstrăinează/dobândește mijlocul de transport prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege, organul fiscal are obligația înregistrării actului de înstrăinare-dobândire în acest registru. Actul de înstrăinare-dobândire a mijlocului de transport, în cazul în care ambele părți au domiciliul fiscal în România, se prezintă de persoana care înstrăinează, în original, împreună cu patru fotocopii ale acestuia, cu mențiunea „conform cu originalul”. Organul competent cu înmatricularea/înregistrarea/radierea mijloacelor de transport transmite, anual, în format electronic, organului fiscal local o situație centralizatoare a radierilor/înmatriculărilor/înregistrărilor mijloacelor de transport din unitatea administrativ-teritorială. Periodicitatea comunicării informațiilor poate fi și lunară.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.938 din 17 august 2016 privind modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 680/02.09.2016

Această reglementare modifică unele prevederi din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate și din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.

Se transpune în legislația românească o prevedere din Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari, care instituie pentru unele întreprinderi sau grupuri de întreprinderi mari obligația de a depune declarații nefinanciare. Modificările se adresează entităților de interes public care la data bilanțului depășesc 500 de salariați. Aceste entități au obligația ca, pe lângă situațiile financiare anuale întocmite conform formatului deja reglementat, să întocmească și să depună o declarație nefinanciară, care se include în raportul administratorului, având drept scop descrierea activității societății în ceea ce privește problemele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită. Declarația nefinanciară poate fi întocmită și ca raport al entității distinct de raportul administratorului. Prezentele reglementări se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2017.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 46 din 31 august 2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 685/05.09.2016

Acest act normativ completează Codul fiscal cu câteva prevederi referitoare la scutirile de taxe și impozite locale acordate veteranilor de război, văduvelor de război, văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război și persoanelor persecutate de regimul comunist. Astfel, s-a stabilit faptul că scutirea de impozit (pe terenuri sau pe clădiri) se va acorda integral pentru clădirile sau terenurile aflate în proprietatea persoanelor vizate, chiar dacă proprietățile sunt deținute de acestea în comun cu soțul sau soția. În ceea ce privește scutirea de impozit pe mijloacele de transport deținute de persoanele respective, aceasta se va acorda integral pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului, în cazul mijloacelor de transport deținute în comun cu soțul sau soția.

În conformitate cu inițiativa Bugetul UE axat pe rezultate și cu eforturile pentru o mai bună legiferare, Comisia Europeană (CE) a trecut în revistă activitatea desfășurată de Grupul la nivel înalt privind simplificarea în favoarea beneficiarilor fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI).

„Birocrația poate fi descurajatoare pentru întreprinderile mici și pentru cele nou-înființate, care, uneori, ar putea renunța la oportunitățile oferite de fondurile ESI din cauza procedurilor administrative. Astfel, rămâne nerealizat un potențial prețios de îmbunătățire a competitivității Europei. Din acest motiv, acum un an, Comisia a lansat un Grup la nivel înalt privind simplificarea menit a găsi soluții și a facilita accesul întreprinderilor la fondurile structurale și de investiții europene”, se precizează într-un comunicat al CE.

Până în prezent, Grupul a emis un set de recomandări pentru patru domenii: proceduri online; modalități mai simple de rambursare a cheltuielilor; acces facilitat la finanțare pentru IMM-uri; creșterea nivelului de utilizare a instrumentelor financiare.

La sfârșitul anului 2016, Grupul se va concentra pe rezolvarea problemei suprareglementării, adică a cerințelor administrative suplimentare impuse beneficiarilor de autoritățile naționale sau locale. „Simplitatea și flexibilitatea sunt esențiale pentru asigurarea succesului investițiilor din fondurile ESI în Europa. Trebuie să ajutăm proiectele inovatoare și de calitate să se lanseze, facilitând accesul la fonduri al întreprinderilor mici și al celor nou-înființate. În plus, recomandările Grupului contribuie direct la reflecția noastră asupra viitorului politicii de coeziune după 2020”, a declarat Corina Crețu, comisarul pentru politica regională.

Pe baza recomandărilor Grupului, Comisia a propus, de asemenea, facilitarea combinării cu Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), cu ajutorul unui singur set de proceduri per solicitant, în locul unor reguli separate pentru fiecare fond.

Reamintim că Grupul la nivel înalt privind simplificarea în favoarea beneficiarilor fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) a fost instituit de Comisia Europeană în urma deciziei din 10 iulie 2015. Acest grup de 12 experți, care și-a început activitatea în octombrie 2015, consiliază Comisia Europeană în legătură cu reducerea sarcinii administrative pentru solicitanții fondurilor.

Regulamentul privind fondurile ESI pentru 2014-2020 prevede deja o serie de oportunități pentru simplificare și o sarcină administrativă redusă. Acestea includ o serie de norme comune pentru toate fondurile ESI, utilizarea extinsă a opțiunilor simplificate în materie de costuri și trecerea la „e-coeziune”. De asemenea, Grupul monitorizează măsura în care statele membre utilizează aceste oportunități.

Raportul final al Grupului la nivel înalt, a cărui publicare este așteptată în 2018, va fi unul dintre elementele fundamentale ale procesului de reflecție al Comisiei în ceea ce privește viitorul politicii de coeziune.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și Fondul European de Investiții (FEI) au semnat recent Acordul de Finanțare pentru crearea Fondului-de-fonduri pentru Competitivitate, destinat îmbunătățirii accesului la finanțare sub formă de capital de risc și credite pentru firmele inovative din România. „Instrumentele financiare din cadrul Programului Operațional Competitivitate (POC), în valoare de 59,3 milioane de euro, răspund nevoii de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care se confruntă cu un risc crescut de creditare atunci când apelează la credite bancare. Soluțiile oferite de Fondul-de-fonduri sunt fondurile de investiții pentru antreprenoriat (40 de milioane de euro) și instrumentul de creditare cu dobândă subvenționată și partajarea riscului (19,3 milioane de euro), disponibile prin intermediul unor instituții financiare”, precizează reprezentanții MFE.

„Implementarea cu succes a inițiativei JEREMIE a încurajat continuarea parteneriatului nostru cu Guvernul României pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. Pe baza realizărilor din trecut, trecem acum la lărgirea gamei de instrumente de finanțare, oferind și ideilor de afaceri suportul necesar pentru a crește și a inova”, a declarat Piotr Stolowski, director pentru Europa Centrală și de Est la Fondul European de Investiții.

Potrivit MFE, noul acord constituie o continuare firească a succesului înregistrat în implementarea inițiativei JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises), cu finanțare din POS CCE 2007-2013, prin care au fost create trei instrumente financiare (garanție de portofoliu, credite cu dobândă subvenționată și partajarea riscului, capital de risc). Prin bugetul JEREMIE de 225 de milioane de euro s-au acordat până în prezent 6.000 de credite și investiții pentru IMM în valoare totală de 600 de milioane de euro.

Reamintim că Fondul European de Investiții (FEI) face parte din Grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea acestuia este să sprijine microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii prin îmbunătățirea accesului lor la finanțare. FEI dezvoltă instrumente de capital de risc, garanții și microfinanțare care se adresează în mod specific acestui segment de piață. Astfel, FEI contribuie la îndeplinirea obiectivelor UE de a sprijini inovarea, cercetarea și dezvoltarea, antreprenoriatul și crearea de locuri de muncă.

Omul de afaceri care deține grupul de companii APS, Cătălin Chiș, a lansat, la 29 septembrie, un proiect de suport pentru dezvoltarea comunității de business din România.

Proiectul este derulat pe platforma sustinantreprenoriatul.ro și își propune să contribuie la formarea viitorilor antreprenori din domeniile IT, comunicații, utilități și sănătate, zone în care inițiatorul are o experiență de 15 ani de activitate antreprenorială. Pot aplica, de asemenea, deținătorii de start-up-uri cu impact pozitiv asupra comunității, care doresc parteneri de dezvoltare și au nevoie de mentorat și susținere financiară.

Suportul începe de la facilități de accesare a unor servicii basic necesare desfășurării unei afaceri (web hosting, comunicații mobile, asigurări etc.) și continuă cu mentorat și consiliere pe parcursul implementării planului de afaceri, inclusiv implicare financiară.

Proiectul este susținut cu resurse materiale și financiare de aproximativ 200.000 euro.

Viitorii antreprenori pot accesa sustinantreprenoriatul.ro pentru a găsi detalii despre mecanism și procedură, iar prima sesiune de proiecte este activă începând, așa cum am mai precizat, cu 29 septembrie 2016.

În ședința din 30 septembrie 2016, Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât următoarele: menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an; gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar; reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 10%, de la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie – 23 noiembrie 2016. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8%.

„În linie cu evoluția anticipată, rata anuală a inflației a crescut în luna august 2016 cu 0,6 puncte procentuale față de luna anterioară, până la -0,2%. Menținerea ratei anuale a inflației în teritoriul negativ s-a datorat evoluției prețurilor administrate, în condițiile în care prețurile volatile și cele ale produselor din tutun au înregistrat dinamici anuale pozitive. Inflația de bază CORE2 ajustat (inflația de bază CORE2 ajustat este calculată prin eliminarea din indicele prețurilor de consum a prețurilor administrate, a celor volatile și a prețurilor tutunului și băuturilor alcoolice – n. red.) s‑a poziționat pe o pantă ușor ascendentă, situându-se în luna august la 0,5%”, se precizează într-un comunicat al BNR.

În ceea ce privește valorile medii anuale, rata inflației a crescut în luna august 2016 până la -1,8%, iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a urcat la -1,4%.

Potrivit BNR, creșterea economică a fost peste așteptări în trimestrul II 2016 (6%), ca urmare a expansiunii consumului populației și a investițiilor, cu impact asupra deficitului de cont curent. Exportul net și-a sporit astfel contribuția negativă la dinamica anuală a PIB. Din perspectiva ofertei, sectorul serviciilor își menține contribuția determinantă la intensificarea activității economice.

Pe ansamblul trimestrului II 2016, dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menținut la nivelul ridicat din trimestrul anterior, în condițiile în care accentuarea ritmului de creștere a câștigurilor salariale a fost compensată de ameliorarea dinamicii productivității muncii.

Condițiile monetare reale și-au păstrat caracterul stimulativ, susținând evoluția favorabilă a creditului acordat sectorului privat, inclusiv din perspectiva structurii pe monede. Rata anuală de creștere a creditului în monedă națională s-a situat în luna august la 14,5% în termeni reali, în timp ce dinamica anuală a componentei în valută a rămas puternic negativă (-12,9%). Pe acest fond, ponderea în total a creditului în lei a crescut la 55,9%, față de un nivel minim de 34,6% în luna mai 2012. „Aceste evoluții certifică îmbunătățirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare”, se arată în comunicatul BNR.

Evaluările recente – se mai spune în documentul menționat – reconfirmă perspectiva rămânerii ratei anuale a inflației în teritoriu negativ până la sfârșitul anului 2016. Aceasta este așteptată să crească apoi gradual și să revină în intervalul de variație al țintei staționare în a doua jumătate a anului 2017, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA și ale unor șocuri dezinflaționiste globale, precum și al manifestării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor salariale unitare.

Riscurile la adresa perspectivei inflației provin din incertitudinile crescute atât din mediul intern, cât și din cel extern.

Pe baza datelor disponibile în prezent și în contextul acestor incertitudini sporite, Consiliul de Administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an și continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar.

Date fiind reducerea creditării în valută, consolidarea nivelului adecvat al rezervelor valutare (33,1 miliarde de euro la sfârșitul lunii august 2016) și îmbunătățirea structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 10%, de la 12%, începând cu perioada de aplicare 24 octombrie – 23 noiembrie 2016. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele și practicile în materie ale Băncii Centrale Europene și ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menține la nivelul de 8%.

Deciziile CA al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consolidarea situației economice reclamă asigurarea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, precum și progresul reformelor structurale.

„BNR monitorizează atent evoluțiile mediului internațional și intern, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune în această perioadă de incertitudini sporite. Potrivit hotărârii CA al BNR, sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței din 30 septembrie va fi publicată pe website-ul BNR în data de 7 octombrie 2016, la ora 15.00”, se precizează în comunicat.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 4 noiembrie 2016, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.

Pentru creșterea transparenței cu privire la interacțiunea dintre decidenții din Executiv (prim-ministru, miniștri, secretari de stat și alte funcții asimilate demnitarilor) și grupurile specializate din societatea civilă și mediul de afaceri, respectiv pentru a spori calitatea în contextul inițierii sau modificării unei politici publice, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) a supus aprobării Memorandumul cu tema Instituirea Registrului Unic al Transparenței Intereselor (RUTI). Potrivit reprezentanților Executivului, scopul RUTI este creșterea calității politicilor publice inițiate de autorități (prin politici publice înțelegându-se orice inițiativă guvernamentală cu impact public – nu numai proiecte de hotărâri de Guvern/ordonanțe simple/de urgență/proiecte de lege, ci și programe de finanțare, strategii și alte tipuri de acțiuni), dar și a unora noi care pot fi preluate din afara spectrului guvernamental.

„Guvernul, la propunerea MCPDC, face un prim pas, într-un demers mai amplu, în direcția stabilirii unor reguli asumate în interacțiunea dintre decidenții din Guvern și grupurile specializate din societate (din mediul de afaceri și ONG) cu scopul explicit de a crește, de o manieră transparentă și asumată, calitatea politicilor publice inițiate de Guvern sau preluate de mediul guvernamental. Ne aliniem practicilor europene și celor din SUA care și-au dovedit impactul pozitiv asupra calității deciziilor privind politicile publice, restul prevederilor legale prin care cetățenii în sens larg cunosc și comentează proiectele de acte normative (Legea nr. 52/2003) rămânând obligatorii”, a declarat ministrul de resort, Violeta Alexandru.

Menționat ca măsură preventivă în Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 (Obiectivul specific 1.1 – Creșterea transparenței instituționale și a proceselor decizionale), RUTI se adresează grupurilor din societatea civilă și mediul de afaceri care practică deja activități prin care își propun, în mod asumat, să convingă decidenții, în mod legal, să inițieze o politică publică, respectiv să modifice o politică publică, și nu să slăbească eforturile instituțiilor de combatere a corupției. Demersul MCPDC, materializat într-o platformă de stocare a informațiilor (marea majoritate accesibile publicului larg, unele doar administrației) din care vor rezulta o serie de acțiuni prin care să se cunoască, în mod transparent și asumat, colaborarea dintre cele două părți, nu înlocuiește mecanismele de consultare cu publicul larg, așa cum sunt reglementate acestea în Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.

„Mecanismul implică o evidență a interacțiunilor (tip întâlnire față în față) între decidenți și grupuri specializate prin publicarea de către miniștri/secretari de stat și conducători asimilați acestora a agendei lor, respectiv a informațiilor-cheie despre cine sunt grupurile interesate să convingă decidenții să adopte o politică publică și/sau să modifice una existentă. Prin decidenți înțelegem: prim-ministrul, șeful Cancelariei prim-ministrului și secretarul general al Guvernului, miniștri, secretari de stat, conducători cu rang de demnitar ai altor instituții sau organe centrale ale administrației publice din subordinea Guvernului sau a ministerelor. Prin grupuri specializate ne referim la: societăți cu personalitate juridică, asociații, fundații și federații, organizații religioase ale cultelor sau asociate unui cult, organizații sindicale, organizații patronale, Camere de Comerț, structuri asociative ale administrației publice locale, alte tipuri de organizații legal constituite. Sunt asimilate grupurilor specializate și următoarele categorii: persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi de familie, cabinete individuale, cabinete asociate, societatea profesională, cu sau fără personalitate juridică”, se precizează într-un comunicat al Guvernului.

Prevederile RUTI vor intra în vigoare în două săptămâni de la aprobarea Memorandumului, iar platforma va fi disponibilă la adresa ruti.gov.ro. „Mecanismul recunoaște, astfel, interacțiunile inerente într-o societate democratică deschisă, care pot chiar contribui la sporirea răspunderii guvernanților și pot determina creșterea participării cetățenilor în procesul de luare a deciziilor”, se arată în comunicat.

Comisia Europeană (CE) a propus crearea unui registru de transparență obligatoriu care să implice toate cele trei instituții ale UE – Parlamentul European, Consiliul și Comisia – îndeplinind astfel un angajament esențial în materie de transparență, asumat de Comisia Juncker. „Comisia s-a impus deja ca un model în acest sens, reuniunile sale cu factorii de decizie putând avea loc numai după ce reprezentanții grupurilor de interese se vor fi înscris într-un registru de transparență cu caracter public. Astăzi facem apel la Parlamentul European și la Consiliu să ne urmeze exemplul: registrul devine astfel obligatoriu pentru toți reprezentanții grupurilor de interese care încearcă să influențeze elaborarea politicilor la Bruxelles”, se arată într-un comunicat al CE.

„Instituțiile UE trebuie să colaboreze pentru a recâștiga încrederea cetățenilor. Trebuie să fim mai deschiși în tot ceea ce facem. Noile propuneri privind un registru de transparență obligatoriu pentru Parlament, Consiliu și Comisie reprezintă un pas important în direcția bună. Cetățenii au dreptul să știe cine încearcă să influențeze procesul legislativ al UE. Propunem o regulă simplă: nicio reuniune cu factorii de decizie fără o înscriere prealabilă. Cu ajutorul registrului, publicul va vedea cine desfășoară activități de lobby, pe cine reprezintă și sumele cheltuite în acest scop”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei.

CE a propus un acord interinstituțional (AII) care va institui un sistem solid al cărui obiectiv va fi să asigure transparența activităților de lobby, pornind de la registrul de transparență pe bază de voluntariat, utilizat în prezent de Parlament și de Comisie. Astfel, Comisia propune ca toate cele trei instituții – inclusiv Consiliul – să se supună, pentru prima dată, acelorași standarde minime. Conform acestor propuneri, reuniunile cu factorii de decizie din cele trei instituții nu ar putea avea loc decât în condițiile unei înscrieri prealabile în registrul de transparență. Din momentul în care Comisia a introdus această regulă pentru propriile interacțiuni cu reprezentanții grupurilor de interese, în noiembrie 2014, în registrul existent au fost efectuate aproximativ 4.000 de înscrieri noi.

Noua propunere a CE clarifică, de asemenea, sfera activităților și organismele vizate, sprijină monitorizarea și asigurarea efectivă a respectării Codului de conduită al registrului pentru reprezentanții grupurilor de interese și va simplifica și va îmbunătăți calitatea datelor prin raționalizarea cerințelor de introducere a informațiilor și prin intensificarea controlului calității. Comisia propune majorarea resurselor disponibile pentru atingerea acestui obiectiv. Solicitanții înregistrării care nu respectă Codul de conduită ar putea risca suspendarea temporară a interacțiunilor lor cu instituțiile sau radierea din registru.

Reprezentanții CE precizează că noua propunere este rezultatul discuțiilor intense desfășurate cu toate părțile interesate relevante: timp de 12 săptămâni a avut loc o consultare publică ce s-a încheiat la 1 iunie și în cadrul căreia s-au primit 1.758 de răspunsuri, dintre care 975 proveneau de la cetățeni, iar 783 de la organizații. Respondenții și-au exprimat opiniile cu privire la funcționarea actualului registru de transparență și au înaintat sugestii referitoare la structura viitorului regim.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a atras, la mijlocul săptămânii trecute, un miliard de euro de pe piețele financiare internaționale prin redeschiderea emisiunii lansate în mai, cu maturitate de 12 ani, cupon 2,875%. „Emisiunea a fost realizată la cel mai scăzut cost aferent unui împrumut al statului român prin emitere de euroobligațiuni, de doar 2,150%, mai redus cu 0,842% față de cel obținut în luna mai. Gradul de suprasubscriere, de peste 2,5 ori, demonstrează interesul solid al investitorilor care au participat printr-un număr de 130 de conturi”, se arată într-un comunicat al MFP.

Emisiunea a fost lansată la un randament inițial de 2,30% și, în doar câteva ore, ca urmare a interesului major din partea investitorilor, s-au acumulat ordine de subscriere în valoare de peste 2,5 miliarde de euro. Suprasubscrierea semnificativă venită din partea unor investitori pe termen lung a făcut posibilă reducerea succesivă a randamentului până la nivelul de 2,15%, prima de emisiune plătită de statul român fiind foarte mică în condițiile actuale de piață, de doar 0,03% (3 puncte de bază).

„Prin această tranzacție avem încă o confirmare a percepției foarte bune și a încrederii investitorilor în sustenabilitatea economiei românești, într-un context marcat de o serie de incertitudini, cum ar fi efectele Brexit și alegerile din perioada următoare. Testul pieței este totdeauna unul foarte relevant și rezultatul acestei emisiuni, concretizat prin cel mai scăzut cost înregistrat de România pentru un astfel de instrument, coroborat cu interesul, calitatea și gradul de diversificare a bazei investiționale, confirmă încrederea în fundamentele și perspectivele economice pe termen mediu și lung ale României. Trebuie menționat faptul că nu doar contextul unor dobânzi minime istorice la nivel global a condus la acest cost minim înregistrat de statul român, ci și reducerea semnificativă a marjei de risc de credit a României de aproximativ 0,48% (48 de puncte de bază) în doar patru luni. Lucru care reflectă percepția mediilor investiționale bazată pe contextul macroeconomic solid, precum și pe potențialul economic al țării noastre”, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Anca Dragu.

Distribuția geografică a fost următoarea: SUA (18%), România (17%), Italia (17%), Marea Britanie (16%), centrul și estul Europei (7%), Germania și Austria (8%), alte țări ale Europei (16%). În privința tipurilor de investitori, au predominat managerii de fonduri (70%), fiind urmați de bănci comerciale și bănci private (17%), fonduri de pensii și societăți de asigurare (9%) și bănci centrale (4%).

Cu această emisiune a fost finalizat planul de finanțare externă aferent anului 2016. Aceasta se încadrează în obiectivele strategiei de administrare a datoriei publice, prin extinderea maturității medii a portofoliului de datorie guvernamentală și distribuirea cât mai uniformă a serviciului datoriei în vederea reducerii riscului de refinanțare. Emisiunea a fost intermediată de Citigroup Inc., JP Morgan, Raiffeisen Bank International AG, Société Générale și UniCredit SpA.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna august 2016 cu 0,3% (-0,4% în termeni reali) față de luna iulie 2016, până la nivelul de 215,384 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Creditul în lei s-a majorat cu 0,7% (0,6% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a redus cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 1,4%). La 31 august 2016, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 0,7% (0,9% în termeni reali) față de 31 august 2015, pe seama majorării cu 14,3% a componentei în lei (14,5% în termeni reali) și a diminuării cu 12,5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 12,9%).

Creditul guvernamental s-a diminuat în august 2016 cu 5,6% față de luna anterioară, până la 86,710 miliarde de lei. La 31 august 2016, creditul guvernamental a crescut cu 0,1% (0,3% în termeni reali) față de 31 august 2015.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali s-au majorat în august 2016 cu 0,5% față de luna iulie, până la nivelul de 258,495 miliarde de lei.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 0,5%, până la 96,938 miliarde de lei. La 31 august 2016, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au înregistrat o creștere de 10,5% (10,8% în termeni reali) față de 31 august 2015.

Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 3,6%, până la 77,794 miliarde de lei. La 31 august 2016, depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 21,4% (21,7% în termeni reali) față de 31 august 2015.

Depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, s-au diminuat cu 1,1%, până la nivelul de 83,762 miliarde de lei (exprimate în euro, au scăzut cu 0,8%, până la 18,808 miliarde de euro). Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 5,4% (exprimate în euro, s-au majorat cu 4,9%); depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 6,9% (exprimate în euro, s-au majorat cu 6,4%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) exprimate în lei au crescut cu 2,4% (exprimate în euro, s-au majorat cu 1,9%).

Câștigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2015 (2.555 lei) a fost cu 9,8% (+227 lei) mai mare decât cel din anul 2014. Câștigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naționale (1.859 lei) a înregistrat o creștere de 9,5% (+162 lei), comparativ cu anul precedent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 3.189 lei/salariat. Conform aceleiași surse, numărul mediu al salariaților în anul precedent a fost de 4,611 milioane de persoane, în creștere cu 103.700 comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaților la 31 decembrie 2015 a fost de 5,041 milioane de persoane, mai mare cu 140.500 față de sfârșitul anului anterior.

Câștigul salarial mediu lunar. Cele mai mari câștiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia națională, s‐au realizat în anul 2015 în intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (de aproape 2,1 ori), industria extractivă, cu 85,8%, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 65,5%, administrație publică, cu 55,6%, activități profesionale, științifice și tehnice, cu 47,8%. Câștigurile salariale medii lunare nete care s‐au situat la cea mai mare distanță sub media pe economie au fost în: hoteluri și restaurante (‐41,9%), alte activități de servicii (‐30,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (‐26,3%), activități de spectacole, culturale și recreative (‐25,5%), construcții (‐23,5%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (‐23,2%), tranzacții imobiliare (‐18,5%), comerț (‐14,6%), sănătate și asistență socială (‐10,9%), industria prelucrătoare (‐8,3%). Femeile au câștigat în medie cu circa 7% mai puțin decât bărbații, realizând un câștig salarial mediu lunar brut de 2.453 lei (față de 2.646 lei al bărbaților) și un câștig salarial mediu lunar net de 1.783 lei (față de 1.928 lei al bărbaților). În profil teritorial, pe județe, câștigul salarial mediu lunar net în anul 2015 s‐a situat sub media pe economie în 37 dintre județe. Cel mai scăzut nivel, respectiv de 1.359 lei, s‐a înregistrat în județul Neamț, cu 26,9% mai puțin decât media pe economie. La polul opus s‐a situat câștigul salarial mediu lunar net realizat în municipiul București (2.696 lei), cu 45,0% peste media pe economie.

Costul mediu al forței de muncă. Costul mediu lunar al forței de muncă a fost în 2015 de 3.189 lei/salariat, în creștere cu 6,7% față de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activitățile: industria extractivă, respectiv intermedieri financiare și asigurări (de 2,2 ori), informații și comunicații (+96,5%), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+71,7%), activități profesionale, științifice și tehnice (+45,8%), administrație publică (+26,5%). Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s‐au înregistrat în activitățile de hoteluri și restaurante (‐42,8%), alte activități de servicii (‐30,6%), agricultură, silvicultură și pescuit (‐25,5%), activități de spectacole, culturale și recreative (‐25,0%), construcții (‐23,6%), activități de servicii administrative și activități de servicii suport (‐23,3%).

Numărul mediu al salariaților. În anul 2015, numărul mediu al salariaților a fost de 4,611 milioane de persoane, în creștere față de anul precedent cu 103.700. Bărbații predomină în rândul salariaților (2,442 milioane, respectiv 53,0% din totalul numărului mediu de salariați). Față de anul anterior, numărul mediu al salariaților bărbați a crescut cu 67.000, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 36.700.

Repartizarea salariaților pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terțiar, ponderea acestora reprezentând 60,9% în anul 2015. În sectorul secundar (industrie și construcții) lucrau 36,6% dintre salariați, iar în cel primar, numai 2,5%. Activitățile din construcții și industria extractivă sunt desfășurate cu preponderență de bărbați, aceștia reprezentând 87,3%, respectiv 83,5% din totalul salariaților acestor activități. Activitățile caracterizate prin grad pronunțat de „feminizare” a forței de muncă salariate sunt cele de sănătate și asistență socială (80,0% din numărul total al salariaților acestor activități), învățământ (71,0%), intermedieri financiare și asigurări (69,9%), hoteluri și restaurante (60,9%).

Efectivul salariaților la 31 decembrie 2015. Efectivul salariaților la sfârșitul anului 2015 a fost de 5,041 milioane de persoane. Comparativ cu sfârșitul anului 2014, efectivul salariaților a înregistrat o creștere cu 140.500 de persoane. În profil regional, efectivul salariaților a înregistrat creșteri în toate regiunile față de sfârșitul anului 2014. Regiunile cu cele mai mari creșteri au fost București‐Ilfov (+33.800 de persoane), Nord‐Vest (+26.200), Nord‐Est (+17.900) și Centru (+17.500). În regiunea București‐Ilfov se concentrează puțin peste 21% din salariații din economie.

Rata șomajului în luna august 2016 a scăzut cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă (când indicatorul a atins nivelul de 6,1%), potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 de ani), estimat pentru luna august, este de 529.000 de persoane, în scădere atât față de luna precedentă (546.000), cât și față de aceeași lună a anului anterior (630.000).

Pe sexe, rata șomajului pentru bărbați a depășit-o cu 1,9 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 6,8% în cazul persoanelor de sex masculin și 4,9% în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata șomajului a fost estimată la 5% pentru luna august 2016 (5,8% în cazul bărbaților și 4% în cel al femeilor).

Potrivit INS, numărul șomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezenta 78,2% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna august 2016.

Cercetarea statistică privind investițiile străine directe (ISD) a fost realizată de Banca Națională a României în colaborare cu Institutul Național de Statistică. Obiectivul principal al acestei cercetări a fost determinarea soldului ISD în România la 31 decembrie 2015 și a fluxurilor (mișcărilor) ISD în cursul exercițiului financiar 2015, în întreprinderile investiție străină directă rezidente.

Cercetarea statistică ISD a fost realizată în conformitate cu prevederile metodologice ale Manualului balanței de plăți și poziției investiționale internaționale al Fondului Monetar Internațional, ediția a 6-a (BPM6).

• 3,595 miliarde de euro aport la capitalurile proprii (nivel rezultat prin însumarea participațiilor la capitalul întreprinderilor ISD, în valoare de 3,085 miliarde de euro, cu profitul reinvestit în întreprinderile ISD, în valoare de 510 milioane de euro);
• -134 de milioane de euro credit net de la investitorii străini (rambursările de credite au fost mai mari decât creditele primite).

• 45,098 miliarde de euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profitul reinvestit (70,0%);
• 19,335 miliarde de euro credit net primit de la investitorii străini (30,0%).

2.1. Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe principalele activități economice

Din punctul de vedere al orientării pe activități economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,8% din soldul total ISD). În cadrul acestei industrii, cel mai bine reprezentate activități sunt prelucrare țiței, produse chimice, cauciuc și mase plastice (6,0% din soldul total ISD), industria mijloacelor de transport (5,9%), metalurgia (4,1%), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (3,4%), mașini utilaje și echipamente, precum și fabricarea produselor din lemn, inclusiv mobilă, ambele cu câte 2,6% din soldul ISD.

Pe lângă industrie, activități care au atras importante ISD sunt intermedierile financiare și asigurările (reprezintă 13,1% din totalul ISD), comerțul cu amănuntul și cu ridicata, precum și construcții și tranzacții imobiliare, ambele reprezentând câte 12,2% din soldul ISD, și activități profesionale, științifice, tehnice și administrative și servicii suport (6,3% din soldul ISD).

Imobilizările corporale și necorporale din întreprinderile ISD, cu un sold la finele anului 2015 în valoare de 30,970 miliarde de euro, reprezintă 48,1% din soldul total al ISD, ceea ce induce un grad semnificativ de stabilitate a investiției străine directe.

2.2. Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe regiuni de dezvoltare

Din punct de vedere teritorial, se observă orientarea ISD cu precădere spre regiunea de dezvoltare București-Ilfov (59,3%), alte regiuni de dezvoltare care au atras un volum important de ISD fiind regiunea Centru (9,0%), regiunea Vest (8,1%), regiunea Sud-Muntenia (7,2%), regiunea Nord-Vest (5,9%).

BNR menționează că ISD au fost localizate teritorial după sediul social al întreprinderilor investiție directă, ceea ce nu corespunde totdeauna cu locul de desfășurare a activității economice.

2.3. Repartizarea soldului investițiilor străine directe pe țări de origine

Repartizarea a fost realizată în funcție de țara de rezidență a deținătorului nemijlocit a cel puțin 10% din capitalul social al întreprinderilor investiție directă din România. Primele cinci țări clasate după ponderea deținută în soldul ISD la 31 decembrie 2015 sunt: Olanda (25,0% din soldul ISD la sfârșitul anului 2015), Austria (14,2%), Germania (12,4%), Cipru (6,9%) și Franța (6,7%). Potrivit cercetării statistice, ordinea primelor cinci țări cu cele mai mari investiții directe nu s-a modificat față de anul precedent.

3. Tipuri de investiții străine directe

„Fluxul de participații la capital în întreprinderile ISD, parte componentă a aportului la capitalurile proprii, în valoare de 3,085 miliarde de euro, este diferențiat în greenfield, fuziuni și achiziții, dezvoltare de firme și restructurare de firme”, se precizează în comunicatul BNR.

În anul 2015, investițiile greenfield și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus. Astfel, investițiile greenfield au contribuit cu numai 96 de milioane de euro la fluxul investițional în participații la capitalul social al întreprinderilor ISD, în timp ce fuziunile și achizițiile au condus la o reducere marginală a acestui flux investițional (-5 milioane de euro).

Ponderea predominantă în fluxul participațiilor la capital în 2015 este asigurată de dezvoltările de întreprinderi, cu o valoare de 1,742 miliarde de euro, reprezentând 56% din participații, și de restructurările de întreprinderi, cu 1,252 miliarde de euro, respectiv 41% din participații.

Ziarul Financiar din 29 septembrie a.c. publică un studiu intitulat Iarna sistemului energetic. Autoarea, Roxana Petrescu, consemnează faptul că, în ziua respectivă, a început operațiunea de vânzare la fier vechi a capacităților de producție deținute de Regia Autonomă pentru Activități Nucleare (RAAN), respectiv fabrica de apă grea din Mehedinți. Pornindu-se de la acest fapt, se menționează și intrarea în insolvență a Complexului Energetic Hunedoara, precum și cererea de intrare în insolvență a RADET și Electrocentrale București. În același timp, Compania Națională a Uraniului și-a încetat producția. Asemenea situații sunt integrate în studiul ZF într-un proces istoric ale cărui efecte negative au fost determinate în foarte mare măsură de absența unei reale strategii în domeniul energetic. Între altele, se semnalează eroarea de fond definită prin următoarele două fraze: „Spargerea în companii mici ne-a adus aici. Ne-am bătut joc de o moștenire valoroasă”. Sigur, ceea ce s-a stricat în timp este greu de reparat, însă țara noastră dispune de un potențial energetic consistent. Poate că situația din prezent va determina accelerarea operațiunilor de elaborare a unei strategii energetice viabile. Cum se spune pe bună dreptate, „speranța moare ultima”.

În pofida aparențelor, piața asigurărilor a înregistrat la ambele segmente principale – cele generale și cele de viață –, în primul semestru al anului, o creștere de 11% și, respectiv, 10% comparativ cu perioada similară din 2015. Ziarul Bursa din 29 septembrie a.c. consacră acestor rezultate o amplă analiză din care reiese că există rezultate contradictorii pe piața asigurărilor și, în acest sens, readuce în atenție dificultățile din segmentul RCA. Explicația stărilor de fapt despre care am mai relatat în CECCAR Business Magazine este sintetizată astfel în ziar: „La tendințele înregistrate în acest segment a contribuit majorarea semnificativă a valorii daunei medii și a valorii totale a despăgubirilor brute plătite comparativ cu anul 2010 (este vorba despre începerea procesului de ieșire din criză – n. red.). Acest trend de creștere a continuat ușor și în al doilea trimestru al anului 2016, avându-se în vedere primele medii la nivel de piață”.

Circa 45.000 de persoane, potrivit poliției, 70.000, potrivit sindicaliștilor, au manifestat săptămâna trecută la Bruxelles față de măsurile de austeritate impuse de guvernul belgian, condus de liberalul francofon Charles Michel, relatează AFP, preluat de News.ro. Manifestanții au traversat centrul capitalei belgiene, de la Gara de Nord la Gara Midi. Aceasta este a patra manifestație națională, interprofesională, de la sosirea la putere, în urmă cu doi ani, a unei coaliții formate din patru partide de dreapta – trei flamande și unul francofon.

Ultima manifestație de o asemenea amploare a avut loc la 24 mai și a reunit circa 60.000 de persoane.

Sindicatele FGTB (socialist), CSC (creștin) și CGSLB (liberal) au organizat protestul, pentru a denunța „facturile mai mari, protecția socială redusă, programul mai lung și mai aglomerat de muncă, pentru mai puțin și în mod tot mai flexibil”. În colimatorul sindicatelor se află în special legislația muncii. „Acest guvern este cel mai antisocial din ultimii 30 de ani”, a declarat președintele FGTB, Rudy De Leeuw, într-un discurs rostit în fața manifestanților.

Premierul a dat asigurări, în Senat, că va da dovadă de o „mare deschidere față de partenerii sociali”, dar a subliniat necesitatea implementării reformelor care să transforme Belgia într-o „țară modernă”.

Cele mai recente informații de la Berlin anunță iminenta elaborare a unui plan guvernamental de salvare a Deutsche Bank în cazul în care instituția nu va putea să strângă singură capitalul necesar pentru achitarea costurilor provocate de un număr considerabil de litigii în care este implicată. Proiectul acestui plan prevede, printre altele, posibilitatea ca Deutsche Bank să vândă active la prețuri care să diminueze presiunile la care este supusă, ceea ce, însă, va aduce creditorului o povară suplimentară. În caz de extremă urgență, guvernul german va achiziționa o participație directă de 25% la Deutsche Bank. Instituția este implicată în circa 7.800 de litigii, ceea ce a provocat situația de criză din prezent. Analiștii consideră că la această situație trebuie adăugate marile dificultăți cu care se confruntă sistemele bancare italian și portughez, ceea ce are efecte propagate pe ansamblul Uniunii Europene.

Autoritățile vamale de pe teritoriul întregii UE au confiscat, potrivit estimărilor, cu cinci milioane mai multe mărfuri contrafăcute în 2015 decât în anul anterior, conform celor mai recente cifre făcute publice de Comisia Europeană (CE). „Aceasta înseamnă că numărul mărfurilor interceptate a crescut cu 15% față de 2014. Peste 40 de milioane de produse susceptibile de a fi încălcat un drept de proprietate intelectuală au fost reținute la frontierele externe ale UE, cu o valoare de aproape 650 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al CE. Dintre articolele reținute, pe primul loc se mențin țigaretele (27%), iar produsele de uz zilnic care ar putea fi periculoase pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, precum alimentele, băuturile, articolele de toaletă, medicamentele, jucăriile și aparatele electrocasnice, reprezintă, împreună, 25,8% din total. Și de data aceasta principala țară de origine a mărfurilor contrafăcute a fost China (41%), urmată de Muntenegru, Hong Kong, Malaysia și Benin.

Benin a fost țara de origine a unei mari cantități de alimente, Mexicul s-a plasat pe primul loc ca sursă a băuturilor alcoolice contrafăcute și același loc l-a ocupat Marocul în privința altor tipuri de băuturi. Malaysia a ocupat primul loc în privința articolelor de toaletă, Turcia – pentru articole de îmbrăcăminte, Hong Kong – în ceea ce privește telefoanele mobile și accesoriile contrafăcute, cardurile de memorie, echipamentele informatice, CD-urile, DVD-urile și brichetele contrafăcute. Muntenegru a fost principala țară de origine a țigaretelor contrafăcute, iar India, a medicamentelor. În peste 91% dintre cazurile în care au fost reținute mărfuri, fie acestea au fost distruse, fie a fost inițiat un proces pentru a se stabili o încălcare în cooperare cu deținătorul drepturilor asupra mărcii care a fost afectată.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită să faceți o incursiune în universul creației artistului Pierre Alechinsky printr-o selecție de lucrări ce pot fi admirate cu prilejul expoziției dedicate graficianului belgian.

Expoziția Pierre Alechinsky și scriitorii aduce în prim-plan peste 60 de opere de grafică – ilustrație de carte, afiș, gravură – realizate de artist în perioada 1967-2007 și configurate în jurul raportării sale, deopotrivă artistice și intelectuale, la operele unor scriitori consacrați, precum Michel Butor, Eugène Ionesco, François Nourissier sau Emil Cioran. Organizată de MNAR în colaborare cu Delegația Valonia-Bruxelles la București, Centrul Gravurii și al Imaginii imprimate din La Louvière, expoziția este parte a Programului de cooperare între Valonia-Bruxelles și România și reprezintă un omagiu adus celebrului artist, care va împlini, la 19 octombrie, 89 de ani.

Expoziția este deschisă până la 31 ianuarie 2017. Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul MNAR.

Timishort, festival din vestul României dedicat scurtmetrajelor, oferă timișorenilor ocazia să vadă, în perioada 6-9 octombrie a.c., cele mai noi și mai apreciate filme de gen, împărțite în 7 secțiuni, 4 dintre ele fiind competiționale: o competiție internațională, una națională, o competiție dedicată filmelor experimentale (Videorama) și o competiție de scurtmetraje dedicată filmelor pentru copii (Timikids).

Ajuns la a VIII-a ediție, festivalul se desfășoară la Cinema Timiș și la Sala 2 a Teatrului Național din Timișoara.

În afara competiției spectatorii vor putea urmări scurtmetraje aduse în România de festivalurile partenere: School Visit: EICTV Cuba, Festival Visit: Short Waves Polonia și Focus on Portugal (scurtmetraje portugheze introduse de Carlos Ramos de la Indie Lisboa).

În deschiderea festivalului va avea loc avanpremiera în România a thrillerului The Man Who Was Thursday, lungmetraj care o are în rolul principal pe actrița Ana Ularu. Balazs Juszt, regizorul filmului amintit, va face parte din juriul competiției internaționale de scurtmetraj.

Organizat de Asociația Română a Filmului Independent (ARFI) din Timișoara, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Timișoara și al Centrului Național al Cinematografiei, festivalul are ca parteneri Institutul Polonez București, Ambasada Portugaliei în România, Electronic Resistance Timișoara, Music Service Timișoara și Institutul Cultural Român, acesta din urmă oferind și marele premiu al festivalului, în valoare de 3.500 euro.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Zâmbetului, celebrată în prima zi de vineri a lunii octombrie, Teatrul de Comedie din București oferă publicului acces gratuit la patru spectacole, prin programele Liber la Comedie și Zâmbete pentru seniori, potrivit unui comunicat al instituției, citat de news.ro.

Programul Liber la Comedie se va desfășura în perioada 6-8 octombrie, iar spectacolele la care publicul va avea acces gratuit sunt Cum am învățat să conduc, de Paula Vogel, în regia lui Eugen Gyemant (6 octombrie, ora 19.00, Sala Nouă), Dur, de George F. Walker, regizat de Vlad Massaci (7 octombrie, ora 19.30, Sala Studio), și Îmblânzirea scorpiei, spectacol muzical după William Shakespeare, direcția de scenă Gelu Colceag (8 octombrie, ora 19.00, Sala „Radu Beligan”).

Al doilea program de acces gratuit, Zâmbete pentru seniori, destinat pensionarilor, se va desfășura la 13 octombrie și va include spectacolul Rencontres, regia Dragoș Huluba (Sala „Radu Beligan”).

Pentru programul Liber la Comedie, accesul la cele trei spectacole se va face pe baza biletelor disponibile la casa de bilete, în limita a două locuri de persoană. Pentru ziua de 13 octombrie, biletele pot fi obținute pe baza talonului de pensie, în limita a două locuri de persoană.

A 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film de Animație Anim’est va începe săptămâna aceasta în Capitală și se va desfășura în diverse spații bucureștene. Evenimentul va avea loc între 7 și 16 octombrie și le pregătește cinefililor filme pentru toate gusturile și nopți tematice pline de suspans.

Creepy Animation Night, unul dintre cele mai îndrăgite evenimente ale festivalului, este programat la 8 octombrie, la CinemaPRO, și propune publicului bucureștean o nouă serie de proiecții înfricoșătoare. Spectatorii dornici de senzații tari vor avea parte de scurtmetraje de animație horror / dark / gore selecționate din toate colțurile lumii.

În al doilea weekend al festivalului, la 14 octombrie, va avea loc Trippy Animation Night Vol. 3, un maraton al filmelor de animații „out-of-the-box”. Cinefilii sunt invitați la DESCHIS Gastrobar pentru a viziona animații originale, culese fie din arhive rare și greu accesibile, fie din vasta arhivă virtuală la care toți suntem conectați.

Selecționate de Michael Helmerhorst, curatorul și gazda acestui eveniment, producțiile vor ține spectatorii în fața ecranului mai bine de două ore în care aceștia vor intra în contact cu experimente artistice și psihedelice, personaje stranii și nelipsitele pisicuțe „tripate”, în ton cu tematica ediției de anul acesta, dedicată felinelor care au cucerit marile ecrane. După proiecție, noaptea va continua cu ARME, un proiect de live house / garage compus din Arapaima & Empt, două nume cunoscute pe scena muzicii electronice românești, ce promit un DJ-set plin de armonii optimiste.

Festivalul include și Animusic Night, programată la 13 octombrie, la Club Fabrica, în care se vor proiecta cele mai bune videoclipuri animate lansate recent. După proiecții, noaptea va continua cu un concert Orkid.

A 11-a ediție a Anim’est va avea loc la CinemaPRO, Cinema „Elvire Popesco”, Cinemateca Eforie, Institutul Cervantes, Centrul CINETic, DESCHIS Gastrobar, Club Fabrica și Club Control.

Biletele la proiecțiile festivalului pot fi achiziționate online, pe www.eventbook.ro. Prețul unui abonament la toate proiecțiile și evenimentele Anim’est 2016 este de 150 lei. Detalii suplimentare despre costul biletelor și programul proiecțiilor sunt disponibile pe site-ul dedicat evenimentului, www.animest.ro.

În vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, stagiarii CECCAR care s-au achitat de toate sarcinile privind efectuarea lucrărilor profesionale și pregătirea tehnică și deontologică trebuie să promoveze examenul de aptitudini. Prin acest examen național, CECCAR asigură accesul pe piața serviciilor contabile și conexe, fie în calitate de expert contabil, fie în calitate de contabil autorizat, doar al acelor specialiști care posedă un înalt nivel de competență profesională și conduită etică.

CECCAR, prin Institutul Național de Dezvoltare Profesională Continuă, vine în întâmpinarea candidaților la examenul de aptitudini cu ediția revizuită și adăugită a lucrării Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat. Domeniile de competență: CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII, EVALUAREA ÎNTREPRINDERII, AUDIT. Pregătirea candidaților în domeniile de competență cerute se face pe baza acestui Ghid, dar și a altor lucrări de specialitate și a standardelor profesionale editate de CECCAR și incluse în bibliografia aferentă tematicii examenului de aptitudini.

Lucrarea este concepută astfel încât să se poată identifica ușor cerințele comune ambelor categorii profesionale și, respectiv, cerințele suplimentare specifice categoriei experți contabili. Candidații se pot familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe dintre acestea având cerințe multiple (o bază de date și mai multe sarcini de rezolvat). Utilizarea și justificarea raționamentului profesional în realizarea sarcinilor pe care le presupune un subiect de examen sunt elemente esențiale ale procesului de evaluare.

Lucrarea va putea fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR (vezi coperta în detaliu).

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România organizează anual examen de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, potrivit Regulamentului privind accesul la profesie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 227 din 5 martie 2008. Ca urmare, CECCAR vine în întâmpinarea candidaților cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire, și anume Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat.

Prima parte a lucrării cuprinde Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat și Programele aferente examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, sesiunea 2016, care se elaborează de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, și se aprobă de Consiliul Superior al Corpului, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.

A doua parte conține exemple ilustrative pentru verificarea cunoștințelor candidaților în domeniile contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, doctrina și deontologia profesiei contabile și expertiză contabilă.

Apărută pentru prima dată în anul 2000, această carte a fost revizuită și adăugită în fiecare an, iar pe parcurs a fost îmbogățită cu întrebări, exerciții și studii de caz.

Lucrarea va putea fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR (vezi coperta în detaliu).

Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015. Cuprinde standardele care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2015, dar nu cuprinde standardele pe care acestea le înlocuiesc

Volumul Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) 2015, cunoscut sub denumirea de Cartea roșie, include cele mai recente versiuni consolidate ale tuturor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară.

Prezenta ediție conține modificări la standardele care intră în vigoare după data de 1 ianuarie 2015.

Noutățile din IFRS 2015 sunt următoarele:

• un standard revizuit – IFRS 9 Instrumente financiare;
• două standarde noi – IFRS 14 Conturi de amânare aferente activităților reglementate și IFRS 15 Venituri din contractele cu clienții;
• Îmbunătățiri anuale la IFRS-uri, ciclul 2012-2014 (care cuprind modificări separate la IFRS 5, IFRS 7, IAS 19 și IAS 34); și
• modificări la următoarele standarde: IFRS 10, IFRS 11, IFRS 12, IAS 1, IAS 16, IAS 27, IAS 28, IAS 38
  și IAS 41.

Cartea roșie este publicată în două volume. Partea A (Cadrul general conceptual și dispoziții) (vezi coperta) cuprinde textul consolidat al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară, al Standardelor Internaționale de Contabilitate și al Interpretărilor SIC și IFRIC. Partea B conține documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemple ilustrative, îndrumări de implementare, baze pentru concluzii și opinii contrare (vezi coperta).

Traducerea în limba română a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară este publicată în țara noastră de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu permisiunea Fundației IFRS. Această versiune în limba română are un rol important în implementarea, predarea și promovarea IFRS-urilor.

Lucrarea poate fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR.