Într-o publicație de profil se afirmă că, în cazul unei mari companii de bricolaj, „cota de piață a depins și depinde de volumul cifrei ei de afaceri”. În termeni lingvistici, o astfel de formulare se numește tautologie, adică – sub aspect logic – mai multe cuvinte ale unei propoziții sau ale unei fraze au aceeași semnificație. Este limpede că taman „volumul cifrei de afaceri” dă și dimensiunea „cotei de piață”, fiind parte a unui întreg.

Ne întâlnim deseori cu texte care păcătuiesc prin faptul că spun același lucru, deși folosesc cuvinte diferite. În multele situații de acest fel se înscriu, bunăoară: „Darea de seamă s-a constituit într-un concludent raport”; „Decizia conducerii firmei s-a concretizat într-o hotărâre care...”; „Nicio rațiune nu poate să motiveze o asemenea opțiune”; „CEO manifestă indecizie prin ezitările sale referitoare la...”; „Acționarii au aprobat propunerile Consiliului de administrație prin exprimarea acordului lor”; „Protagoniștii manifestării s-au dovedit a fi, în același timp, actorii ei principali”; „Soluția adoptată indică direcția bună, ceea ce confirmă că s-a găsit o rezolvare adecvată”. Ne oprim aici cu exemplificările, nu înainte de a preciza că formulările prezentate au fost „culese” din presa cu profil economic apărută săptămâna trecută.

Este evident că o „dare de seamă” este una dintre modalitățile de „raportare”, indiferent de obiectul de activitate al entității vizate. La fel, o „decizie” reprezintă echivalentul unei „hotărâri”. Nu mai puțin adevărat este faptul că „rațiunea” unui demers constituie însăși „motivarea” acestuia. Dacă avem de-a face cu „indecizii”, neîndoios acestea se manifestă și prin... „ezitări”. Apoi, nu încape urmă de îndoială că „a aproba” ceva (inclusiv o propunere, oricare ar fi emițătorul acesteia) înseamnă, practic, „a fi de acord” cu ea. În aceeași ordine de idei, pe vremuri circula anecdota potrivit căreia un personaj încolțit într-o ședință pentru punctul de vedere pe care l-a exprimat a sfârșit prin a mărturisi că „aceasta este părerea mea, dar nu sunt de acord cu ea”.

Se încadrează în zona erorilor amintite până acum și formula prin care „protagoniștii” sunt considerați „actori principali”. Or, ce înseamnă „protagonist” dacă nu o persoană, un personaj „principal” într-o acțiune, într-o echipă, într-o instituție, într-o comunitate? În sfârșit, „soluționarea” unei situații nu reprezintă altceva decât... „rezolvarea” ei. Acestea fiind spuse, putem conchide că „soluția” menită să înlăture derapaje de exprimare de felul celor evocate constă exact în... evitarea lor. Poftim, tautologiile sunt de-a dreptul molipsitoare. (T.B.)

Filiala Dâmbovița a Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România organizează joi, 11 mai, începând cu ora 14.00, în colaborare cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Dâmbovița, seminarul cu tema Noutăți legislative privind concedii medicale și indemnizații.

1. Prezentarea noutăților legislative privind concedii medicale și indemnizații – reprezentanți CJAS DÂMBOVIȚA;
2. Sesiune de întrebări și răspunsuri.

Membrii vor beneficia de recunoașterea orelor aferente seminarului ca ore de pregătire profesională continuă.  

Pentru participare este necesară confirmarea până la 9 mai a.c. Detalii suplimentare puteți afla adresându-vă Filialei CECCAR Dâmbovița.

Membrii Filialei CECCAR Călărași pot participa miercuri, 10 mai a.c., începând cu ora 14.30, la seminarul gratuit cu tema Noi acte normative cu incidență în fiscalitate. Camelia Malama, vicepreședinte al Consiliului Superior al CECCAR, și Ioana Bogdanoff, din partea Administrației Județene a Finanțelor Publice Călărași – Asistență contribuabili, vor dezbate, împreună cu participanții la seminar, aspecte privind noutățile legislative din domeniul fiscal.

Pentru detalii suplimentare vă puteți adresa Filialei CECCAR Călărași.

La sediul Filialei CECCAR București a avut loc miercuri, 26 aprilie a.c., seminarul cu tema Noua formă a Standardului profesional nr. 35. Expertiza contabilă judiciară. Cu acest prilej, membri ai filialei au dezbătut, alături de președintele Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, și de directorul general executiv al Corpului, lect. univ. dr. Florin Dobre, modificări ce vor fi aduse Standardului profesional nr. 35 și care vizează îmbunătățirea activității și oferirea unor servicii profesionale la standarde ridicate de calitate tuturor beneficiarilor lucrărilor de expertiză contabilă.

Andrei Aurel, președintele filialei București, Cristian Bosoancă, președintele Filialei CECCAR Mehedinți, și Cristian Bejenaru, experți contabili judiciari cu experiență, în calitate de speakeri, au discutat cu membrii actualele propuneri de modificare a normei profesionale, identificând, cu ajutorul experienței practice a membrilor, revizuirile necesare în conformitate cu prevederile legislative.

Dezbaterile au fost transmise live și la sediul Filialei CECCAR Ialomița, membrii acesteia intervenind cu propuneri și comentarii pe marginea materialelor discutate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

Membri ai Filialei CECCAR Ialomița și antreprenori de la nivel local au participat, la 20 aprilie a.c., la acțiunea pe care filiala a organizat-o în colaborare cu Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, eveniment ce a prezentat programul Start-Up Nation România.

Dragoș Slăniceanu, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Ialomița, și Roman Mihuț, consultant, au oferit detalii participanților privind finanțările prin programul amintit.

Având în vedere interesul manifestat de participanți, filiala Ialomița va continua să informeze profesioniștii contabili cu privire la noutățile care intră în sfera de interes a acestora.

La Dolj a avut loc, la 27 aprilie a.c., un seminar pe teme de fiscalitate, organizat de filiala teritorială a CECCAR în colaborare cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova.

Viorel Ghencea, șeful Biroului asistență contribuabili AJFP Dolj, și Camelia Elisa Cioroianu, consilier în cadrul aceleiași instituții, împreună cu Aura Buricea, consilier din partea Administrației Contribuabililor Mijlocii Dolj, au prezentat aspecte din sfera fiscalității și au răspuns întrebărilor participanților.

Discuțiile au abordat calendarul depunerii declarațiilor fiscale aferent lunii mai a acestui an; OUG nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Legea nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități; OG nr. 22/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, pentru completarea art. 51 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, precum și pentru reglementarea statutului dobânzilor încasate de gestionari din plasarea în depozite bancare sau titluri de stat a sumelor rămase la dispoziția acestora după închiderea schemelor de garantare finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, respectiv Programul operațional pentru pescuit 2007-2013, și încheierea convențiilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De asemenea, s-a discutat pe marginea Legii nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, Legii nr. 26/2017 privind aprobarea OG nr. 46/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Legii nr. 31/2017 pentru completarea Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură.

• OG nr. 29/2017 pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din OG nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome și pentru modificarea art. 1 alin. (2) și (3) din OG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
• Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 543/2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 450/2016 pentru aprobarea Procedurii de corectare a erorilor cuprinse în situațiile financiare anuale și raportările contabile anuale depuse de operatorii economici și persoanele juridice fără scop patrimonial;
• Legea nr. 61/2017 pentru respingerea OUG nr. 46/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
• Ordinul comun al ministrului turismului și al ministrului finanțelor publice nr. 264/464/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
• Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.232/2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui ANAF nr. 3.699/2015 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de taxă pe valoarea adăugată cu opțiune de rambursare și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare.

Seminarul a avut un rol atât de informare, cât și de soluționare a diferitelor aspecte tehnice și legislative care necesită unele clarificări, pe care participanții le-au expus.

La eveniment au participat membri ai filialei, stagiari, precum și membri ai Camerei de Comerț și Industrie Dolj. Directorul executiv al Filialei CECCAR Dolj, Florin Lascu, a mulțumit Camerei pentru colaborare și a anunțat că următoarea întâlnire cu membrii și contribuabilii este programată să aibă loc la 29 mai a.c., în sala de cursuri a filialei.

Președintele Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, și directorul general executiv al Corpului, lect. univ. dr. Florin Dobre, au participat recent la o întâlnire a contabililor și oamenilor de afaceri desfășurată la Covasna.

Tema întâlnirii, Fiscalitate redusă, întreprinderi eficiente, a adus în atenția celor prezenți măsurile de relaxare fiscală, dintre care amintim scăderea impozitului pe dividende, scutirea de la impozit a profitului reinvestit, precum și efectul pe care îl au în activitatea desfășurată de entitățile economice.

Totodată, discuțiile întâlnirii au vizat schimbul de experiență între profesioniștii din domeniile contabil și fiscal, cu accent pe aplicarea modificărilor recente aduse Codurilor fiscal și de procedură fiscală în activitatea economică.

Cu acest prilej, președintele CECCAR a adus în atenție strategia CECCAR pentru următoarea perioadă și o serie de măsuri susținute de Corp pentru a sprijini mediul economic.

Lect. univ. dr. Florin Dobre, directorul general executiv al CECCAR, le-a prezentat participanților aspecte contabile și fiscale privind implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă, precum și detalii referitoare la stabilirea vectorului fiscal în condițiile modificărilor fiscale din anii 2016 și 2017.

Mariana Vizoli, expert în fiscalitate și fost director general al Direcției de legislație Cod fiscal în Ministerul Finanțelor Publice (MFP), a discutat despre Reînregistrarea în scopuri de TVA din anul 2017 – drepturi și obligații. Gyorgy Attila, secretar de stat în MFP, a prezentat Registrul veniturilor fiscale, iar Georgeta Toma, tot din partea Ministerului Finanțelor Publice, Direcția de legislație, impozite directe, impozitul pe profit, a expus aspecte privind Impozitul specific pentru activitățile hoteliere și de restaurant.

Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Covasna, Edler Andras-Gyorgy, a prezentat PRE-SOLVE, program de prevenire a insolvenței, iar prof. univ. dr. Radu Bufan, din partea Universității de Vest din Timișoara, a discutat despre impozitul pe profit, cu accent pe deductibilitatea anumitor cheltuieli.

De asemenea, au fost prezentate noile tendințe de impozitare a veniturilor obținute de către dezvoltatorii imobiliari persoane fizice, despre care a vorbit dr. Gheorghe Matei, profesor asociat la Facultatea de Drept a Universității din București, fost director general al Direcției juridice din Ministerul Finanțelor Publice.

Profesioniști contabili din Constanța au participat recent la o masă rotundă cu reprezentanți ai Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP), prilej cu care au dezbătut principalele noutăți legislative ce implică activitatea pe care o desfășoară.

Peste 70 de membri ai Filialei CECCAR Constanța, experți contabili și contabili autorizați, au analizat modificările Codului fiscal aplicabile de la începutul acestui an, aspecte legate de întocmirea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici, precum și aspecte referitoare la impozitul pe dividende.

Cu acest prilej, reprezentanții DGRFP Galați – Chirata Lascu, consilier superior în cadrul Biroului contribuabili mijlocii, Doina Cazacu, inspector principal al Serviciului contribuabili, și Adela Dalamitra, inspector în cadrul Compartimentului vector fiscal, AJFP Constanța – au susținut prezentări profesionale referitoare la prevederile Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific și categoriile de entități obligate să aplice acest impozit.

Discuțiile reuniunii amintite, la care a fost prezentă și conducerea filialei, Gheorghe Ivașcu – președinte, și Vasile Buzoescu – director executiv, au vizat și clarificarea unor aspecte privind modalitățile de aplicare corectă a prevederilor legale în activitatea financiar-contabilă.

La Târgoviște a avut loc, la sfârșitul lunii martie, o masă rotundă cu tema Noutăți legislative privind ocuparea forței de muncă. Au participat la întrunirea organizată de Filiala CECCAR Dâmbovița experți contabili și contabili autorizați din județ, reprezentanți ai AJOFM, precum și Gabriela Anghel, președintele Consiliului filialei, Marilena Dumitrescu, vicepreședinte, și Doina Leuștean, director executiv.

Dragoș Panait, șeful Serviciului AL Târgoviște, și Valentina Soare, consilier superior în cadrul AJOFM Dâmbovița, au detaliat aspecte practice privind subvenționarea locurilor de muncă și încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ superior.

Discuțiile au evidențiat și modalitățile de îndrumare a agenților economici de către profesioniștii contabili, prin furnizarea de informații relevante, precum și soluții pentru o gestiune eficientă a resurselor umane în cazul cabinetelor cu angajați.

Arbitri și experți contabili s-au întâlnit, la începutul lunii aprilie, la sediul Filialei CECCAR Dâmbovița cu prilejul unei mese rotunde organizate de filială.

La reuniunea cu tema Rolul expertizei contabile în procesul arbitral au participat Rodica Vlaicu, președintele Asociației de Arbitraj Instituționalizat, Gabriela Anghel, președintele CECCAR Dâmbovița, Aurel Goglea, președintele Comisiei de disciplină a filialei, Doina Leuștean, director executiv.

Membrii filialei au discutat cu oficialii instituției amintite aspecte legate de expertizele contabile din procesul arbitral, fiind evidențiat faptul că aceștia dețin competențele necesare întocmirii rapoartelor de expertiză contabilă pentru spețele care intră în aria jurisdicțională a Tribunalului de Arbitraj Instituționalizat, structură din cadrul asociației menționate.

Totodată, au fost relevate avantajele colaborării dintre profesioniștii contabili și Asociația de Arbitraj Instituționalizat pentru buna desfășurare a procesului de soluționare a cazurilor aflate pe rolul instituției.

Discuțiile au pus bazele unui protocol de colaborare între Asociația de Arbitraj Instituționalizat și filiala Dâmbovița, protocol ce urmează să fie încheiat în perioada următoare.

Membrii Grupei de lucru Etică a Accountancy Europe s-au reunit în ședință, la începutul lunii aprilie, pentru a discuta aspecte de actualitate pentru etica profesională. La întrunirea desfășurată la Bruxelles a fost prezent și reprezentantul Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România în această grupă. 

Au fost discutate comentariile membrilor la mai multe proiecte de expunere emise de Consiliul IESBA și CAG, a fost analizată situația implementării reformei auditului și au fost emise propuneri referitoare la potențiale proiecte pe tema combaterii corupției. De asemenea, a fost înființată o Grupă operativă pentru elaborarea unei scrisori de comentarii pe tema pachetelor de servicii, acordându-se o atenție deosebită cardului european de servicii și testului de proporționalitate. 

Reamintim că Grupa de lucru Etică este una dintre structurile de lucru ale Accountancy Europe (fosta FEE) și este responsabilă de menținerea unui dialog permanent cu profesia, cu normalizatorii și organismele de reglementare din Europa și din întreaga lume, pentru a promova și apăra integritatea profesiei pe probleme ce țin de etică.

Președinția va constitui șapte grupuri de lucru pentru elaborarea strategiilor în domeniile educației și cercetării

Proiectul România educată intră în a doua etapă, prin constituirea, de către Administrația Prezidențială, a șapte grupuri de lucru pe teme care au întrunit un nivel ridicat de interes în dezbaterile anului 2016. Informația a fost furnizată de Ligia Deca, consilier de stat în Departamentul Educație și Cercetare din Administrația Prezidențială.

• cariera didactică (grupul va discuta condiția cadrului didactic în sistemul de învățământ, sistemul de formare a cadrelor didactice, parcursul profesional și managementul carierei, politicile de salarizare, precum și evaluarea acestora);
• profesionalizarea managementului educațional (grupul va dezbate modul în care managementul educațional poate fi reformat pentru a garanta o autonomie reală și orientată spre rezultate în școlile și universitățile românești);
• echitatea sistemului educațional (grupul va discuta acele aspecte ale sistemului educațional care contribuie la rezultate echitabile pentru toți cei care au dreptul să acceseze acest sistem);
• învățământul profesional și tehnic (grupul va dezbate structura și rolul sistemului de învățământ profesional și tehnic, inclusiv relația cu mediul economic și posibilitatea extinderii sistemului educațional în regim dual);
• educația timpurie (grupul va dezbate rolul educației timpurii, precum și posibile măsuri pentru extinderea accesului la educație preșcolară și ante-preșcolară);
• autonomie, calitate și internaționalizare în învățământul superior (grupul va dezbate căi pentru dezvoltarea bunei guvernanțe universitare în contextul globalizării și internaționalzării educației. Vor fi acoperite o serie de subiecte care țin de buna guvernare universitară, inclusiv autonomia, calitatea și politicile de finanțare. Suplimentar, se va discuta rolul cooperării internaționale în schimbarea abordărilor din procesul educațional și din cercetare, precum și în creșterea calității educației);
• evaluările elevilor și studenților (grupul va dezbate rolul evaluărilor în procesul educațional, inclusiv modul în care acestea reflectă progresul real al elevului/studentului, precum și obiectivele de învățare setate prin intermediul curriculei).

În aceste grupuri sunt invitați să participe: organizații nonguvernamentale cu o activitate relevantă pentru tema abordată, reprezentanți ai partenerilor sociali (sindicate ale cadrelor didactice și structuri asociative ale elevilor, studenților și părinților), delegați ai Consiliului Național al Rectorilor, asociații de instituții de învățământ preuniversitar sau ale furnizorilor de formare profesională, precum și reprezentanți din diverse instituții publice cu atribuții semnificative în domeniu.

Strategiile elaborate de grupurile de lucru vor contribui la realizarea unei propuneri comune a Administrației Prezidențiale și a societății civile.

• Prima etapă (2016-2017) a presupus opt consultări cu privire la viziunea și obiectivele de țară pentru educație și cercetare (dezbateri regionale), dezvoltarea și diseminarea unui chestionar online, 35 de evenimente de consultare organizate de terți etc.;
• A doua etapă (2017-2018) pornește de la elementele de viziune identificate în etapa anterioară, pentru a continua consultarea cu privire la strategia pentru educație și cercetare la orizontul 2018-2030;
• A treia etapă (2018) va presupune finalizarea rezultatelor proiectului: o viziune de țară și obiectivele naționale în ceea ce privește educația și cercetarea din România pentru următorii 12 ani (2018-2030); o strategie pentru sectorul educație și cercetare la orizontul 2018-2030; o serie de propuneri de politici publice pe temele desemnate ca fiind prioritare în cadrul proiectului, care vor include și elemente privind guvernanța sistemului de educație și cercetare.

Banca Națională a României a dat publicității minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie a.c. În document se arată că, în cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și a adoptat decizia de politică monetară pe baza datelor și analizelor privind evoluțiile macroeconomice, financiare și monetare curente și de perspectivă prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

Rata inflației, creștere ușoară

Membrii Consiliului s-au referit în primele intervenții la evoluția recentă a inflației. S-a arătat că rata anuală a inflației a reintrat în teritoriul pozitiv în luna ianuarie a.c. și a crescut apoi în februarie la 0,2%, marginal peste nivelul prognozat. Pe lângă efectul de bază asociat reducerii cotei standard a TVA la 20%, evoluția a reflectat impactul revenirii în devans a dinamicii anuale a prețurilor LFO la valori pozitive, pe fondul condițiilor climaterice nefavorabile ce au prevalat la nivel european în debutul acestui an. Influențe opuse, dar de dimensiuni inferioare au exercitat reducerea cotei standard a TVA la 19% și eliminarea supraaccizei la combustibili, începând cu 1 ianuarie a.c., precum și eliminarea taxelor nefiscale în luna februarie, afectând prioritar dinamica prețurilor administrate.

În ceea ce privește componenta de bază a inflației, membrii Consiliului au remarcat că, în timp ce rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a mărit, conform prognozei, la 0,91% în februarie, aceeași măsură a inflației de bază, calculată prin eliminarea impactului reducerii cotei standard a TVA, și-a continuat scăderea observată începând cu noiembrie 2016, ajungând în februarie la 1,09%, de la 1,21% în decembrie 2016. S-a observat că reducerile tarifelor polițelor RCA operate în intervalul noiembrie 2016 – ianuarie 2017 explică doar în parte această decelerare, mai ales în condițiile prezumatei acumulări a presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali, în particular a celor decurgând din poziția ciclică a economiei. S-a considerat că, în contextul dat, o potențială cauză suplimentară o constituie efectele indirecte întârziate ale prețurilor scăzute din trecut ale petrolului și ale altor materii prime, manifestate inclusiv pe calea importurilor sporite de bunuri de consum. A fost, de asemenea, avansată și discutată eventuala scădere a senzitivității inflației de bază la deviația PIB față de nivelul său potențial.

Accelerare peste așteptări a creșterii economice în T4 2016

În acest context, membrii Consiliului s-au referit la accelerarea peste așteptări consemnată de creșterea economică în trimestrul IV 2016 – la 4,7%, dinamică anuală, de la 4,3% în trimestrul precedent – implicând o probabilă redeschidere, mai amplă decât cea anticipată, a excedentului de cerere agregată. S-a arătat că, spre deosebire de trimestrele anterioare, exportul net a deținut în acest interval principalul rol în creșterea ritmului activității economice, iar cererea internă, pe cel secund. S-a remarcat, totodată, contribuția mult crescută adusă de variația stocurilor la dinamica anuală a PIB, de natură să contrabalanseze scăderea aportului consumului privat și al consumului administrației publice, precum și intrarea în teritoriul negativ a contribuției formării brute de capital fix, în principal ca urmare a declinului construcțiilor inginerești. S-a observat, de asemenea, că, din perspectiva formării PIB, determinanții accelerării creșterii economice au fost serviciile și impozitele nete pe produs, contribuția sectorului serviciilor la dinamica anuală a PIB consolidându-și astfel poziția dominantă.

Membrii Consiliului au remarcat că, pe ansamblul anului 2016, PIB a crescut cu 4,8%, reprezentând cel mai înalt ritm din perioada post-criză. Evoluția a fost însă însoțită de majorarea deficitului bugetar la 2,4% din PIB, de la 1,4% din PIB în anul anterior, precum și de adâncirea deficitului de cont curent la 2,3% din PIB, de la 1,2% în 2015. S-au observat în acest context creșterea „deficitelor gemene”, dar și faptul că finanțarea deficitului de cont curent este asigurată integral din investiții străine directe și fonduri europene.

Deficit considerabil de forță de muncă în anumite sectoare de activitate

În discuțiile referitoare la evoluțiile de pe piața muncii s-a arătat că efectivul salariaților din economie și-a accelerat ușor creșterea în trimestrul IV, iar rata șomajului a continuat să scadă, atingând în ianuarie a.c. un nou minim istoric. Membrii Consiliului au remarcat penuria tot mai evidentă de forță de muncă cu care se confruntă angajatorii din anumite sectoare de activitate, menționând și intențiile solide de angajare relevate pentru perioada următoare de unele sondaje de specialitate. S-a observat, totodată, că dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie s-a reaccelerat sensibil în ianuarie a.c., după relativa temperare pe care a consemnat-o în trimestrul IV 2016 inclusiv pe seama efectului de bază asociat evoluției salariilor din sectorul bugetar. Și ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie s-a majorat în prima lună a anului – în condițiile în care plusul de dinamică a productivității a fost considerabil depășit de cel al costurilor cu forța de muncă –, prelungirea acestei tendințe fiind de examinat inclusiv din perspectiva competitivității prin preț a exporturilor românești. S-a arătat însă de către unii membri ai Consiliului că tendința de creștere a salariilor ar putea contribui la reducerea emigrației în zona puțin calificată și în cea înalt calificată. De asemenea, unii membri ai Consiliului au menționat că în perioada 2012-2017 au fost create circa 700 de mii de noi locuri de muncă, în mare majoritate în sectorul privat, inclusiv prin potențiale schimbări în structura producției, implicit prin realocări de forță de muncă între sectoarele economiei.

Dinamică accelerată a creditului acordat sectorului privat în februarie 2017

Membrii Consiliului au analizat apoi condițiile monetare reale. S-a apreciat că acestea și-au păstrat caracterul acomodativ în trimestrul I 2017, în condițiile creșterii cursului de schimb al leului și a ratei anuale a inflației, concomitent cu menținerea cvasi-constantă a randamentului mediu al depozitelor noi la termen, dar și cu relativa majorare a ratei medii a dobânzii la creditele noi în primele două luni ale anului.

A fost evidențiată, de asemenea, accelerarea de dinamică înregistrată de creditul acordat sectorului privat în luna februarie, în principal pe seama avansului împrumuturilor noi ale societăților nefinanciare. Creditele noi pentru consum și-au încetinit însă creșterea, posibil și ca urmare a înăspririi standardelor de creditare aferente acestui segment. S-a subliniat că, în condițiile în care componenta în lei și-a continuat creșterea alertă, iar cea în valută și-a atenuat marginal declinul în termeni anuali, ponderea în total a creditului în lei a urcat în februarie la 57,7%. Această evoluție certifică îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și, în general, la creșterea robusteții economiei. Unii membri ai Consiliului au remarcat că evoluția creditării în ansamblu nu este îngrijorătoare, iar în cazul în care pe unele segmente ale creditării se vor observa dezechilibre, va fi analizată oportunitatea aplicării unor măsuri macroprudențiale.

Perspective de creștere ușoară a inflației în următoarele luni

În discuțiile privind evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au observat că actuala proiecție pe termen scurt reconfirmă perspectiva accelerării ușoare a inflației în următoarele luni. Se reconfirmă, totodată, rămânerea ratei anuale anticipate a inflației semnificativ sub limita de jos a intervalului țintei în luna iunie a.c., la un nivel doar marginal superior celui prognozat anterior, reflectând revizuirea în sens ascendent a dinamicii probabile a prețurilor LFO, și, în sens opus, a ritmului anticipat de creștere a prețurilor combustibililor. S-a observat că perspectiva imediată a inflației este compatibilă cu traiectoria previzionată a ratei anuale a inflației evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, publicată în Raportul asupra inflației din februarie a.c.; această traiectorie reintră în interiorul intervalului de variație al țintei în trimestrul IV 2017 – plasându-se la 1,7% în decembrie –, pentru ca în 2018 să urce în jumătatea superioară a intervalului și să tindă apoi spre limita lui de sus, pe fondul epuizării efectelor one-off ale reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale și al intensificării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor unitare salariale.

Membrii Consiliului au remarcat apoi că perspectiva imediată a inflației CORE2 ajustat este aproape neschimbată, chiar și în contextul reconfirmării previziunilor privind creșterile trimestriale ale PIB din prima parte a anului 2017, implicând, în condițiile accelerării peste așteptări a creșterii economice în trimestrul IV 2016, o expansiune mai alertă a excedentului de cerere agregată pe orizontul scurt de timp. S-a observat totodată că, în raport cu trimestrul IV 2016, creșterea economică este așteptată să decelereze în termeni anuali în semestrul I, dar într-o măsură sensibil mai mică decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu. Din perspectiva evoluțiilor recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, principalul determinant al creșterii economice în trimestrul I 2017 se prefigurează a fi cererea de consum, secundată de revenirea contribuției exportului net, în timp ce contribuția formării brute de capital fix ar putea rămâne negativă, dar în scădere față de trimestrul anterior.

În evaluarea membrilor Consiliului, actualul context sporește incertitudinile și riscurile în ambele sensuri la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației, dată fiind și natura revizuirilor suferite de previziunile pe termen scurt ale inflației și ale creșterii economice, inclusiv în condițiile unei scăderi a senzitivității inflației de bază la deviația PIB față de nivelul său potențial.

S-a apreciat că riscuri semnificative sunt generate de potențiala conduită viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și de structura probabilă a cheltuielilor publice. Membrii Consiliului au subliniat, de asemenea, riscuri similare ca sens ce rezultă din tendința de ameliorare a balanței riscurilor la adresa perspectivei creșterii economice globale și din zona euro/UE, în condițiile continuării redresării economiilor dezvoltate și ale revigorării comerțului global, precum și ale îmbunătățirii perspectivei economiilor emergente majore, inclusiv ca urmare a creșterii cererii de materii prime și a prețurilor acestora.

Relevante au fost considerate însă și riscuri de sens opus decurgând din potențiala implementare a unor măsuri menite să asigure încadrarea deficitului bugetar în plafonul de 3% din PIB, precum și din posibila prelungire a nivelului scăzut al absorbției fondurilor europene în contextul noului cadru financiar multianual al UE. Unii membri ai Consiliului au semnalat, de asemenea, riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice și a inflației din zona euro și pe plan global, generate de calendarul electoral din zona euro, negocierile pentru Brexit și de incertitudinile legate de perspectiva arhitecturii UE pe termen lung. Acestora li se alătură riscuri similare induse de caracterul unor politici economice potențial implementate de noua administrație a SUA și de tensiunile geopolitice. Prețul la țiței nu este clar ce tendință va urma, au observat unii membri ai Consiliului.

Necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilității macroeconomice și a consolidării economiei

În opinia membrilor Consiliului, riscuri în ambele sensuri semnificative continuă să genereze și acțiunea factorilor pe partea ofertei, o eventuală abatere a acesteia de la coordonatele anticipate nefiind însă de natură a afecta durabil anticipațiile pe termen mediu. Pe orizontul apropiat de timp, ele au ca principală sursă incertitudinile sporite privind ajustările viitoare ale prețurilor administrate – cu precădere cele aferente procesului de dereglementare a pieței energiei –, dar și perspectiva prețului internațional al petrolului și a prețurilor LFO. Au fost, de asemenea, menționate potențialele riscuri la adresa cursului de schimb induse, pe de o parte, de conduita curentă și viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri și, pe de altă parte, de evoluțiile de pe piețele financiare internaționale și din regiune, influențate major de deciziile de politică monetară ale băncilor centrale relevante. În acest context s-a subliniat de către mai mulți membri ai Consiliului necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice în vederea protejării stabilității macroeconomice și a consolidării economiei; s-a exprimat, de asemenea, opinia că politica monetară nu poate să echilibreze sau să contrabalanseze slăbiciuni în alte domenii, fără ca o asemenea abordare să conducă la un mix suboptimal de politici.

Pe termen lung, perspectivele de convergență cu zona euro rămân plauzibile, cu condiția creșterii stocului de capital și dezvoltării infrastructurii

Unii membri ai Consiliului consideră că pe termen scurt România are creștere economică mare, inflație ținută sub control, șomaj scăzut și stabilitate financiară. Pe termen lung, perspectivele de convergență cu zona euro rămân plauzibile, cu condiția creșterii stocului de capital și dezvoltării infrastructurii. Pe termen mediu, însă, există unele incertitudini legate de riscurile fiscale, în principal, pe fondul creșterii deficitului în ani de creștere economică peste potențial.

În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%; totodată, Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/– 1,5 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

Comisia Națională de Prognoză (CNP) a dat publicității varianta „de primăvară” privind evoluția economiei românești în acest an și până în 2020 inclusiv. Astfel, instituția reconfirmă prognoza „de iarnă“, prin care estima că, în 2017, produsul intern brut va crește cu 5,2%. Cum este firesc, acest „total” a rezultat din însumarea contribuțiilor preconizate ale ramurilor principale din economia românească. Ceea ce atrage atenția în mod deosebit vizează ritmurile de sporire a valorii adăugate, pe primul loc situându-se industria, cu 6 procente. Urmează serviciile (inclusiv cele cu caracter productiv), cu 5,3%, și construcțiile, cu 5%. În strânsă legătură cu anticipațiile referitoare la construcții (a căror revigorare este în continuare așteptată) se situează indicatorul „formarea brută de capital fix“ (în esență, procesul investițional): sporul prognozat este de-a dreptul impresionant, 6,9%.

Este de subliniat că CNP consideră că exportul de bunuri și servicii va avea un ritm mai înalt de creștere decât importul la aceste capitole: spor de 8,6% la export și de 8,5% la import. De altfel, conform evaluărilor BNR, exportul net a preluat, în ultimul trimestru din anul precedent, rolul de principal „motor“ de creștere economică a României.

Prognoza „de primăvară“ a CNP apreciază că, în acest an, sunt toate șansele ca numărul de salariați să depășească 5 milioane de persoane. În acest fel, rata șomajului nu va fi mai mare de 4,3%. Dacă analiza vizează unele nuanțe, atunci trebuie precizat că numărul de salariați poate (și trebuie) să fie calculat și în funcție de contractele încheiate. Astfel, numărul acestora se anticipează că va fi de aproape 6,4 milioane. În privința câștigurilor salariale, sporurile preconizate pentru 2017 se situează la 11,2%, câștigul salarial real (prin luarea în considerare a ratei inflației) urmând să înregistreze o majorare de 9,9%. (T.B.)

Cel puțin două foarte recente documente sunt de natură a aduce un consistent plus de substanță analizelor referitoare la evoluția economiei românești și la perspectivele ei pe termen scurt. Am în vedere revizuirea pe o scară superioară a estimărilor Fondului Monetar Internațional privind creșterea economică în România pe anul în curs și minuta referitoare la dezbaterea din 5 aprilie a.c. în Consiliul de administrație al BNR a unor teme esențiale de politică monetară, tot în contextul evoluțiilor de ansamblu ale economiei noastre naționale.

Cititorii publicației noastre au fost informați despre conținutul celor două documente. Firește, fiecare coleg care parcurge ambele texte își poate forma o părere proprie deoarece are la dispoziție suficiente elemente necesare pentru desfășurarea unor analize pertinente. Ceea ce s-ar impune, totuși, a sublinia este un fapt de necontestat, și anume că, pe fondul unor controverse destul de acute pe temele respective, atât FMI, cât și BNR oferă argumente de primă însemnătate care reprezintă un fel de polemici indirecte, mai cu seamă în cazul scepticilor. Le spun doar așa pentru a evita alte polemici, unele chiar contraproductive.

Este limpede că, în cazul FMI, a intervenit o schimbare semnificativă de optică. Nu ne desparte prea mult timp de la declarațiile Misiunii FMI la București prin care s-au exprimat nu numai rezerve, ci și îngrijorări în legătură cu posibilitatea neîndeplinirii obiectivelor pe acest an și pe 2018 ale programului guvernamental. Ce a intervenit, însă, într-un interval de timp relativ limitat? S-au publicat datele statistice oficiale referitoare la rezultatele economico-sociale pe primele două luni din 2017, astfel încât apare destul de limpede că tendința dominantă este pozitivă, că vom avea – și în acest an – una dintre cele mai consistente creșteri economice la nivelul Uniunii Europene. Nu este puțin lucru ca FMI să-și schimbe părerea, să considere că sporul de PIB va fi de 4,2%, nu de 3,8%, cum prognozase anterior. Sunt foarte rare cazurile când FMI adoptă astfel de revizuiri în sens pozitiv.

Multe explicații privind noile evaluări ale organizației financiare internaționale găsim în minuta referitoare la dezbaterile din Consiliul de administrație al BNR din 5 aprilie. Acum avem posibilitatea să cunoaștem, în detaliu, argumentele care au fost aduse în dezbateri exact în sensul noilor abordări ale FMI.

Desigur, pentru profesioniștii contabili, care operează cu prețurile, o importanță specială prezintă estimările referitoare la rata inflației, la revenirea acesteia pe un teritoriu pozitiv. Nu este, însă, vorba despre creșteri importante care să influențeze decisiv rezultatele economico-financiare ale clienților. De asemenea, prezintă un interes aparte dinamica din acest an a creditelor acordate sectorului privat, ceea ce asigură o susținere financiară mai puternică a activității clienților experților contabili și contabililor autorizați.

În ceea ce privește evoluția de ansamblu a economiei noastre naționale, sunt de reținut câteva evaluări a căror importanță este imposibil de subestimat. Prima dintre ele demontează o legendă (să-i spun doar așa) referitoare la „motoarele” creșterii economice. Se relevă că, în ultimul trimestru al anului 2016, exportul net a deținut rolul principal în creșterea ritmului activității economice, iar cererea internă, rolul secund. Dacă această orientare va fi continuată, este limpede că vor spori considerabil șansele de creștere a PIB în 2017 și în perioada imediat următoare. Rezultatele din industrie, mai cu seamă ale ramurilor care produc pentru export, sunt o confirmare solidă a speranțelor întreprinzătorilor autohtoni în ceea ce ei numesc, pe bună dreptate, a fi o creștere economică sănătoasă. Pe aceeași linie se înscriu numeroase alte rezultate analizate de Consiliul de administrație al BNR. Nu le mai reiau, deoarece fiecare cititor are posibilitatea să le cunoască „direct de la sursă”.

Se impune, însă, a reține, cu atenție mărită, semnalele referitoare la riscurile interne și externe. Ele nu sunt puține și nici neimportante. Bunăoară, faptul că la acest început de an dinamica sporirii veniturilor salariale a depășit-o pe cea a sporului de productivitate reprezintă, incontestabil, un factor negativ de prim ordin. De aici, necesitatea de a se pune în mișcare mecanismele, cunoscute, de asemenea, foarte bine de profesioniștii contabili, mecanisme de frânare a tendinței amintite, în vederea inversării ritmurilor respective pentru că numai astfel va putea fi diminuată influența factorilor de risc amintiți, de la entitățile economico-sociale până la procese și fenomene la nivelul întregii economii. Cu alte cuvinte, avem la ce medita, dar important este că pentru propriile evaluări ni s-au oferit date și analize care ne ajută efectiv să contribuim direct la extinderea și aprofundarea a ceea ce a fost și este pozitiv în economia românească a prezentului și să diminuăm cât mai mult cu putință riscurile cu care se confruntă.

Interesul cu care au fost urmărite Campionatele Europene de Gimnastică desfășurate la Cluj-Napoca este pe deplin explicabil: avem parte, destul de rar, de manifestări sportive internaționale de amploare găzduite de țara noastră, iar atunci când se organizează astfel de manifestări, ele depășesc cu mult domeniul specific, constituindu-se în teste ale ospitalității, ale prestigiului nostru național. Trebuie spus că, la ambele capitole, Campionatele de săptămâna trecută au adus valoare adăugată. Oaspeții au apreciat la superlativ modul de organizare a întrecerilor și, pe ansamblu, au declarat că s-au simțit bine în România și prin tot ceea ce oferă țara noastră sub aspect istoric, cultural și turistic. În mod deosebit se cere remarcată prezența a numeroase foste stele ale gimnasticii românești afirmate de-a lungul multor decenii și care locuiesc și își desfășoară activitatea în prezent în state de pe toate continentele. Firește, s-au simțit bine... acasă.

Bineînțeles, se impune a acorda cea mai mare atenție prestațiilor celor care au reprezentat România la această importantă manifestare sportivă. Nu era (și nu este) pentru nimeni un secret că gimnastica artistică românească a trecut și trece printr-o perioadă de dificultăți majore. De câțiva ani nu mai suntem ceea ce am fost cândva, mai ales în ceea ce privește echipa reprezentativă feminină. Nu este locul aici pentru analize de specialitate, dar nu putem să nu consemnăm opinia Nadiei Comăneci care declara, cu prilejul Campionatelor, că principala cauză o constituie restrângerea bazei de selecție în acest sport, faptul că nu există o strategie de lungă durată pentru pregătirea generațiilor viitoare de gimnaste. Fără o politică de perspectivă și în acest domeniu (adevăr confirmat în orice sferă de activitate) se diminuează considerabil șansele de a fi, cu adevărat, competitivi.

Dincolo, însă, de aceste aspecte care vizează mai ales obligațiile, răspunderile structurilor de conducere ale diverselor ramuri ale sportului, de data aceasta cu focusare pe gimnastica artistică, apare de la sine înțeles că orice comentariu privind Campionatele Europene de Gimnastică trebuie să înscrie, înainte de toate, două nume: Cătălina Ponor și Marian Drăgulescu.

Sigur, este extrem de important să dobândești, măcar o dată în viață, titlul de campion, să te urci pe podium. Ambii au la activ asemenea momente încă de (foarte) mulți ani. Este meritul lor de necontestat și, de aici, aprecierea deosebită cu care au fost și sunt înconjurați nu numai în lumea gimnasticii. Ceea ce au confirmat, însă, la Cluj-Napoca intră în altă categorie de evaluări. A te urca din nou pe podium la vârste relativ înaintate pentru acest sport, 30 de ani – Cătălina, respectiv, 37 de ani – Marian, reprezintă mai mult decât o simplă performanță (mai ales într-un sport în care, de regulă, performează adolescenții și cei foarte tineri). Nu încape îndoială că medalia de aur obținută de Cătălina Ponor și medaliile de aur și argint ale lui Marian Drăgulescu, care se adaugă palmaresului celor doi sportivi, atestă nu numai capacitatea lor de a se menține în formă vreme îndelungată, ci și o tărie de caracter deosebită, o modalitate de practicare a sportului care pune în prim-plan asemenea valori precum respectul față de sine, față de muncă, față de echipă, față de țară. Ambii campioni aparțin unor generații care au învățat să aprecieze șansele oferite de propria personalitate, în condiții sociale nu totdeauna favorabile. Desigur, au reușit să performeze prin talent, prin vocație, dar și prin perseverență, prin devotamentul față de sportul îndrăgit, față de spectatori, față de compatrioții noștri care știu să prețuiască valorile, inclusiv cele din sport.

Putem, deci, vorbi despre forța exemplului, despre dovezile vii ale unui comportament demn de campioni autentici. Le mulțumim pentru exemplul oferit, pentru dovada palpabilă că se poate, ceea ce – trebuie să recunoaștem – este deosebit de încurajator pentru noi, toți ceilalți, în propriile noastre demersuri, în confruntarea cu dificultățile și în împlinirea dorinței de a performa în profesiile pe care le slujim.

Interviu cu Laviniu Buda, expert contabil, expert evaluator, membru al Filialei CECCAR Bihor

Alexandra Rizea: Vă rugăm să le împărtășiți cititorilor momentele cele mai importante ale parcursului dvs. profesional. În acest context prezintă, neîndoios, interes modul în care a evoluat propria carieră, inclusiv în calitate de membru al CECCAR.

Laviniu Buda: În momentul în care am promovat examenul de licență și am absolvit Facultatea de Științe Economice, în anul 2000, nu aveam intenția de a mă îndrepta spre profesia contabilă și, probabil, cel mai important, sau cel puțin primul pas făcut spre profesia contabilă, a fost undeva prin primăvara anului 2005, când am decis să-mi folosesc timpul de după serviciu în firma unui fost coleg de facultate, care avea calitatea de expert contabil. Aici am fost un fel de practicant o perioadă de trei ani, după care am devenit asociatul lui în una dintre firmele de profil pe care le deținea. Momentul în care am simțit cel mai aproape pulsul profesiei a fost toamna anului 2005, când mi-am schimbat locul de muncă, devenind unul dintre angajații Filialei Bihor a Corpului. În anul 2009 am promovat examenul de aptitudini, devenind expert contabil, iar din 2010 am început să dezvolt propriul cabinet de expertiză contabilă. În 2016 am luat o decizie pe care o consider foarte importantă, și anume aceea de a-mi concentra toate resursele, cunoștințele și capacitatea de muncă exclusiv în vederea dezvoltării cabinetului propriu. Acum, la aproximativ 6 luni de când am devenit integral liber-profesionist contabil, pot spune, fără nicio urmă de îndoială, că îmi împlinesc un vis, acela de a fi expert contabil în deplinătatea puterilor mele, oferindu-mi, prin decizia enunțată, șansa de a dovedi, prin forțe proprii, capacitatea de a obține performanțe.

Cum apreciați schimbările care au intervenit de-a lungul anilor în exercitarea profesiei contabile în contextul evoluției economice a județului Bihor și, în general, al mersului economiei românești în perioada tranziției?

Având în vedere că, timp de 11 ani, am fost angajat al Filialei CECCAR Bihor și timp de opt ani am profesat și independent, am avut posibilitatea să observ, să cunosc, pe lângă problemele, dificultățile proprii, modul în care numeroși colegi de breaslă s-au confruntat, la rândul lor, cu situații care au impus soluții specifice, dar și unele cu un caracter mai general. Evident, evoluția economiei în profil teritorial și la scară națională a influențat în mod semnificativ și schimbările intervenite în exercitarea profesiei contabile. Pledez pentru viziuni strategice, pentru stabilitate și predictibilitate drept condiții obligatorii pentru progresul economic și social. În ceea ce privește evoluția economică a județului Bihor – care este una dintre porțile spre Vest –, chiar dacă a atras în ultimii ani investitori în toate domeniile, este, în opinia mea, încă departe de a-și atinge potențialul real. Tocmai pentru a ridica gradul de valorificare a acestui potențial, atât la nivel individual, cât și la nivelul filialei, am acționat pentru fructificarea avantajelor comparative și competitive ale zonei. Este limpede că dezvoltarea continuă a județului va aduce un plus și pe piața serviciilor contabile. Ceea ce trebuie, însă, să conștientizăm este că progresele în exercitarea profesiei, la fel ca dezvoltarea județului și – de ce nu – a țării, depind și de umărul pus de fiecare dintre noi individual, dar și împreună, ca membri ai filialei, ca membri ai Corpului nostru profesional, în ansamblul său.

În ce măsură activitățile inițiate de Filiala CECCAR Bihor au influențat activitatea dvs. profesională, ca, de altfel, și a colegilor din întreaga filială?

Activitățile Filialei CECCAR Bihor, prin cursuri, întâlniri lunare, mese rotunde tematice, cu invitați din instituțiile publice cu care avem interacțiuni permanente în exercitarea profesiei, au facilitat nu doar accesul nostru la informații, în speță la noutățile legislative, la datele statistice referitoare la evoluțiile economico-sociale în profil teritorial, ci au asigurat și o apropiere între reprezentanții acestor instituții și membrii filialei. Pornind și de la întrebarea anterioară, cred că una dintre cele mai relevante acțiuni ale filialei Bihor în sprijinul membrilor este organizarea ședințelor lunare de lucru, în cadrul cărora participă totdeauna reprezentanți ai ANAF, precum și ai altor instituții publice. Aceste ședințe ne oferă prilejul de a cunoaște operativ noutățile legislative, de a afla, de la surse calificate, motivația unor reglementări și, în același timp, permit invitaților noștri să cunoască direct de la noi problemele cu care ne confruntăm, odată cu formularea de propuneri menite să îmbunătățească relațiile reciproce, în general calitatea mediului de afaceri. Este important de relevat că asemenea reuniuni se constituie și în utile schimburi de experiență între membrii filialei. În ceea ce privește cursurile de pregătire profesională, membrii filialei noastre au apreciat totdeauna calitatea expunerilor, susținute de lectori cu experiență nu doar teoretică, ci și practică, faptul fiind confirmat și de numărul mare de colegi care participă la acestea.

Cum evaluați în momentul de față raporturile dintre profesioniștii contabili din județ și autoritățile locale, asociațiile și organizațiile patronale, alte structuri socioprofesionale?

Așa cum am mai precizat, prin activitățile organizate de filiala Bihor, cu invitați din instituțiile și autoritățile publice locale, s-a asigurat o apropiere între noi, cu efecte benefice în realizarea obiectivelor comune. Pe lângă acțiunile periodice de instruire, trebuie să amintesc și organizarea anuală a Zilei Naționale a Contabilului Român, manifestare la care întotdeauna au participat în număr mare reprezentanți ai instituțiilor publice din județul Bihor. Pot spune că profesioniștii contabili din județul nostru au avut și au o relație foarte bună cu autoritățile locale.

Cum vă este, desigur, cunoscut, orientările stabilite la cel de-al XXI-lea Congres al Profesiei Contabile pun accentul pe răspunsurile individuale și colective la oportunitățile și provocările erei digitale. Cum acționați dvs. personal și membrii filialei în această direcție?

La capitolul legat de era digitală și răspunsul profesiei contabile la provocările ei sunt multe de spus. Așa cum a subliniat și dl președinte, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, în cadrul lucrărilor Congresului profesiei din anul trecut, tehnologia informației și comunicației nu mai este o opțiune pentru profesia noastră, ci este o necesitate. Pentru mine, personal, sprijinul oferit de softurile de contabilitate, gestiune, salarizare și faptul că m-am perfecționat permanent în utilitarele oferite de office – în speță word, excel sau powerpoint – sunt vitale în activitatea de zi cu zi, nu doar de acum, ci încă de la începuturile activității mele ca profesionist contabil. De exemplu, pentru a gestiona cât mai bine, cât mai rapid activitatea fiecărui client – întrucât era digitală este și o eră a vitezei – am ales să utilizez trei softuri contabile și de gestiune diferite, în funcție de diverse criterii, ținând cont că pentru unii dintre clienții noștri sunt deosebit de importante informațiile financiar-contabile și interpretarea documentelor de sinteză contabilă. De aceea urmărim ca și aceste informații să le fie puse la dispoziție în timp util, iar calitatea serviciilor oferite de noi să fie etalonul a ceea ce ne recomandă ca profesioniști, în adevăratul înțeles al cuvântului. Avem acum la dispoziție, de la marea majoritate a furnizorilor de softuri contabile, diverse variante de lucru în sistem client-server, prin rețele VPN sau remote control, ceea ce ne facilitează accesul, în timp real, la informațiile de care avem nevoie de la clienții noștri și face posibil feedbackul rapid din partea noastră. De o bună perioadă de timp avem și avantajul că este posibilă și relația de la distanță cu instituțiile statului, în speță cu ANAF. Cu alte cuvinte, tehnologia a evoluat și în sprijinul nostru, o avem la dispoziție, serviciile contabile s-au schimbat și s-au diversificat de-a lungul timpului, așa că fiecare dintre noi ar trebui să se adapteze, să investească în tehnologie, fără de care nu putem ține pasul cu cerințele actuale și de perspectivă ale pieței serviciilor contabile.

Servicii financiar-contabile complete

ES CONSULTING este o societate din Sibiu care oferă servicii de contabilitate, expertiză contabilă, consultanță fiscală, salarizare-personal, audit financiar, lichidări și radieri de entități. Serviciile puse la dispoziție acoperă o gamă largă din necesitățile pe care le au firmele. De la înregistrarea la registrul comerțului și până la rezolvarea problemelor de contabilitate și fiscalitate din cadrul unei companii, ES Consulting încearcă să furnizeze cele mai bune servicii și cea mai eficientă colaborare. Considerând că organizarea este elementul-cheie pentru o bună activitate a firmelor, ES Consulting lucrează la standarde înalte și cu profesionalism atunci când întocmește și pregătește documentele.

Echipa ES Consulting are o experiență importantă în contabilitate și o pregătire temeinică în domeniul economic, iar portofoliul pe care îl deține dovedește încrederea acordată de companiile cu care colaborează. Societatea are competențe profesionale ridicate, în echipa sa aflându-se experți contabili, consultanți fiscali, auditori financiari, practicieni în insolvență, precum și economiști și juriști cu experiență.

• ES Consulting este o societate deosebit de competentă pentru soluții de outsourcing adoptate de companii românești și străine și de asemenea un bun partener pentru companiile străine care investesc în Sibiu și în România și au nevoie de suport profesional din prima clipă.
• Serviciile prestate de firma Es Consulting se caracterizează prin promptitudine, înaltă responsabilitate profesională și morală, conformitate cu spiritul și litera legii.
• Firma ES Consulting reprezintă un partener de încredere, furnizând servicii de calitate nu doar în ceea ce privește consultanța financiar-contabilă, ci și în domeniile fiscal, juridic și al resurselor umane. Personalul firmei se evidențiază prin dinamism, profesionalism și responsabilitate, oferind întotdeauna cele mai bune soluții la problemele întâlnite.
• ES Consulting reușește de fiecare dată să rezolve orice situație problematică apărută, astfel încât toate părțile implicate să fie mulțumite de rezultatul final, respectând totodată obligațiile contractuale asumate.
• ES Consulting se bucură de o bună reputație pentru seriozitatea și profesionalismul cu care tratează clienții și problemele lor.

Servicii

• Evidență contabilă primară și prelucrare informatică a documentelor contabile;
• Contabilitate financiară și de gestiune;
• Întocmirea registrelor și jurnalelor obligatorii;
• Întocmirea balanței de verificare lunare;
• Stabilirea obligațiilor de plată lunare și trimestriale, întocmirea documentelor pentru plata acestora;
• Întocmirea și depunerea bilanțului contabil, a declarațiilor privind taxele și impozitele;
• Consultanță și asistență pentru emiterea, recepția, arhivarea documentelor și organizarea contabilității primare;
• Reprezentare în relațiile cu organele de control ale Ministerului Finanțelor Publice și ale Inspectoratului Teritorial de Muncă;
• Obținerea de certificate fiscale;
• Consultanță contabilă și instruire privind conducerea și organizarea evidenței primare.

• Întocmirea statelor de salarii și înregistrarea lor la Inspectoratul Teritorial de Muncă;
• Întocmirea și înregistrarea declarațiilor lunare către Inspectoratul Teritorial de Muncă, Oficiul de Șomaj, Casa de Asigurări Sociale de Sănătate, Casa de Asigurări Sociale;
• Întocmirea și înregistrarea contractelor de muncă și intermedierea operațiunilor la Inspectoratul Teritorial de Muncă;
• Întocmirea actelor adiționale la contractele individuale de muncă;
• Întocmirea Registrului general de evidență a salariaților;
• Întocmirea adeverințelor de salariu;
• Întocmirea notelor de lichidare;
• Consultanță privind salarizarea;
• Întocmirea ordinelor de plată pentru contribuțiile aferente salariilor;
• Întocmirea fișelor fiscale la sfârșit de an.

• Stabilirea impozitului pe profit, întocmirea și certificarea declarației cu viza consultantului fiscal;
• Calcularea, întocmirea și depunerea deconturilor de TVA;
• Întocmirea și depunerea declarațiilor privind obligațiile de plată la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale;
• Întocmirea declarațiilor informative privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri și servicii;
• Analize economico-financiare și fiscale;
• Consiliere privind alegerea regimului fiscal (plătitor de impozit pe venit sau pe profit);
• Analize și comparații fiscale aferente diferitelor regimuri de impozitare;
• Consultanță fiscală în relația cu nerezidenții;
• Informări periodice referitoare la modificările legislative cu incidență asupra activității clienților.

• Expertize judiciare și extrajudiciare;
• Certificarea bilanțului contabil;
• Asistență în instanță în calitate de expert contabil consultant;
• Întocmirea și certificarea rapoartelor finale în cazul radierilor de firme;
• Întocmirea proiectelor de fuziune în cazul reorganizărilor prin fuziune;
• Întocmirea proiectelor de divizare în cazul reorganizărilor prin divizare;
• Întocmirea de documentații de credit.

• Întocmirea și depunerea spre publicare a hotărârilor de lichidare;
• Exercitarea atribuției de lichidator judiciar sau extrajudiciar;
• Exercitarea atribuției de administrator judiciar sau special;
• Efectuarea operațiunilor de lichidare voluntară și radiere a societăților din evidența registrului comerțului și a administrației financiare;
• Întocmirea documentației juridice pentru lichidări, fuziuni, divizări;
• Salvgardarea întreprinderilor aflate în dificultate, în vederea continuării activității, a păstrării locurilor de muncă și a acoperirii creanțelor acestora.

• Auditarea situațiilor financiare anuale;
• Certificarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă;
• Servicii conexe auditului.

• Înființări de firme;
• Înregistrarea la registrul comerțului a modificărilor efectuate de acționariat în structura și/sau organizarea societăților;
• Modificarea actelor constitutive ale societăților;
• Schimbarea denumirii, formei juridice sau sediului societăților;
• Majorarea sau reducerea capitalului social;
• Excluderea sau retragerea părților sociale;
• Cesiunea părților sociale;
• Numirea, revocarea și schimbarea administratorilor;
• Întreruperea temporară a activității;
• Reluarea activității după o perioadă de suspendare.

Termeni-cheie: OMFP nr. 1.802/2014, OMFP nr. 2.844/2016, amortizare contabilă, amortizare fiscală, formularul 101

Clasificare JEL: M41, K34

➔ Introducere

Amortizarea contabilă reprezintă alocarea valorii amortizabile a unui activ imobilizat pe întreaga sa durată de utilizare previzionată, calculându-se pe baza unui plan de amortizare ce are în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare ale imobilizărilor corporale. Amortizarea fiscală constă în deducerea din punct de vedere fiscal a cheltuielilor generate de achiziția/producția de active imobilizate pe baza unui mecanism similar amortizării contabile, însă cu unele diferențe, calculându-se conform duratelor normale de funcționare începând cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală este pusă în funcțiune.

Trebuie să se facă distincție între durata de utilizare economică (durata de viață economică utilă) și durata normală de funcționare (durata legală). Durata de utilizare economică reprezintă fie perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către entitate, fie numărul unităților produse ori al unor unități similare care se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv. Duratele normale de funcționare se stabilesc în baza Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, în interiorul unei plaje de valori cuprinse între o valoare minimă și una maximă.

Spre deosebire de referențialul contabil internațional (IFRS), în care diferențele rezultate din aplicarea unor metode/reguli diferite din punct de vedere fiscal față de cele contabile sunt tratate prin intermediul standardului IAS 12 Impozitul pe profit, Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, nu face precizări în acest sens. În mod logic, nici Planul de conturi general aprobat prin reglementarea contabilă românească nu cuprinde conturi care să facă referire la impozitele amânate. Pentru ca problematica impozitelor amânate să își găsească o soluție în cuprinsul OMFP nr. 1.802/2014, este necesară deconectarea contabilității de fiscalitate. Entitățile care intră în sfera de aplicare a acestui ordin tratează numai amortizarea contabilă, în timp ce amortizarea fiscală este calculată doar extracontabil.

Astfel, în formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”, aprobat prin Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”, contribuabilul va completa rândul 11 cu suma reprezentând amortizarea fiscală determinată conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, iar la rândul 28 va înscrie valoarea cheltuielilor cu amortizarea înregistrată în contabilitate.

Entitățile care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară vor apela la IAS 12 în vederea evidențierii problematicii amortizare contabilă versus amortizare fiscală. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară cuprinde în Planul de conturi general conturi corespunzătoare de impozite amânate.

În practică se utilizează atât amortizarea din punct de vedere contabil, cât și cea din punct de vedere fiscal. Concepția și modalitatea de determinare a amortizării imobilizărilor corporale reprezintă o problemă cu implicații economice și fiscale. Termenii în care este rezolvată aceasta își găsesc expresie atât în sistemul de evaluare a imobilizărilor amortizabile și în regimurile de amortizare opozabile agenților economici, cât și în gradul de deductibilitate a amortizării la determinarea profitului impozabil (Ristea & Dumitru, 2012, p. 793).

➔ Amortizarea contabilă

Amortizarea contabilă reprezintă alocarea valorii amortizabile a unei imobilizări corporale pe durata sa de viață estimată și se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a activului. Contribuabilii vor calcula amortizarea pe baza unui plan de amortizare începând cu luna următoare punerii în funcțiune a activului imobilizat până la recuperarea integrală a valorii acestuia. În vederea elaborării planului de amortizare se iau în considerare perioadele de amortizare și condițiile de utilizare ale imobilizărilor corporale. Perioada de amortizare este reprezentată de durata de utilizare economică.

1. perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau
2. numărul unităților produse sau al unor unități similare ce se estimează că vor fi obținute de entitate prin folosirea activului respectiv.

Astfel, se constată că în ceea ce privește perioada de amortizare contabilă nu există limitări, aceasta fiind stabilită de entitate prin raportare la durata de utilizare economică a activului, care poate fi diferită de la o companie la alta chiar pentru același tip de activ. [1]

Date fiind prevederile destul de stricte ale legislației fiscale aplicabile în România, majoritatea entităților optează pentru o durată de utilizare economică egală cu cea permisă din punct de vedere fiscal. Chiar dacă pot exista diferențe semnificative de la o entitate la alta în ceea ce privește condițiile de utilizare a imobilizărilor corporale, personalul decizional preferă alegerea duratei de viață din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe (Rapcencu, 2012, p. 220).

1. sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; și
2. sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

➔ Amortizarea fiscală

1. este deținută și utilizată în producția, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terților sau în scopuri administrative;
2. are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
3. are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, începând cu data de 1 iulie 2013, valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe este de 2.500 lei.

Din punct de vedere contabil, limita de 2.500 lei nu există. În baza prevederilor Codului fiscal, nivelul valoric de la care activele se încadrează în categoria imobilizărilor corporale reprezintă o limitare fiscală, plafonul minim recunoscut din punct de vedere fiscal în cuantum de 2.500 lei nefiind obligatoriu de respectat în vederea înregistrării în contabilitate a mijloacelor fixe. Prin urmare, există posibilitatea ca în contabilitate să se înregistreze imobilizări corporale care să îndeplinească din punct de vedere contabil celelalte condiții prevăzute la art. 28 alin. (2) din Codul fiscal, dar să aibă o valoare sub 2.500 lei. În același timp, Codul fiscal le dă posibilitatea contribuabililor să opteze pentru amortizarea fiscală a unui mijloc fix chiar și în situația în care acesta are o valoare mai mică decât plafonul minim stabilit prin HG nr. 276/2013. În conformitate cu art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, în cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor acestui articol. Conform pct. 31 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în aplicarea art. 28 alin. (21) din Codul fiscal, opțiunea se efectuează la data intrării imobilizării corporale în patrimoniul contribuabilului și determină efecte din punctul de vedere al calculului rezultatului fiscal, în funcție de abordarea pentru care s-a optat, fie la data punerii în funcțiune prin deducerea întregii valori fiscale de la data intrării în patrimoniu, fie începând cu luna următoare celei în care imobilizarea corporală este pusă în funcțiune, prin efectuarea de deduceri de amortizare fiscală, potrivit dispozițiilor art. 28 din Codul fiscal.

Conform pct. 2 al secțiunii I din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările ulterioare, durata normală de funcționare reprezintă durata de utilizare în care se recuperează din punct de vedere fiscal valoarea de intrare a mijloacelor fixe pe calea amortizării. În consecință, durata normală de funcționare este mai redusă decât durata de viață fizică a mijlocului fix respectiv. De asemenea, pct. 4 al secțiunii I prevede că, în acest catalog, pentru fiecare mijloc fix nou-achiziționat se utilizează sistemul unor plaje de ani cuprinse între o valoare minimă și una maximă, existând astfel posibilitatea alegerii duratei normale de funcționare cuprinse între aceste limite. Astfel stabilită, durata normală de funcționare a mijlocului fix rămâne neschimbată până la recuperarea integrală a valorii de intrare a acestuia sau scoaterea sa din funcțiune.

Exemplul de mai jos urmărește să evidențieze modalitatea de punere în practica contabilă a art. 28 alin. (21) din Codul fiscal.

Exemplu

Entitatea X achiziționează la data de 20.12.N-1 un aparat de climatizare. Valoarea de achiziție este de 1.920 lei + TVA 19%. Societatea intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014.

Din punct de vedere contabil

Conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata de utilizare economică a aparatului de climatizare este de 3 ani. Activul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.

Societatea utilizează drept bază de calcul al amortizării aparatului de climatizare costul de achiziție. Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:

Amortizarea = 1.920 lei/3 ani = 640 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

Din punct de vedere fiscal

• grupa 2 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”,
• subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”,
• clasa 2.1.17 „Mașini, utilaje și instalații comune care funcționează independent”,
• subclasa 2.1.17.3.1 „Aparate de climatizare”.

Codului de identificare 2.1.17.3.1 „Aparate de climatizare” îi corespunde o durată normală de funcționare cuprinsă în intervalul 4-6 ani.

În vederea determinării amortizării fiscale, managementul entității decide utilizarea unei durate normale de funcționare de 4 ani.

Societatea hotărăște să amortizeze din punct de vedere fiscal aparatul de climatizare folosind metoda amortizării liniare:

Amortizarea = 1.920 lei/4 ani = 480 lei/an

În formularul 101, rândul 11 se completează cu suma reprezentând amortizarea fiscală determinată conform prevederilor art. 28 din Codul fiscal, iar la rândul 28 se înscrie valoarea cheltuielilor cu amortizarea înregistrată în contabilitate.

Exemplele care urmează aduc în discuție principalele prevederi cuprinse în reglementările contabile și fiscale cu privire la amortizarea imobilizărilor corporale în cazul entităților care intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014 și OMFP nr. 2.844/2016.

➔ Entitățile care intră în sfera de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014

Exemplu

Entitatea X achiziționează la data de 18.12.N-1 un excavator sub 150 kW în vederea utilizării acestuia în activitatea productivă. Valoarea de achiziție este de 90.000 lei + TVA 19%. Societatea intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 1.802/2014.

Din punct de vedere contabil

– Achiziționarea excavatorului:

– Achitarea contravalorii excavatorului:

Din punct de vedere fiscal

• grupa 2 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații”,
• subgrupa 2.1 „Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”,
• clasa 2.1.20 „Mașini și utilaje pentru construcții”,
• subclasa 2.1.20.1 „Excavatoare sub 150 kW”.

Codului de identificare 2.1.20.1 „Excavatoare sub 150 kW” îi corespunde o durată normală de funcționare cuprinsă în intervalul 4-8 ani.

Cazul 1. Durata de utilizare economică este inferioară duratei normale de utilizare

Din punct de vedere contabil, conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata de utilizare economică a excavatorului este de 3 ani și hotărăște să se ignore valoarea reziduală a activului. Excavatorul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.

Societatea utilizează drept bază de calcul al amortizării excavatorului costul de achiziție. Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:

Amortizarea = 90.000 lei/3 ani = 30.000 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

În vederea determinării amortizării fiscale, managementul entității decide utilizarea unei durate normale de funcționare de 5 ani.

Societatea hotărăște să amortizeze utilajul din punct de vedere fiscal folosind metoda amortizării liniare:

Amortizarea = 90.000 lei/5 ani = 18.000 lei/an

Cazul 2. Durata de utilizare economică este superioară duratei normale de funcționare

Din punct de vedere contabil, conducerea entității apreciază, având în vedere specificul activității, că durata de utilizare economică a excavatorului este de 9 ani și hotărăște să se ignore valoarea reziduală a activului. Excavatorul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.

Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:

Amortizarea = 90.000 lei/9 ani = 10.000 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

În vederea determinării amortizării fiscale, managementul entității decide utilizarea unei durate normale de funcționare de 8 ani.

Societatea hotărăște să amortizeze utilajul din punct de vedere fiscal folosind metoda amortizării liniare:

Amortizarea = 90.000 lei/8 ani = 11.250 lei/an

Cazul 3. Durata de utilizare economică este egală cu durata normală de funcționare

Din punct de vedere contabil, conducerea societății apreciază, având în vedere specificul activității, că durata de utilizare economică a excavatorului este de 5 ani și hotărăște să se ignore valoarea reziduală a activului. Excavatorul este pus în funcțiune la data de 01.01.N.

Managementul entității optează pentru regimul de amortizare liniar:

Amortizarea = 90.000 lei/5 ani = 18.000 lei/an

Înregistrarea amortizării anuale se efectuează după cum urmează:

În vederea determinării amortizării fiscale, managementul entității decide utilizarea unei durate normale de funcționare de 5 ani.

Societatea hotărăște să amortizeze utilajul din punct de vedere fiscal folosind metoda amortizării liniare:

Amortizarea = 90.000 lei/5 ani = 18.000 lei/an

În niciunul dintre cei 5 ani entitatea nu va înregistra cheltuieli nedeductibile fiscal. Cheltuiala cu amortizarea în cuantum de 18.000 lei este deductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

➔ Entitățile care intră în sfera de aplicare a OMFP nr. 2.844/2016

Entitățile care aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară vor apela la IAS 12 în vederea evidențierii problematicii amortizare contabilă versus amortizare fiscală.

Sursa: Cernușca, 2010, p. 181.

• pasul 1 – determinarea bazei contabile;
• pasul 2 – determinarea bazei fiscale;
• pasul 3 – stabilirea diferențelor temporare pentru fiecare activ și datorie din bilanț;
• pasul 4 – stabilirea activului/pasivului de impozit amânat;
• pasul 5 – recunoașterea în bilanț a datoriilor sau creanțelor privind impozitul amânat;
• pasul 6 – recunoașterea în contul de profit și pierdere/bilanț a variațiilor de impozit amânat.

Exemplu

Entitatea X achiziționează la data de 18.12.N-1 un excavator sub 150 kW în vederea utilizării acestuia în activitatea productivă. Valoarea de achiziție este de 90.000 lei + TVA 19%. Societatea aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiară, intrând sub incidența prevederilor OMFP nr. 2.844/2016.

Vom lua în discuție cazul în care durata de utilizare economică este superioară duratei normale de funcționare, aceasta din urmă fiind cuprinsă în intervalul 4-8 ani.

Activul imobilizat este amortizat pe baza metodei de amortizare liniară de-a lungul perioadei de viață utilă, estimată la 9 ani, iar în vederea determinării amortizării fiscale managementul entității decide utilizarea unei durate normale de funcționare de 8 ani.

La finalul fiecăruia dintre cei 8 ani se înregistrează în contabilitate cheltuiala cu impozitul pe profit amânat după cum urmează:

La finalul anului N+8 se înregistrează în contabilitate venitul din impozitul pe profit amânat după cum urmează:

1. Cernușca, Lucian (2010), Amortizare contabilă versus amortizare fiscală, Gestiunea și contabilitatea firmei, nr. 2.
2. Cernușca, Lucian (2013), Impozite și taxe. Aspecte contabile și fiscale, Editura Tribuna Economică, București.
3. Rapcencu, Cristian (2012), Contabilitatea și fiscalitatea imobilizărilor corporale. De la A la Z. Spețe practice și exemple rezolvate, Editura CECCAR, București.
4. Ristea, Mihai, Dumitru, Corina Graziella (2012), Libertate și conformitate în standardele și reglementările contabile, Editura CECCAR, București.
5. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
6. Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 46/13.01.2005, cu modificările ulterioare.
7. Hotărârea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/30.05.2013.
8. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
9. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
10. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
11. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.020 și 1.020 bis/19.12.2016.
12. Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”, publicat în Monitorul Oficial nr. 950/25.11.2016.
13. www.ccicov.com/ro/stiri/80-amortizare-fiscala-vs-amortizare-contabila, accesat la 26.12.2016.

La nouă luni după termenul de implementare a Noilor regulamente de audit ale UE, Accountancy Europe prezintă un raport al stadiului acestui proces în 31 de state europene (28 de state membre UE, plus Norvegia și Islanda).

Documentul furnizează o imagine de ansamblu asupra măsurilor luate de statele membre în vederea implementării noilor dispoziții privind alte servicii decât cele de audit, rotația obligatorie a firmei de audit și organizarea supravegherii publice, conform datelor disponibile la data realizării studiului.

Pentru informații detaliate vizitați pagina Accountancy Europe dedicată acestui subiect, de unde puteți descărca și documentul mai sus menționat.

Pentru a consulta Regulamentul (UE) nr. 537/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 cu privire la dispozițiile specifice referitoare la auditul statutar al entităților de interes public, puteți accesa site-ul Comisiei Europene.

Așa cum a anunțat Accountancy Europe într-un recent buletin de știri, noi reglementări europene privind protecția datelor vor intra în vigoare la 25 mai 2018, reglementări ce se vor aplica tuturor entităților care utilizează informații cu caracter personal, fie că sunt în format electronic, fie în format tipărit.

Și profesioniștii contabili vor fi vizați de aceste dispoziții deoarece aceștia colectează, stochează și procesează date cu caracter personal legate de clienți, angajați și subcontractori. Amenzile aplicate în cazul nerespectării dispozițiilor ar putea ajunge la zeci de milioane de euro.

Pentru a ajuta contabilii să înțeleagă mai bine efectele noii legislații asupra activității lor, Accountancy Europe a elaborat un document de informare care explică modificările legislative și care furnizează exemple despre ceea ce trebuie să se facă în practică: informarea clienților asupra drepturilor lor de protecție a datelor, asigurarea unei securități cibernetice adecvate, o reacție mai bună și mai rapidă în cazuri de încălcare a securității datelor.

Documentul este disponibil pe site-ul Accountancy Europe.

Accountancy Europe a publicat recent un studiu referitor la cele mai noi evoluții tehnologice și despre impactul acestora asupra profesiei contabile (Technology Barometer). Rezultatele studiului se bazează pe răspunsurile primite din partea a 36 de organisme membre din întreaga Europă.

Așa cum indică concluziile studiului, „organismele membre au o perspectivă clară și pozitivă asupra viitorului, tehnologia având un rol din ce în ce mai important în activitatea lor. Institutele își exprimă, de asemenea, nevoia ca Accountancy Europe să le susțină mai mult pentru a fi la zi cu tehnologiile curente”.

Studiul integral poate fi consultat pe site-ul Accountancy Europe.

La sfârșitul lunii martie, Fundația IFRS și Institutul Analiștilor Financiari Autorizați (CFA) au organizat la Londra un eveniment comun dedicat investitorilor, cu tema O mai bună comunicare pe piețele financiare – diverse perspective. 

Cu acest prilej a fost analizată, din diverse perspective, comunicarea actuală și viitoare pe piețele financiare, discuțiile fiind conduse de Helena Morrissey, președintele Investment Association, Russ Houlden, director financiar – United Utilities, Gary Baker, directorul regional al Institutului CFA pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa, Hans Hoogervorst, președintele IASB, și Lena Komileva, economist. 

Moderatorul Adam Jones, fost corespondent pe teme de contabilitate pentru Financial Times și reporter cu experiență în domeniul corporatist, a relatat pe larg opiniile emise de paneliști și de participanții din public într-un articol ce poate fi consultat pe site-ul Fundației IFRS.

Federația Europeană a Contabililor și Auditorilor pentru întreprinderi mici și mijlocii (EFAA) a prezentat raportul Efectul de domino – IFRS-urile și contabilitatea IMM-urilor cu prilejul unei mese rotunde ce a avut loc recent la Bruxelles. Întrunirea a reunit părți interesate din profesia contabilă europeană, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România fiind, de asemenea, reprezentat la eveniment.

Autorii raportului, Richard Martin, director ACCA pentru Raportare Corporativă și președintele Grupului de specialiști în contabilitate al EFAA, și Marie Lang, consilier specialist EFAA, au subliniat, în prima sesiune a mesei rotunde, că standardele de contabilitate pentru societățile cotate din Europa, IFRS-urile, au un impact profund asupra elaborării tratamentelor contabile pentru IMM-uri – așa-numitul „efect de domino”.

După cum se arată în raportul întocmit de cei doi specialiști, „schimbările de la nivelul contabilității IMM-urilor au fost motivate adesea de convergența la IFRS-uri, dar amploarea acestui efect de domino variază în funcție de factori, printre care modul în care statele au evaluat complexitatea contabilității și utilizarea prevederilor privind valoarea justă. În plus, efectul se resimte în timp și tendința este ca majoritatea IFRS-urilor recente să nu fie adoptate de întreprinderile mici și mijlocii”.

Au mai avut intervenții Andrew Watchman, director executiv al EFRAG și președinte TEG, Jean-Philippe Rabine, responsabil Politici pentru Contabilitate și Raportare financiară la Comisia Europeană, Luc Hendrickx, director pentru Politica întreprinderii și relații externe în cadrul organizației europene pentru IMM-uri – UEAPME, și Danielle Stewart, membră a Consiliului pentru Raportare Financiară.

Vorbitorii au evidențiat necesitatea de a se analiza atent efectul de domino relevat în raportul amintit. „Credem că dovezile existente trebuie luate în serios și că acest efect trebuie să ajungă pe agenda comunității organismelor de normalizare contabilă din Europa”, a subliniat Paul Thompson, director EFAA.

Mai multe informații despre eveniment sunt disponibile pe site-ul EFAA.

Despre EFAA: Federația Europeană a Contabililor și Auditorilor pentru întreprinderi mici și mijlocii reunește organizații naționale ale contabililor și auditorilor ai căror membri individuali furnizează servicii profesionale în special pentru IMM-uri din Europa. EFAA are 16 membri europeni și reprezintă peste 370.000 de contabili, auditori și consultanți fiscali din Europa și din alte regiuni.

La Chișinău a avut loc, în zilele de 5 și 6 aprilie a.c., a VI-a ediție a Conferinței Științifice Internaționale, organizată de Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM) și Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), cu sprijinul ACCA și KPMG Moldova.

Evenimentul marchează Ziua profesională a contabilului din Republica Moldova, celebrată la 4 aprilie, și este dedicat promovării rezultatelor cercetării în domeniile contabilității, auditului și analizei economice, atât pentru mediul academic, cât și pentru practicieni.

Tema ediției 2017 a conferinței, Contabilitatea și profesia contabilă în era provocărilor, a adus în atenția participanților câteva direcții clare de cercetare și analiză: contabilitatea în contextul integrării economice, dezvoltarea conceptului de contabilitate în Republica Moldova în contextul reglementărilor europene, perspectivele de modernizare a raportării financiare, provocările și practicile auditului financiar în Republica Moldova și analiza economico-financiară în evaluarea performanței de afaceri.

Reprezentanți ai profesiei contabile din Republica Moldova, cadre universitare ale Academiei de Studii Economice a Moldovei, oficiali ai Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, Biroului Național de Statistică, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și ai Curții de Conturi au dezbătut pe marginea temelor amintite în cadrul sesiunilor conferinței.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a fost reprezentat la eveniment de profesorul Costel Istrate, președintele Filialei CECCAR Iași, care a avut o intervenție în cadrul sesiunii Convergențe și divergențe dintre contabilitatea românească actuală și IFRS.

Mai multe informații despre edițiile Conferinței Științifice Internaționale de la Chișinău sunt disponibile aici.

Fondul European pentru Investiții (AFME) a elaborat raportul Criza capitalului de risc pentru întreprinderile europene în expansiune, publicat recent pe site-ul Accountancy Europe. 

Obiectivul lucrării, după cum se menționează în cuvântul-înainte, este de a explica situația de pe piața financiară pentru întreprinderile mici și mijlocii din Uniunea Europeană care sunt în expansiune, precum și provocările cu care se confruntă acestea în procesul de accesare a fondurilor necesare în etapele inițiale. 

La realizarea raportului au contribuit Accountancy Europe și alte părți interesate implicate în finanțarea ofertelor publice preinițiale (pre-IPO) (Rețeaua European Crowd Funding, EuroNext, London Stock Exchange Group, Nasdaq etc.). 

Raportul AFME este disponibil pe pagina Accountancy Europe.

Revista online Financial News a publicat un articol în care se prezintă un rezumat al declarațiilor făcute de Svein Andresen, secretar general al Consiliului pentru Stabilitate Financiară (FSB), cu privire la situația actuală a reglementărilor financiare. 

În articolul menționat, promovat de IFAC în Buletinul său de știri lunar, Svein Andresen consideră că „fără un corp comun minim de standarde, sistemele care sunt implementate azi, de care beneficiază toată lumea, nu pot fi niște sisteme viabile”. 

În opinia sa, și în sectorul serviciilor financiare există „o recunoaștere” a faptului că este nevoie de standarde globale. 

Înregistrarea video cu declarațiile secretarului general al Consiliului pentru Stabilitate Financiară, precum și ale unor oficiali Deutsche Bank poate fi urmărită integral aici.

• Reinventarea managementului riscurilor întreprinderii și a auditului intern: contabilii trebuie să fie inițiatorii unor schimbări dramatice;
• Auditorul, contabilul, juristul... și tehnologia;
• Studiu Brexit: Întreprinderile mari planifică o mutare a operațiunilor lor în afara Marii Britanii;
• Tehnologia poate accentua diviziunea globală. Să o folosim pentru eliminarea acestor decalaje;
• Cum putem fi proactivi pentru clienții noștri. 

Pentru a avea acces la știrile, înregistrările video și resursele disponibile pe Portalul IFAC, persoanele interesate își pot crea gratuit un cont personal prin înregistrarea pe site-ul Federației.

Guvernul a modificat unele condiții de acordare a burselor de merit olimpic internațional pentru elevii premiați la olimpiadele școlare internaționale, astfel încât de aceste burse să beneficieze și elevii care obțin mențiuni la respectivele competiții, indiferent de disciplina de învățământ. În acest sens, Executivul a aprobat un proiect de lege de modificare și completare a Legii nr. 235/2010 care prevede acordarea burselor de merit olimpic internațional elevilor care obțin premiile I, II și III la olimpiadele școlare internaționale.

Cuantumul lunar al bursei de merit acordate pentru obținerea unei mențiuni la olimpiadele școlare internaționale a fost prevăzut în proiect la un nivel echivalent cu 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării bursei.

• Elevii care obțin locul I la o olimpiadă școlară internațională vor primi o bursă de merit olimpic internațional în cuantum lunar echivalent cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării bursei.
• Pentru elevii care obțin locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării bursei.
• Pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internațional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la data acordării bursei.

Potrivit reprezentanților Guvernului, „această inițiativă are ca scop susținerea învățământului de înaltă performanță și se înscrie pe linia programelor dezvoltate de Ministerul Educației Naționale pentru susținerea excelenței școlare în învățământul preuniversitar”.

Comisarii europeni Corina Crețu – politică regională, Phil Hogan – agricultură și dezvoltare rurală, și Violeta Bulc – transporturi au lansat recent inițiativa Sate inteligente. „Această idee datează de acum doi ani, când, împreună cu colegul meu, comisarul Phil Hogan, ne-am gândit la o inițiativă care să vizeze satele. Aceasta urmărește susținerea tuturor satelor din Europa, inclusiv a celor din România. Zonele rurale au nevoie de îmbunătățirea calității vieții fiecărui locuitor, iar acest lucru poate fi realizat prin asigurarea unui standard de viață mai ridicat, prin servicii publice de calitate pentru cetățeni, prin îmbunătățirea accesului la internet, prin o mai bună utilizare a resurselor și prin protejarea mediului. Acest obiectiv poate fi atins dacă satele din România și din alte părți ale Europei se concentrează pe un număr limitat de priorități de investiții, pe o mai bună utilizare a resurselor disponibile și pe construirea unor parteneriate. Consider că satele noastre ar trebui să investească în primul rând în economia cu emisii reduse de carbon, în agenda digitală și în special în accesibilitatea transportului public”, a afirmat comisarul Corina Crețu.

Inițiativa își propune să asigure o viață rurală atractivă și durabilă, inclusiv prin creșterea mobilității rurale, a producției de alimente de calitate, a eficienței energetice și de gestionare IT. Pentru atingerea acestor obiective, inițiativa prevede crearea de grupuri tematice axate pe întreprinderi rurale inteligente, ateliere, seminare și conferințe. Politica regională va investi în mod direct în această inițiativă prin intermediul unei noi rețele de „birouri de competență în materie de bandă largă”, instituită în fiecare stat membru. Obiectivul acestor birouri este de a asigura că fondurile UE alocate în acest scop sunt cheltuite pentru comunicațiile în bandă largă.

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, plata unei contribuții financiare de 75.000 euro la bugetul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru realizarea unui studiu privind comunitățile românești din străinătate. „Acordul privind realizarea studiului a fost semnat la 6 martie 2017, între Ministerul Afacerilor Externe și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, iar partea română are la dispoziție trei luni pentru a notifica OCDE cu privire la finalizarea procedurilor interne care să permită intrarea în vigoare a acordului”, precizează Executivul, într-un comunicat.

Studiul vizează, în principal: dimensiunea comunităților românești rezidente în statele membre OCDE; principalele state de destinație; repartizarea geografică a grupurilor specifice; statistici privind distribuția pe vârste, gen, nivel de educație, statut pe piața forței de muncă; principalele domenii de activitate; analiza comparativă cu alte comunități din diaspora. De asemenea, studiul va include informații cu privire la principalele motive ale emigrării și factorii care ar putea determina revenirea în țară, tendințele actuale în comparație cu comunitățile din alte state de emigrație, evoluții în domeniul emigrării și al repatrierii. Documentul va fi finalizat și transmis părții române în termen de 18 luni de la plata contribuției.

Guvernul a modificat și a completat Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, contribuțiile sociale obligatorii și taxa pe valoarea adăugată. Potrivit reprezentanților Executivului, modificările aduc clarificări și exemple de punere în aplicare a măsurilor introduse prin OUG nr. 84/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal și prin OUG nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Actul normativ vizează, în principal, următoarele aspecte:

• Se clarifică aplicarea scutirii de impozit pentru profitul reinvestit, în contextul în care s-a stabilit aplicarea acestei măsuri pe perioadă nedeterminată și s-a extins aplicarea facilității și pentru licențe de utilizare a programelor informatice;
• Normele includ exemple privind alocarea cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile, calculul ponderii veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor și stabilirea cheltuielilor de conducere și administrare alocate veniturilor neimpozabile.

• Precizări privind aplicarea de către microîntreprinderi a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Se clarifică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit care, la 31 decembrie 2016, au realizat venituri cuprinse între 100.001 și 500.000 euro, echivalent în lei, ca urmare a modificării limitei veniturilor realizate în anul precedent la 500.000 euro;
• Sunt introduse prevederi mai clare legate de menținerea și după 1 februarie 2017 a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile care au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal;
• Normele conțin și precizări care detaliază modalitatea de calcul, declarare și plată a impozitului pe profit de către contribuabilii care devin microîntreprinderi începând cu 1 februarie 2017 și optează să plătească impozit pe profit. 

• Sunt introduse explicitări ale modului de aplicare în cursul unui an a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în cazul persoanelor fizice care desfășoară activități, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfășoară activități sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități;
• Se stabilește un plafon neimpozabil de 450.000 lei în cazul veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate din patrimoniul personal;
• Se prevede aplicarea deducerii serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, în cadrul aceluiași plafon anual de 400 euro echivalent în lei.

• S-au făcut corelări legislative referitoare la eliminarea plafonului reprezentând valoarea a 5 câștiguri salariale medii brute, în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor, investiții și alte surse.

• Introducerea de dispoziții procedurale cu privire la deducerea TVA de către persoanele impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat, precum și cu privire la emiterea de facturi pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să își poată exercita, la rândul lor, dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA;
• Modificarea regulilor de ajustare a bazei de impozitare a TVA în cazul neîncasării contravalorii bunurilor livrate sau a serviciilor prestate ca urmare a reorganizării sau a falimentului beneficiarului, astfel încât aceasta să fie permisă în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a pronunțat hotărârea judecătorească de confirmare a planului de reorganizare, respectiv hotărârea judecătorească de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței, sub sancțiunea decăderii;
• Instituirea de norme procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori, introdus prin OUG nr. 84/2016.

Tezele prealabile ale proiectului Codului finanțelor publice locale au fost aprobate de Guvern, printr-o hotărâre. Proiectul Codului finanțelor publice locale își propune să sistematizeze și să concentreze, într-o structură unitară, reglementările din domeniul finanțelor publice locale, subordonate principiilor descentralizării financiare și autonomiei locale, respectiv: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, administrarea impozitelor și taxelor locale, procedura fiscală locală.

Această decizie vine ca urmare a existenței unei multitudini de acte normative, precum și a modificărilor succesive aduse acestora, care au condus la lipsa de coerență și de claritate a legislației incidente în domeniul adminstrației publice. De asemenea, prin aprobarea acestui proiect se creează premisele ca autoritățile administrației publice locale să poată elabora și aproba strategii privind dezvoltarea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, pe termen mediu și lung, în concordanță cu proiecțiile bugetare locale multianuale.

„Promovarea Codului finanțelor publice locale este corelată cu măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 (...), care prevede ca una dintre măsurile de asigurare a capacității administrative a unităților administrativ-teritoriale să fie reașezarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale din anul 2018, astfel încât fiecare unitate administrativ-teritorială să beneficieze de un buget minim de 750 lei/capita, buget care ar asigura funcționarea fiecărei unități administrativ-teritoriale”, precizează Executivul, într-un comunicat.

Reprezentanții Guvernului menționează că prevederile Codului finanțelor publice locale se completează cu cele ale Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevalând asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispozițiile acestuia.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a elaborat Procedura de administrare și monitorizare a marilor contribuabili, aprobată recent prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1.023/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 277/20.04.2017.

Procedura citată (despre care am amintit aici, la momentul lansării în dezbatere publică) conține prevederi referitoare la modalitatea de înregistrare fiscală a marilor contribuabili, administrarea grupului fiscal unic, obligațiile declarative ale acestei categorii de contribuabili, soluționarea deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, plata obligațiilor fiscale, compensarea și restituirea obligațiilor bugetare, precum și executarea silită a marilor contribuabili.

Totodată, sunt prevăzute și proceduri privind solicitarea documentelor de către marii contribuabili și comunicarea documentelor către aceștia, controlul fiscal, monitorizarea marilor contribuabili.

Așa cum se arată în referatul de aprobare ce a însoțit actul normativ în varianta de proiect, la elaborarea procedurii s-a avut în vedere corelarea prevederilor referitoare la activitatea de administrare a marilor contribuabili atât cu modificările legislative apărute la sfârșitul anului trecut (Ordinul ANAF nr. 3.609/2016 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili), cât și cu modificările care au avut loc în structura organizatorică a organelor fiscale centrale, inclusiv a Direcției generale de administrare a marilor contribuabili.

• criterii specifice;
• criteriul de bază;
• criteriul de continuitate.

În acest sens, reținem că selecția marilor contribuabili se realizează astfel încât societățile afiliate în mod direct la un mare contribuabil să fie incluse în această categorie. În categoria marilor contribuabili intră și contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează prin declarație pe propria răspundere să realizeze, într-o perioadă de maximum 3 ani consecutivi de la data înființării, investiții a căror valoare în lei să fie echivalentul a minimum 10 milioane de euro, la cursul comunicat de Banca Națională a României la data înființării.

Totodată, a fost redefinit criteriul grupului fiscal unic astfel încât acesta să permită încadrarea în rândul marilor contribuabili a membrilor unui grup fiscal unic atunci când fie reprezentantul fiscal, fie oricare dintre membrii care aparțin grupului definit potrivit prevederilor art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, îndeplinește criteriile de selecție.

În actul normativ este prevăzut și criteriul reprezentării fiscale, potrivit căruia din categoria marilor contribuabili fac parte contribuabilii nerezidenți pentru care contribuabilii mari au calitatea de reprezentanți sau reprezentanți fiscali, potrivit legii.

1. cifra de afaceri – 50%.
2. volumul obligațiilor fiscale declarate – 30%;
3. volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.

În ceea ce privește criteriul de continuitate, contribuabilii mari care nu mai îndeplinesc criteriul de bază, precum și cei care au intrat în procedura insolvenței, se află în inactivitate temporară înscrisă în registrul comerțului sau sunt declarați inactivi potrivit art. 92 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, nu mai sunt administrați de Direcția generală de administrare a marilor contribuabili după 3 ani consecutivi în care nu îndeplinesc acest criteriu/aceste reguli, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor expirării acestei perioade. 

1. Situația obligațiilor la bugetul de stat și a plăților efectuate în contul acestor obligații – Formular 01;
2. Situația obligațiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și a plăților efectuate în contul acestor obligații – Formular 02;
3. Situația obligațiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și a plăților efectuate în contul acestor obligații – Formular 03;
4. Situația obligațiilor la bugetul asigurărilor pentru șomaj și a plăților efectuate în contul acestor obligații – Formular 04. 

Potrivit art. 3 al ordinului citat, la data intrării în vigoare a actului normativ se abrogă Ordinul președintelui ANAF nr. 467/2015 pentru aprobarea Procedurii de administrare și monitorizare a marilor contribuabili, cu modificările ulterioare.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități au fost aprobate prin ordin comun al ministrului turismului și ministrului finanțelor publice și publicate în Monitorul Oficial (Ordinul nr. 264/464/2017, apărut în MO nr. 266/14.04.2017). 

Reamintim că, potrivit Legii nr. 170/2016, sunt obligate la plata impozitului specific unor activități persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care desfășoară ca activitate principală sau secundară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 Alte servicii de cazare, 5610 Restaurante, 5621 Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 Baruri și alte activități de servire a băuturilor. 

Normele metodologice, așa cum am amintit într-un articol publicat într-un număr precedent al CECCAR Business Magazine, precizează că aceste prevederi se aplică și persoanelor juridice române care au devenit plătitoare de impozit pe profit ca urmare a exercitării opțiunii potrivit art. 48 alin. (5) și (5²) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. 

Totodată, potrivit art. 1 alin. (2) din norme, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care au înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală sau secundară una dintre activitățile corespunzătoare codurilor CAEN redate mai sus, dar nu desfășoară efectiv activitate în domeniile respective nu sunt obligate la plata impozitului specific unor activități. 

De asemenea, microîntreprinderile care aplică prevederile titlului III din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, la 1 ianuarie 2017 nu aplică impozitul specific unor activități. 

Potrivit prevederilor normelor metodologice citate, îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 3 din Legea nr. 170/2016 (referitor la persoanele juridice române obligate la plata impozitului specific) se verifică la data intrării în vigoare a legii, la începutul fiecărui an fiscal, pe baza situației existente la data de 31 decembrie a anului precedent. Comunicarea către organul fiscal teritorial se efectuează până la 31 martie 2017 inclusiv sau, după caz, până la data de 31 martie inclusiv a anului următor. Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care au optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic intră în sistemul de impozit specific unor activități începând cu 1 ianuarie 2017. 

• contribuabilii care au mai multe unități și care determină impozitul specific anual prin însumarea impozitului specific aferent fiecărei unități, calculat conform formulei stabilite în anexa corespunzătoare codului CAEN;
• contribuabilii care desfășoară mai multe activități cu codurile CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016, cu excepția celor care desfășoară activități prin intermediul unui complex hotelier și care determină impozitul specific prin însumarea impozitului stabilit potrivit art. 6 din lege, pentru fiecare activitate desfășurată;
• contribuabilii care desfășoară activități prin intermediul unui complex hotelier, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, și care determină impozitul specific potrivit formulei stabilite în anexa nr. 3 din lege. 

• impozitul specific pentru veniturile din activitățile corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016;
• impozitul pe profit, conform titlului II din Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile din alte activități în afara celor corespunzătoare codurilor CAEN prevăzute de Legea nr. 170/2016, cu toate obligațiile ce decurg din acest titlu și a normelor metodologice de aplicare a acestui titlu, potrivit HG nr. 1/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Acești contribuabili trebuie să organizeze și să conducă evidența contabilă potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru stabilirea veniturilor și cheltuielilor corespunzătoare activităților vizate. Potrivit Normelor metodologice, pentru stabilirea cheltuielilor comune care vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal se utilizează o metodă rațională de alocare, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sau prin repartizarea proporțional cu ponderea veniturilor obținute din activitățile vizate în veniturile totale realizate de contribuabil. 

Prevederile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 170/2016 au intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Procedura de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare a fost modificată de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), printr-un act normativ emis recent. Ordinul președintelui ANAF nr. 1.232/2017 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 262/13.04.2017 și se va aplica începând cu deconturile cu sume negative de TVA depuse după 1 mai a.c. 

Așa cum am amintit într-un articol publicat la rubrica Telex a CECCAR Business Magazine, modificările introduse prin actul normativ citat sunt generate de necesitatea creșterii gradului de predictibilitate privind existența riscului fiscal real privind efectuarea unei rambursări necuvenite, iar reglementările sunt de natură să conducă atât la soluționarea cu celeritate a solicitărilor contribuabililor, cât și la o utilizare eficientă a resurselor administrației fiscale. 

Potrivit precizărilor ANAF, redate în referatul de aprobare ce a însoțit ordinul în varianta de proiect, art. 169 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, prevede că TVA solicitată la rambursare prin deconturile cu sumă negativă de TVA cu opțiune de rambursare, depuse în cadrul termenului legal de depunere, se rambursează de organul fiscal central, potrivit procedurii și condițiilor aprobate prin ordin al președintelui Agenției. Măsura învederează faptul că, în situația în care din informațiile deținute organele fiscale constată existența unui risc pentru o rambursare de TVA necuvenită, solicitările de rambursare ale persoanelor impozabile se soluționează după efectuarea inspecției fiscale anticipate. Pentru aplicarea acestor prevederi s-au stabilit, prin procedura menționată mai sus, reguli pentru constituirea bazei de date speciale privind persoanele impozabile pentru care organele fiscale au stabilit risc fiscal. 

În vederea creșterii gradului de acuratețe a procedurii amintite, s-a considerat necesar ca baza de date specială să cuprindă informații privind existența unui risc fiscal cu privire la rambursarea de TVA, transmise de structurile cu atribuții de inspecție fiscală, de administrare fiscală, Direcția generală juridică sau structurile juridice teritoriale și Direcția generală antifraudă fiscală. 

De asemenea, luând în considerare și faptul că pentru decontul care prezintă un risc fiscal mare rambursarea se efectuează în urma unei inspecții fiscale și că, potrivit art. 169 alin. (9) al Codului de procedură fiscală, „(...) perioada supusă inspecției fiscale va cuprinde exclusiv perioadele fiscale în care s-au derulat operațiunile care au generat soldul sumei negative a taxei...”, a devenit imperativ, se amintește în referatul citat, ca, pornind de la informațiile cuprinse în baza de date specială, să se efectueze o analiză distinctă pentru a se stabili dacă pentru decontul respectiv există riscul unei rambursări necuvenite. 

Analiza se va efectua pornind de la informațiile care au condus la înscrierea persoanei impozabile în baza de date specială, raportate la soldul sumei negative solicitat la rambursare și având în vedere orice alte informații relevante care pot configura sau nu existența unui risc fiscal constând într-o rambursare necuvenită, risc ce poate fi verificat și identificat de organele de inspecție fiscală în cadrul unei acțiuni de inspecție. 

Totodată, pentru a asigura aplicarea unitară a Procedurii de soluționare a deconturilor cu sume negative de TVA cu opțiune de rambursare, prin completările aduse de Ordinul nr. 1.232/2017, sunt prevăzute atât situațiile/motivele care stau la baza stabilirii riscului fiscal pentru persoanele impozabile și, implicit, pentru înscrierea în baza de date specială, cât și situațiile/motivele pe baza cărora organele fiscale pot radia din această bază de date persoanele impozabile. 

1. organele fiscale primesc documente oficiale de la alte instituții, care vizează aspecte de natură fiscală și care ar putea avea incidență în acordarea unei rambursări necuvenite de TVA;
2. în cadrul acțiunilor de control fiscal s-au constatat fapte care pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni cu implicații de natură fiscală;
3. cu ocazia inspecției fiscale ulterioare au fost stabilite diferențe mai mari de 10% din suma rambursată, dar nu mai puțin de 50.000 lei pentru fiecare decont de TVA care a făcut obiectul inspecției fiscale ulterioare;
4. s-au constatat neconcordanțe semnificative, verificate și confirmate de organul fiscal, între informațiile înscrise în declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (Formularul 394) depuse de persoana impozabilă și cele depuse de partenerii de afaceri și/sau neconcordanțe semnificative între datele primite prin sistemul VIES și cele declarate de către persoana impozabilă prin declarația recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare (Formularul 390 VIES). 

1. persoana impozabilă nu mai face obiectul acțiunii de cercetare penală (a fost dispusă neînceperea urmăririi penale, au fost respinse plângerile penale formulate de organele fiscale, au fost scoși de sub urmărire penală, au fost emise ordonanțe de clasare a cauzelor etc.), potrivit informațiilor primite de la organele abilitate;
2. organele de inspecție fiscală au constatat diferențe de TVA nesemnificative cu ocazia inspecțiilor fiscale sau contribuabilul nu mai datorează sumele reprezentând TVA stabilite suplimentar;
3. persoana impozabilă și-a încetat activitatea și a fost radiată din evidențele fiscale;
4. structurile care au propus înscrierea/menținerea persoanei impozabile în baza de date specială transmit compartimentului de specialitate un referat motivat, cu propunerea de radiere a persoanei impozabile respective, care se supune aprobării comisiei constituite la nivelul fiecărei administrații județene a finanțelor publice, administrații regionale pentru contribuabili mijlocii, precum și la nivelul Direcției generale de administrare a marilor contribuabili, al Administrației Fiscale pentru Contribuabili Mijlocii București și la nivelul administrațiilor sectoarelor 1-6 ale finanțelor publice din municipiul București;
5. organele fiscale au constatat faptul că neconcordanțele între informațiile înscrise în declarațiile informative privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național de persoanele înregistrate în scopuri de TVA (Formularul 394) depuse de persoana impozabilă și cele depuse de partenerii de afaceri și/sau neconcordanțele semnificative între datele primite prin sistemul VIES și cele declarate de contribuabili prin declarațiile recapitulative privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare (Formularul 390 VIES), care au stat la baza introducerii în baza de date, nu se mai confirmă la data constatării sau se confirmă într-un procent nesemnificativ.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat un proiect de ordin care prezintă comunicarea în procedura de instituire electronică a popririi asupra conturilor bancare. Proiectul stabilește că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) va transmite către bănci actele de executare în format PDF, cu XML anexat.

În referatul de aprobare elaborat de MFP se precizează că demersul de elaborare a proiectului de act normativ a avut la bază necesitatea comunicării rapide și eficiente cu instituțiile de credit, în ceea ce privește comunicarea actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță, impunându-se, implicit, crearea cadrului legal pentru implementarea acestui obiectiv.

Potrivit art. 47 alin. (8) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, „în cazul actelor administrative fiscale emise de către organul fiscal central, mijloacele electronice de transmitere la distanță, procedura de comunicare a actelor administrative fiscale prin mijloace electronice de transmitere la distanță, precum și condițiile în care aceasta se realizează se aprobă prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, cu avizul ministrului pentru Societatea Informațională”.

Astfel, prin acest proiect de ordin a fost stabilită platforma informatică prin care se va realiza comunicarea către instituțiile de credit a actelor de executare emise de organele fiscale centrale, respectiv sistemul informatic pus la dispoziție acestora de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în spațiul privat de pe portalul ANAF, un sistem informatic prin care utilizatorii fac upload și download de documente. În prezent, prin acest sistem informatic se realizează furnizarea de informații de către instituțiile de credit, în baza prevederilor art. 61 din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, a fost reglementată încheierea unui Protocol de colaborare între ANAF, Asociația Română a Băncilor și instituțiile de credit, prin care se urmărește definirea unui cadru de colaborare pentru stabilirea condițiilor privind implementarea sistemului automat, care să asigure, într-o primă etapă, comunicarea actelor de executare emise de organele fiscale centrale către instituțiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță, iar ulterior schimbul de informații între părți cu privire la actele de executare comunicate, precum și urmărirea sumelor ce fac obiectul popririlor bancare, în mod operativ, astfel încât, pe de o parte, ridicarea popririlor să se realizeze în timp real, iar, pe de altă parte, sumele existente în conturile bancare să fie indisponibilizate de către instituțiile de credit în limita sumei ce face obiectul popririi, în funcție de informațiile transmise de instituțiile de credit cu privire la sumele existente în conturile bancare.

De asemenea, se mai precizează în referat, prin proiectul de ordin a fost reglementat ca data comunicării către instituțiile de credit a actelor de executare prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanță să fie prima zi bancară următoare zilei încărcării actului de executare în sistemul informatic pus la dispoziție de ANAF, iar ora comunicării să fie ora de începere a zilei bancare. Aceste informații se vor stabili, pentru fiecare instituție de credit, prin protocolul de colaborare mai sus menționat. Totodată, avându-se în vedere prevederile art. 47 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că actele de executare emise în formă electronică de organul fiscal central se vor semna cu semnătura electronică extinsă a MFP, bazată pe un certificat calificat.

Proiectul de ordin al ministrului Finanțelor Publice privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanță a actelor de executare și a procedurii de comunicare a acestora este publicat pe site-ul mfinante.gov.ro, în secțiunea Transparență decizională.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a pus în dezbatere publică normele de aplicare a legii care oferă clienților posibilitatea de a retrage maximum 200 lei în momentul plății prin card a contravalorii unor bunuri sau servicii. Proiectul clarifică etapele pe care trebuie să le parcurgă și documentele pe care trebuie să le emită comercianții.

Cei interesați pot consulta proiectul pe site-ul ministerului de resort, secțiunea Transparență decizională.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ instituie, printre altele, obligația persoanelor juridice care desfășoară activități de comerț cu amănuntul și care realizează anual o cifră de afaceri mai mare de 10.000 euro în echivalent lei, a operatorilor economici furnizori de servicii de utilitate publică și a instituțiilor publice care încasează impozite, taxe, amenzi, dobânzi, penalități de întârziere, penalități și alte obligații de plată, de a accepta încasări și prin intermediul cardurilor. De asemenea, entitățile menționate anterior vor avea, potrivit legii, posibilitatea de a accepta la plată instrumente de plată electronică cu acces la distanță.

Proiectul definește, de asemenea, următorii termeni: beneficiarii plății; comercianți; avans în numerar; carduri; ghișee automate; portofel electronic; terminale de plată; semnul privind acordarea avansului în numerar; servicii de utilitate publică.

Totodată, sunt stabilite atât operațiunile pe care trebuie să le efectueze beneficiarii plății și comercianții care optează să ofere serviciul de avans în numerar, cât și documentele pe care trebuie să le emită aceștia, în vederea evidențierii sumelor oferite cu titlu de avans în numerar, ținând seama de limitările tehnice ale caselor de marcat cu rolă jurnal.

Se precizează că obligația beneficiarilor plății de a accepta încasări și prin intermediul cardurilor este valabilă la toate punctele de încasare, întrucât sintagma utilizată de legiuitor în OUG nr. 193/2002 – „în toate locurile indicate de aceștia” – poate induce în eroare și poate conduce la o implementare selectivă a obligației.

Se stabilește, totodată, obligația beneficiarilor plății și a comercianților, care acceptă la plată carduri, de a informa persoana solicitantă cu privire la suma maximă care poate fi furnizată ca avans în numerar.

Întrucât la art. 2 alin. (1) din OUG nr. 193/2002 se prevede, pe de o parte, faptul că băncile acceptante au obligația de a instala terminale de plată în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării, iar, pe de altă parte, faptul că instalarea terminalelor se realizează în baza contractelor încheiate în acest scop, pentru a evita interpretările divergente, se precizează că termenul curge de la data solicitării, cu condiția existenței unui contract de acceptare la plată între părți.

Actul normativ mai stabilește că în contractele încheiate cu instituțiile acceptante se prevăd tipurile de obligații de plată care se pot achita la fiecare tip de terminal de plată prin intermediul cardurilor, iar în cazul în care se acordă avans în numerar, condițiile de furnizare a acestuia.

Documentul mai stipulează obligația beneficiarilor plății și a comercianților de a informa plătitorul cu privire la serviciile prestate prin intermediul terminalelor și de a comunica informații cu privire la obligațiile de plată ale acestuia.

De asemenea, actul normativ mai precizează următoarele: instituțiile acceptante suportă cheltuielile cu achiziționarea și instalarea terminalelor de plată; pentru plățile inițiate prin intermediul terminalelor de plată, instituțiile acceptante asigură emiterea unei chitanțe de la terminalul de plată, care reprezintă pentru utilizatorul de card dovada autorizării plății; obligația operatorului de la ghișeul instituției publice care acceptă plata cu cardul de a elibera, pe lângă chitanța emisă de terminalul de plată, și un document care cuprinde defalcarea sumei totale plătite pe obligații de plată și data efectuării plății; pentru plățile inițiate cu carduri prin internet, beneficiarii plății și comercianții au obligația de a transmite un document în format electronic, care cuprinde defalcarea sumei totale plătite pe obligații de plată și data efectuării plății.

Sunt stabilite, totodată, obligațiile pe care le au instituțiile acceptante în vederea transferării către conturile beneficiarilor a sumelor reprezentând obligații de plată achitate prin intermediul cardurilor de către plătitor.

La elaborarea proiectului de act normativ au avut loc consultări cu reprezentanți ai Băncii Naționale a României, ai Asociației de Plăți Electronice din România și ai Asociației Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale.

Persoanele care n-au ajuns încă la vârsta de pensionare vor putea să-și plătească retroactiv contribuția de asigurări sociale pentru perioadele în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, până la 31 decembrie 2017.

În acest sens, Guvernul a prelungit, printr-o ordonanță de urgență, termenul până la care se poate plăti această contribuție, respectiv de la 27 aprilie a.c. până la sfârșitul acestui an. Plata contribuției de asigurări sociale se va efectua într-o singură tranșă sau eșalonat, până la data menționată, pentru o perioadă de maximum 5 ani retroactiv, calculați de la data încheierii contractului de asigurare. 

„Măsura a fost luată pentru a permite cât mai multor persoane să realizeze stagii de cotizare în baza Legii nr. 186/2016, având în vedere numeroasele solicitări din partea unor cetățeni români din țară și străinătate. Scopul acestei măsuri este evitarea de la excluderea socială a unor categorii de persoane care nu ar putea accede la pensia pentru limită de vârstă din cadrul sistemului public de pensii”, precizează Guvernul, într-un comunicat.

Potrivit evidențelor Casei Naționale de Pensii Publice, până la 10 aprilie a.c., aproximativ 13.300 de persoane au încheiat contracte de asigurări sociale pentru care s-au achitat aproximativ 79 de milioane de lei. Persoanele interesate au avut, inițial, termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, respectiv până la 27 aprilie, în care să încheie un contract de asigurare socială. În ceea ce privește condițiile și procedura încheierii contractelor de asigurare, acestea rămân nemodificate în urma adoptării ordonanței de urgență.

Execuția bugetului general consolidat pe primele trei luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un excedent de 1,52 miliarde de lei, reprezentând 0,19% din PIB, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor Publice.

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, care însumează 59,53 miliarde lei și reprezintă 7,3% din PIB, au fost cu 7,1% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creșteri, comparativ cu 2016, la colectarea impozitului pe salarii și venit (+15,8%), a contribuțiilor sociale (+14,8%), a impozitului pe comerț exterior și tranzacții internaționale (+18,2%) și a veniturilor din capital (+12,7).

Colectarea altor impozite și taxe pe bunuri și servicii a crescut cu 60,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește colectarea TVA, potrivit datelor publicate de minister, s-a înregistrat o scădere cu 9,1% față de primele trei luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de la 24% la 20%, măsură care a produs efecte din februarie 2016.

Totodată, din februarie 2017 au început să se resimtă și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, precizează instituția, colectarea TVA a crescut cu 2,5% în februarie 2017 față de februarie 2016 și cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

De asemenea, față de anul precedent s-au înregistrat creșteri de 21,2% la impozitele și taxele pe proprietate virate de administrațiile locale la bugetul de stat. Au fost alocate 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii, care vor fi decontați din sumele primite de la Uniunea Europeană.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 58 de miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 10,4% față de aceeași perioadă din anul precedent, iar cheltuielile de personal au crescut cu 16,4%, ca urmare a majorărilor salariale acordate angajaților din sănătate și educație din administrația locală și din instituțiile publice de spectacole sau concerte.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie până la 917,5 lei, majorarea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii, indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat (2,6%) și la nivelul administrațiilor locale (2,5%).

Subvențiile sunt în creștere cu 114% față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea majoră provenind de la subvențiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli, se arată în comunicatul emis de MFP. Pentru investiții au fost alocate 1,7 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, care includ cheltuieli de capital și programe de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, mai precizează instituția.

În primele două luni, excedent al contului curent de 204 milioane euro; Investițiile străine directe, 655 milioane euro; Datoria externă totală a crescut cu 376 milioane euro

În perioada ianuarie-februarie 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 204 milioane euro, comparativ cu un deficit de 139 milioane euro în perioada ianuarie-februarie 2016, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). În structură, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 243 milioane euro, balanța serviciilor și balanța veniturilor secundare s-au încheiat cu excedente mai mici cu 90 milioane euro, respectiv cu 50 milioane euro, iar balanța veniturilor primare a devenit excedentară.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 655 milioane euro, din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 834 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 179 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 68,495 miliarde euro la 28 februarie 2017 (73,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,7% față de 31 decembrie 2016. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat, la 28 februarie 2017, nivelul de 24,258 miliarde euro (26,1% din total datorie externă), în creștere cu 3,7% față de 31 decembrie 2016.

În perioada ianuarie-februarie 2017, datoria externă totală a crescut cu 376 milioane euro, în principal pe seama majorării soldului datoriei negarantate public (cu 722 milioane euro), concomitent cu diminuarea soldului datoriei publice (cu 348 milioane euro).

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,8% în perioada ianuarie-februarie 2017, comparativ cu 27,4% în anul 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 28 februarie 2017 a fost de 6,5 luni, față de 6,3 luni la 31 decembrie 2016.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 28 februarie 2017 a fost de 87,7%, comparativ cu 90,1% la 31 decembrie 2016.

Anul trecut, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 de ani) a fost de 61,6%, în creștere față de anul anterior cu 0,2 puncte procentuale, potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Ca în anii anteriori, rata de ocupare a fost mai mare la bărbați (69,7%, față de 53,3% la femei). Pe medii de rezidență, rata de ocupare a fost mai mare în mediul urban (62,6%, față de 60,2% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 de ani) a fost de 22,3%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 de ani), de 42,8%.

Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenților învățământului superior (86,2%). Erau ocupate 65,2% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și numai 41% dintre cele cu nivel scăzut de educație.

Salariații, în creștere față de anul precedent (+139.000 de persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (73,4%) în totalul populației ocupate. În anul 2016, lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 25,6% din populația ocupată.

Lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit reprezentau 19,4% din totalul populației ocupate. Ponderi însemnate în totalul populației ocupate au deținut și muncitorii calificați (16,6%), specialiștii în diverse domenii de activitate (15,2%) și lucrătorii în domeniul serviciilor (14,9%).

Din totalul persoanelor ocupate, 23,1% lucrau în sectorul agricol, 29,9% în industrie sau construcții și 47% în servicii. În activitățile neagricole erau ocupate 6,497 milioane de persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deținute de cele care își desfășurau activitatea în industria prelucrătoare (24,6%), comerț (18,1%) și construcții (10,4%).

Comparativ cu anul 2015, a scăzut numărul persoanelor care își desfășoară activitatea în agricultură, silvicultură și pescuit (-232.000 de persoane), dar și al celor care lucrează în învățământ (-9.000 de persoane), administrație publică și apărare (-8.000 de persoane), industria extractivă, informații și comunicații și tranzacții imobiliare (toate în scădere cu 4.000 de persoane față de anul precedent). Cele mai semnificative creșteri față de anul precedent s-au consemnat în industria prelucrătoare (+46.000 de persoane), construcții (+42.000 de persoane), comerț (+28.000 de persoane) și hoteluri și restaurante (+19.000 de persoane).

Din totalul persoanelor ocupate în anul 2016 au lucrat cu program parțial 723.000 de persoane (8,6%). Marea majoritate a persoanelor ocupate cu program parțial au lucrat în sectorul agricol (82,8%).

În anul 2016, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,8 ore pe săptămână; 130.000 de persoane au desfășurat și activități secundare, lucrând în medie 12,9 ore pe săptămână.

Rata șomajului a fost de 5,9%, în scădere față de anul precedent (6,8% în 2015). Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale șomajului a fost de 1,6 puncte procentuale (6,6% la bărbați față de 5% la femei), iar pe medii de rezidență, de 0,7 puncte procentuale (6,3% în rural față de 5,6% în urban). Rata șomajului a avut nivelul cel mai ridicat (20,6%) în rândul tinerilor (15-24 de ani).

Potrivit INS, șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții învățământului scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 7,6%, respectiv 6,2%. Rata șomajului a fost de doar 3,1% în cazul persoanelor cu studii superioare. Rata șomajului de lungă durată (în șomaj de un an și peste) a fost de 3%, iar incidența șomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în șomaj de un an și peste în total șomeri) a fost de 50%. Pentru tineri (15-24 de ani), rata șomajului de lungă durată (în șomaj de șase luni și peste) a fost de 13%, iar incidența șomajului de lungă durată în rândul tineretului, de 63,1%.

Țara noastră a înregistrat în luna martie cea mai scăzută inflație anuală din Uniunea Europeană, de 0,4%, în timp ce la nivelul UE a fost de 1,6%, iar în zona euro, de 1,5%, potrivit datelor publicate de biroul european de statistică, Eurostat, citate de News.ro. Niveluri scăzute ale indicatorului au mai consemnat Irlanda și Olanda, ambele de 0,6%. În schimb, cele mai ridicate rate ale inflației anuale au fost consemnate în martie în Letonia (3,3%), Lituania (3,2%) și Estonia (3%).

Datele Eurostat reflectă evoluția indicelui armonizat al prețurilor de consum din martie față de aceeași lună a anului precedent.

Față de februarie 2017, inflația a încetinit în 17 state membre, a stagnat în șase și a accelerat în cinci, printre care și România, unde prețurile de consum au urcat cu 0,1%.

În zona euro, cel mai mare impact asupra inflației anuale l-au avut în martie carburanții pentru transporturi (0,48 puncte procentuale), carburanții pentru termoficare (0,11 puncte) și legumele (0,08 puncte), în timp ce telecomunicațiile, pachetele turistice și îmbrăcămintea au avut cel mai mare impact negativ.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a emis recent ordinul de modificare a Ghidului General al solicitantului pentru POR 2014-2020, ce conține condiții generale pentru accesarea fondurilor în cadrul programului.

Astfel, principalele modificări prevăd:

● Modificarea prevederilor ghidului cu privire la preponderența procesului competitiv al apelurilor lansate în cadrul POR 2014-2020.

● Actualizarea tipurilor de apel ce pot fi lansate în conformitate cu tipurile de apel permise de sistemul electronic MYSMIS, respectiv apeluri de proiecte competitive cu termen-limită de depunere sau apeluri necompetitive cu depunere continuă/la termen;

● Eliminarea unor documente obligatorii solicitate în cadrul etapei precontractuale, avându-se în vedere principiul contractării la faza de studiu de fezabilitate, existând imposibilitatea obținerii respectivelor documente pentru proiectele la faza de studiu de fezabilitate (aviz/acord ISC, aviz Natura 2000, decizia finală emisă de autoritatea competentă privind evaluarea impactului asupra mediului). Ministerul precizează că în cadrul contractului de finanțare este inclusă obligația beneficiarului de obținere a tuturor avizelor / autorizațiilor / acreditărilor / licențelor etc. necesare pentru realizarea activităților prevăzute în proiect, precum și pentru desfășurarea în condiții legale a activității sale.

● Extinderea termenului din cadrul etapei precontractuale de 30 de zile calendaristice în cazul în care este necesară actualizarea/emiterea hotărârilor de guvern pentru demonstrarea drepturilor reale aferente proprietății publice, respectiv pentru obținerea autorizației de construire. Aceste documente pot fi aduse inclusiv în cadrul etapei de contractare, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice calculate de la data primirii notificării privind demararea etapei precontractuale. În acest sens, solicitantul trebuie să demonstreze faptul că au fost realizate demersurile necesare pentru emiterea/actualizarea respectivelor hotărâri cel târziu în termenul prevăzut în cadrul etapei precontractuale pentru transmiterea documentelor solicitate.

● Actualizarea formei de contract – Clauze generale și clauze specifice POR.

● Actualizarea Modelului A – Opisul cererii de finanțare în conformitate cu cele de mai sus. Modificările de mai sus se vor avea în vedere pentru apelurile care urmează a fi lansate în cadrul POR 2014-2020. Pentru apelurile lansate înainte de data publicării acestui ordin (13 aprilie), modificările se aplică pentru proiectele pentru care nu a fost demarată etapa de contractare. Etapa respectivă se consideră a fi demarată ulterior finalizării termenului de 30 de zile de transmitere a documentelor din cadrul etapei de precontractare. Forma consolidată a Ghidului General este publicată pe site-ul inforegio.ro. Restul condițiilor și prevederilor din Ghidul General rămân neschimbate.

Parlamentul European a aprobat recent suplimentarea cu 200 milioane de euro a bugetului pentru Orizont 2020, programul UE de finanțare a cercetării și inovării. „Decizia a fost adoptată pe baza unui compromis, la care s-a ajuns împreună cu statele membre, în ceea ce privește evaluarea intermediară a bugetului UE. Aprobarea oficială finală va urma, cel mai probabil, în următoarele săptămâni”, se precizează într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. „Este vorba despre un acord foarte important, care va permite Comisiei să direcționeze fonduri suplimentare către domenii-cheie, precum încurajarea inovării creatoare de piață, sprijinirea cercetării de excelență, partajarea volumelor mari de date și reducerea decalajului în materie de inovare dintre diferite țări din Europa”, a declarat Carlos Moedas, comisarul european pentru cercetare, știință și inovare.

• 50 milioane de euro pentru Consiliul European pentru Cercetare;
• 55 milioane de euro pentru obiectivul Răspândirea excelenței și extinderea participării din cadrul Orizont 2020;
• 50 milioane de euro pentru Consiliul European pentru Inovare (din linia bugetară de inovare în IMM-uri);
• 45 milioane de euro pentru tehnică de calcul de înaltă performanță, în cadrul obiectivului Poziție de lider în domeniul tehnologiilor generice și industriale, ce face parte din Orizont 2020.

„Suplimentarea cu 200 milioane de euro a programului Orizont 2020 face parte din măsurile adiționale, totalizând 6 miliarde de euro, care vor ajuta UE să facă față unor provocări urgente precum criza migrației, consolidarea securității, stimularea creșterii economice și crearea de locuri de muncă”, se mai arată în comunicat.

Serviciul Coordonare SMIS din Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) a anunțat că, împreună cu Serviciul de Telecomunicații Speciale, a pus la dispoziția Autorităților de Management (AM) și viitorilor beneficiari de fonduri europene modulele de contractare și de achiziții pentru proiectele depuse și evaluate în MySMIS2014.

Operaționalizarea modulului Contractare permite AM și beneficiarilor să semneze contracte mai rapid, debirocratizează, standardizează și transparentizează precontractarea în sistem. Beneficiarul este informat despre stadiul proiectului său și nu mai este nevoit să depună pe hârtie documente suplimentare necesare contractării.

Modulul Achiziții are scopul de a sprijini managementul proiectelor prin corelarea în cadrul MySMIS2014 a informațiilor referitoare la achizițiile realizate de solicitanți cu informațiile din cererile de finanțare. În acest modul sunt înregistrate date despre etapele achizițiilor efectuate în cadrul proiectelor (inițiere, derulare, evaluare, atribuire și modificare prin acte adiționale), asigurându-se monitorizarea procedurilor de achiziții. Ca urmare a operaționalizării acestui modul, secțiunea Plan de Achiziții din cererile de finanțare va avea introduse automat informațiile completate de solicitant în modulul de achiziții (similar cu secțiunea Solicitant, unde nu se completează informații, ci sunt încărcate automat din meniul aferent entității juridice).

MDRAPFE  reamintește că, pentru perioada de programare 2014-2020, art. 122 (alin. (3)) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 creează obligația statelor membre de a asigura schimbul electronic de date între beneficiari și structurile din sistemul de management și control, permițând beneficiarilor să prezinte, într-o singură transmitere, toate informațiile necesare. Pentru a respecta aceste obligații, România dezvoltă sistemul informatic integrat MySMIS2014.

Prin aplicația MySMIS2014, lansată public la 28 martie 2016 (disponibilă la adresa 2014.mysmis.ro), potențialii beneficiari din România pot solicita banii europeni pentru perioada de programare 2014-2020. Sunt funcționale, în prezent, modulele Definire apel (dedicat AM), Depunere cerere de finanțare (dedicat solicitanților de finanțare), Evaluare și selecție proiecte (pentru AM și solicitanți), Contractare (pentru AM și solicitanți), respectiv Achiziții (pentru solicitanții de finanțare). Modulul Implementare proiect, dedicat AM și solicitanților de finanțare, se află în dezvoltare.

S-au discutat inclusiv perspectivele de promovare a pieței de capital din România la statutul de piață emergentă

Bursa de Valori București (BVB) a organizat, pentru a treia oară consecutiv la New York, conferința anuală Romania Investors Day. La eveniment – desfășurat la 19 aprilie a.c. – 43 de reprezentanți de la 32 de fonduri de investiții, care administrează peste 750 de miliarde de dolari, s-au întâlnit cu 13 companii românești, potrivit unui comunicat al BVB.

Principalii parteneri ai BVB în organizarea conferinței de la New York au fost Fondul Proprietatea, Franklin Templeton Investments, Banca Comercială Română, Erste Group și Auerbach Grayson.

„La 20 aprilie, reprezentanții BVB au discutat cu reprezentanții FTSE Russell și S&P Dow Jones Indices (două instituții internaționale de renume ce clasifică piețele de capital și administrează indici globali – n.r.) despre perspectivele și condițiile de promovare a pieței de capital din România la statutul de piață emergentă, continuând astfel dialogul cu agențiile de renume. O întâlnire de lucru este planificată cu MSCI în prima parte a lunii mai în Europa”, mai precizează BVB în comunicat.

În cadrul întâlnirilor au fost prezentate și discutate următoarele evoluții ale pieței bursiere: BVB ca piață desemnată pentru tranzacții de mari dimensiuni ale pieței secundare și primare (dovedită, între altele, de tranzacțiile semnificative și cele „accelerate” derulate în 2017); randamentele mari ale dividendelor, susținute de consolidarea guvernanței corporative și a calității managementului companiilor listate la BVB; întărirea capitalului instituțional local; baza curentă de IPO-uri (Initial Public Offer – Ofertă publică inițială), în special de la companiile private; condițiile standard pentru deschiderea de conturi pentru investitorii globali care vor să tranzacționeze în România, permițându-le să participe rapid și eficient în cadrul IPO-urilor; creșterea sustenabilă a PIB-ului României și a perspectivelor macroeconomice; deciziile acționarilor BVB privind comisioanele de tranzacționare, continuând reducerea costului direct de acces la piață și promovând competitivitatea pieței de capital, în linie cu așteptările față de o piață care aspiră să devină o nouă piață emergentă.

„Acceptarea faptului că securitatea cibernetică este o problemă reală și adoptarea unor procese și proceduri care promovează și susțin securitatea la toate nivelurile unei firme pot face diferența între succesul și eșecul unei afaceri.”

Într-un recent articol publicat de revista online Accountancy Age și promovat de IFAC Knowledge Gateway, Stephen Franklyn, director al Lithium Services și specialist în externalizarea tehnologiilor și asistenței IT, discută despre motivele pentru care firmele de contabilitate trebuie să perceapă securitatea cibernetică drept o prioritate pentru activitățile lor zilnice și pentru succesul pe termen lung al afacerii lor, recomandând și câțiva pași pentru protecția datelor și a reputației unei firme.

De ce este securitatea cibernetică importantă pentru orice firmă, în special pentru cele care lucrează cu cifre și cu bani? Orice dispozitiv care poate stabili o legătură cu internetul devine o potențială poartă pentru un atac cibernetic prin care se poate ajunge în interiorul rețelei interne și se pot accesa și compromite date.

Acest lucru înseamnă nu doar o amenințare serioasă pentru o firmă din punctul de vedere al costurilor și al logisticii, dar și afectarea reputației și încrederii clienților. Printre soluțiile disponibile pentru orice firmă de contabilitate care dorește să își asigure succesul se numără: apelarea la o firmă specializată în IT, alinierea la cele mai recente evoluții tehnologice, o atitudine proactivă și decizii ce au la bază informații corecte și complete.

Mai multe informații despre securitatea cibernetică puteți afla pe site-ul Accountancy Age.

Messenger Lite, versiunea simplificată a aplicației Facebook Messenger, este acum disponibilă, cu câteva excepții, la nivel global, potrivit unui anunț al companiei, citat de News.ro. 

Începând de vineri, aplicația este disponibilă în peste 130 de țări, inclusiv în România. Messenger Lite nu conține majoritatea funcțiilor adăugate în Facebook Messenger în ultimii ani, precum Messenger Day, o serie de plugin-uri sau posibilitatea de a gestiona SMS-uri. 

Interfața aplicației este mult mai simplă decât versiunea completă și conține trei secțiuni: lista de conversații recente, lista de contacte și pagina de profil, care include și un număr redus de opțiuni de configurare. 

Potrivit sursei citate, Messenger Lite este o aplicație care va rula mai bine pe telefoanele mai slab dotate și va realiza un trafic de date mai redus. 

Messenger Lite a fost lansată inițial în octombrie 2016 și a fost disponibilă, sub formă de test, în Kenya, Tunisia, Malaysia, Sri Lanka și Venezuela.

Companiile de asigurări vor investi masiv în sistemele de asistență virtuală a clienților, fiind tot mai probabil ca un robot să răspundă întrebărilor clienților, în locul unui angajat, potrivit unui studiu realizat de compania Accenture, transmite Bloomberg, citat de News.ro. Aproximativ două treimi dintre asigurători folosesc deja asistenții virtuali bazați pe inteligența artificială, se arată în raportul firmei de consultanță.

„Se întâmplă destul de rapid. Unul dintre primele servicii care vor fi administrate diferit va fi cel al răspunsurilor de rutină referitoare la statutul facturilor și al solicitărilor de despăgubiri, care în trecut erau asigurate de call-center”, a spus John Cusano, director pentru practici de asigurări al Accenture.

O combinație între presiunea prețurilor și dobânzile foarte scăzute obligă asigurătorii să reducă cheltuielile pentru a-și proteja marjele de profit. Creșterea automatizării este o soluție care satisface în același timp cererea mai mare de produse digitale și care contracarează concurența venită din partea start-up-urilor din sectorul tehnologiei financiare, care oferă, la rândul lor, produse de asigurări.

Companiile de asigurări vor cheltui, în medie, 90 de milioane de dolari pentru tehnologii de inteligență artificială, până în 2020, conform unei cercetări realizate de Tata Consultancy Services. Firma de consultanță în domeniul IT anticipează în studiu că asigurătorii se vor plasa pe locul patru, după telecomunicații (131 milioane dolari), high tech (119 milioane dolari) și sectorul bancar (99 milioane dolari), în funcție de cheltuielile pentru inteligență artificială, până la sfârșitul acestui deceniu.

Google Translate a început să utilizeze o nouă tehnologie, disponibilă acum și pentru traducerile din română în engleză și invers: „traducerea neurală” (în original, „neural translation”), a anunțat compania.

„Traducerea neurală este mult mai bună decât vechiul sistem bazat pe traducerea de cuvinte disparate și bucăți de text, întrucât acum sunt traduse frazele întregi. În spatele acestei tehnologii se află un proces intens de dezvoltare de tip «machine learning». Acesta generează traduceri care «sună» mult mai aproape de modul în care oamenii vorbesc, în special atunci când sunt traduse fraze întregi”, informează Google, într-un comunicat.

Un exemplu despre gradul de îmbunătățire de care beneficiază Google Translate prin tehnologia „traducere neurală” poate fi vizualizat accesând https://goo.gl/RBMpyD.

Acest nou tip de traducere va funcționa automat în toate locurile unde Google Translate este disponibil. În prezent este disponibil pe aplicația de Android sau iOS, pe domeniul translate.google.ro și prin Google Search. În curând se va regăsi și în soluția de traducere automată a paginilor din Chrome. Româna se alătură astfel celorlalte limbi care beneficiază de tehnologia de traducere neurală. Obiectivul este ca, în cel mai scurt timp, toate cele 103 limbi acoperite de Google Translate să treacă la noua tehnologie de traducere.

• Traducerea neurală funcționează doar în pereche cu limba engleză.
• Pe lângă aplicația de mobil și desktop, noua tehnologie este disponibilă și pentru extensiile de Chrome și Android Wear. Urmează a fi disponibilă și pe alte platforme, precum traducerile automate de pagini web în Chrome, Google Assistant și Sheets/Docs.
• Tehnologia de traducere neurală nu funcționează în modul Word Lens sau Offline din Google Translate.
• Modul de conversație din Google Translate în limba română beneficiază de traducere neurală.
• Traducerea neurală în și din engleză, disponibilă în prezent pentru 32 de limbi, acoperă limba maternă a jumătate din populația lumii. Obiectivul este ca toate cele 103 limbi din Google Translate să beneficieze de această tehnologie.

Pentru cei interesați de detalii tehnice privind traducerea neurală, Google face următoarele precizări:

• variabile gramaticale, precum gen și număr, sunt soluționate de cele mai multe ori corect;
• vocabularul în frază este consecvent. Dacă un cuvânt cu mai multe sensuri apare de două ori într-o frază, în general va fi tradus în același fel în ambele situații;
• sensul dintr-o parte a frazei poate influența variantele de traducere din altă parte a ei. De exemplu, verbul „a lua” poate fi tradus diferit, în funcție de situație: „a lua” ca posesie sau „a lua și duce” într-un loc. În funcție de sens, este posibil ca Google Translate să stabilească traducerea potrivită. În cazul tehnologiei anterioare, sensul era pierdut, deoarece traducerea era realizată după ce fraza era „spartă” în bucăți.

În perioada 5-7 mai a.c. va avea loc, la Băneasa Shopping City, expoziția de locuințe Imobiliarium. Peste 60 de dezvoltatori imobiliari își vor prezenta oferta la eveniment, iar vizitatorii vor avea ocazia să exploreze spațiul locuințelor din oferte cu ajutorul ochelarilor VR, puși la dispoziție de expozanți.

Potrivit organizatorilor, accesul vizitatorilor la eveniment este gratuit pe baza înregistrării online pe www.imobiliarium.ro, până la 4 mai. În perioada desfășurării expoziției, 5-7 mai, accesul se va face pe bază de înscriere cu taxă.

Anterior expoziției a fost realizat un studiu potrivit căruia locuințele din sectoarele 3 și 6 ale Capitalei sunt cele mai căutate de persoanele care vor să-și cumpere un apartament. Studiul, realizat pe baza căutărilor utilizatorilor în luna martie pe portalul de imobiliare Storia.ro, relevă că topul celor mai căutate sectoare din București continuă cu sectoarele 4 și 1. Cele mai puține căutări au vizat sectoarele 5 și 2.

În ceea ce privește criteriile de cumpărare, cei mai mulți utilizatori iau în considerare în primul rând numărul de camere, peste 72% dintre cumpărătorii de case și apartamente fiind interesați de acest aspect. 59% dintre persoane consideră prețul ca fiind al doilea cel mai important factor de luat în calcul la achiziția unei locuințe. Pe locul 3 în topul celor mai importante criterii de achiziție se află suprafața utilă (14%).

Mai multe informații sunt disponibile pe www.imobiliarium.ro și pagina de Facebook dedicată, Facebook.com/imobiliarium.

Sala Dalles din București va găzdui, în perioada 25-28 mai, Festivalul Unfinished. Este un festival hibrid aflat la intersecția dintre fotografie, artă, tehnologie și antreprenoriat. Tema principală a acestui an este impactul pe care creativitatea îl poate avea în dezvoltarea pozitivă a comunităților și societății în care trăim. Festivalul va reuni lideri din domeniile creative, de tehnologie și antreprenoriat pentru a inspira și motiva publicul prin sesiuni inovative (prezentări interactive, keynote addresses, mese rotunde, masterclass, workshops) combinate cu expoziții, evenimente de networking și concerte.

Fiecare zi a Unfinished va avea ca piloni principali Inspire, Connect, Empower&Change, prin care participanții vor putea să descopere atât noi metodologii de lucru, cât și povești de succes care să-i inspire să fie mai creativi în munca lor de zi cu zi.

Printre speakerii confirmați se numără: Daniel Jones (The New York Times), Jason Grullon (Virtu), Rob Fitzpatrick (The Mom Test), Josh Begley (First Look Media), Micha Bruinvels (World Press Photo), Alice Cabaret (The Street Society).

Desfășurându-se în paralel cu expoziția World Press Photo (WPP) care prezintă cele mai bune proiecte de fotojurnalism la nivel mondial, festivalul va prezenta și o serie de instalații de artă care, prin diverse medii, fac un comentariu la adresa societății, istoriei și contextului geopolitic actual.

Vor expune artiști din șase țări.

Festivalul Unfinished este organizat de Fundația EIDOS cu susținerea Ministerului Culturii și Identității Naționale, Primăriei Capitalei și ARCUB.

Teatrul Nottara sărbătorește 70 de ani de existență printr-o serie de evenimente care vor avea loc în perioada 14-21 mai. Sub sloganul Nottara 70 – mai tânăr ca niciodată se vor prezenta unele dintre cele mai renumite producții ale instituției și sunt programate numeroase manifestări conexe.

Spectacolul Vestul singuratic de Martin McDonagh va deschide evenimentele aniversare, duminică, 14 mai. Din distribuție fac parte Florin Piersic jr., Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu, Ioana Calotă / Corina Dragomir. Regia este semnată de Cristi Juncu, iar scenografia, de Carmencita Brojboiu.

În programul evenimentului sunt incluse și alte producții ale Teatrului Nottara, precum Iarna de Jon Fosse (regia Mihai Măniuțiu), spectacolul-lectură Karamazovii, urmat de o discuție cu publicul (concept și regie Alexandru Mâzgăreanu), Efecte colaterale de Alexandru Popa (regia Vlad Zamfirescu), Alcool, pe versurile lui Ion Mureșan (regia Mihai Măniuțiu), Aproape împreună de Alan Alyckbourn (regia Felix Alexa).

Teatrul Nottara, denumit inițial Teatrul Armatei, și-a început activitatea în 1947, într-o fostă arenă de circ din Calea 13 Septembrie. Apoi, la scurtă vreme, sub conducerea directorului de scenă Al. Finți, s-a mutat în clădirea construită de inginerul-arhitect Liviu Ciulley (tatăl regizorului Liviu Ciulei), din Bulevardul Magheru. În 1960, instituția de cultură a ieșit de sub tutela Armatei și a intrat în administrarea Consiliului Municipal al Capitalei. Acesta este momentul în care a primit un nou nume: Teatrul „C.I. Nottara”, actorul George Vraca devenind noul director al instituției.

Pe scena Teatrului Nottara au jucat, de-a lungul timpului, mari actori ai teatrului românesc, dintre care îi amintim pe Gilda Marinescu, Margareta Pogonat, Melania Cîrje, George Calboreanu, George Constantin, Ștefan Iordache, Ștefan Radof, Emil Hossu, și s-au jucat piesele unora dintre cei mai importanți dramaturgi ai literaturii universale (Shakespeare, Cehov, Eugène Ionesco, Pirandello, Lope de Vega, Horia Lovinescu, I.L. Caragiale). 

Mai multe informații privind programul evenimentului și prețul biletelor sunt disponibile pe site-ul Teatrului Nottara și pe pagina de Facebook a instituției.

A V-a ediție a East European Comic Con (EECC), unul dintre cele mai mari evenimente dedicate benzilor desenate, pasionaților de filme, seriale și jocuri video, va avea loc la Romexpo, în perioada 5-7 mai. 

Întâlniri cu actorii preferați și concursuri de cosplay îi așteaptă pe vizitatori la EECC 2017. Și-au anunțat prezența la București actori din seriale celebre precum Game of Thrones / Urzeala tronurilor, Stargate SG-1, Lord of the Rings / Stăpânul Inelelor. 

Fanii îi vor putea întâlni pe Tom Wlaschiha (Jaqen H'ghar/Faceless Man din serialul Urzeala tronurilor), Ellie Kendrick (Urzeala tronurilor, Misfits), Jefferson Hall (Vikings), Nathaniel Buzolic (The Vampire Diaries, The Originals), Craig Parker (Spartacus, Lord of the Rings). 

Christopher Judge, Teal'c din celebrul serial Stargate SG-1, va fi, de asemenea, prezent la EECC 2017 pentru sesiuni de autografe și fotografii. 

Vor fi expuse și elemente de recuzită de pe platourile de filmare ale unor producții celebre, dintre care amintim tronul iconic din Game of Thrones, cu care fanii se vor putea fotografia. 

Evenimentul va include sesiuni de Q&A, expoziții cu lucrările artiștilor și graficienilor invitați, precum și o zonă dedicată jocurilor video. Va fi amenajat și un spațiu comercial, de unde vizitatorii vor putea achiziționa tricouri inspirate din producții celebre, figurine de colecție, benzi desenate cu eroi celebri, boardgames. 

Biletele pentru EECC 2017 pot fi achiziționate online pe site-ul dedicat evenimentului și pe eventim.ro, precum și fizic, în magazinele Cărturești, Orange Shop, Germanos, Humanitas, Vodafone și benzinăriile OMV.

Muzeul Național Cotroceni va fi deschis vizitatorilor în ziua de 1 mai și propune publicului bucureștean o incursiune în istorie și istoria artei decorative, prin vizitarea expoziției permanente și a celor temporare, informează News.ro.

Vizitatorii vor putea admira saloanele oficiale, apartamentele familiei regale, expoziția dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza și soției sale, Elena Cuza (cuprinsă în turul clasic), precum și expoziția Colaje textile în opera Margaretei Sterian, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Buzău (cuprinsă în turul expozițional complet).

Programul de vizitare va fi de la ora 9.30 până la ora 16.00 (ora de intrare a ultimului grup de vizitatori).

Programările pentru constituirea grupurilor însoțite de ghizi se pot face telefonic, la numărul de telefon 021.317.31.07, și online, accesând pagina www.muzeulcotroceni.ro. Pentru accesul în muzeu este necesară prezentarea unui act de identitate.

Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) 2015 reprezintă singura ediție oficială tipărită a textului consolidat al normelor autorizate ale IASB emise la 1 ianuarie 2015.

• Partea A (Cadrul general conceptual și dispoziții) cuprinde textul consolidat al Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), al Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS) și al Interpretărilor SIC și IFRIC;
• Partea B cuprinde documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemple ilustrative, îndrumări de implementare, baze pentru concluzii și opinii contrare.

Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB) este angajat în elaborarea, în interesul public, a unui singur set de standarde de raportare financiară, de înaltă calitate, ușor de înțeles, aplicabile și acceptate la nivel global pe baza unor principii clar enunțate. Prin intermediul IFRS, IASB oferă investitorilor, altor participanți de pe piețele de capital la nivel mondial, precum și altor utilizatori de informații financiare informații transparente și comparabile în situațiile financiare și alte raportări financiare.

IFRS 2015 nu cuprinde documentele care sunt înlocuite sau eliminate, dar care rămân aplicabile dacă entitatea raportoare alege să nu adopte anticipat noile versiuni.

Detalii privind achiziționarea:

Cele 2 volume IFRS 2015 se pot achiziționa direct de la sediile filialelor CECCAR sau pot fi livrate în toată țara, prin curier. În cazul în care optați pentru a doua variantă, veți achita contravaloarea expedierii în funcție de adresa de destinație.

Pentru mai multe informații privind livrarea prin curier, vă rugăm să vă adresați prin e-mail la adresa ceccarbuc@ceccarbuc.ro.

Preț IFRS BV 2015 (Volumul I + II): 220 lei/exemplar (TVA inclusă)

În calitatea sa de organism care gestionează profesia contabilă din România, CECCAR se implică permanent în dezvoltarea profesională a membrilor săi, menținând în același timp un parteneriat strâns și constructiv cu toate părțile interesate, în special cu normalizatorul român și cu celelalte entități publice din domeniu.

Pentru a veni în sprijinul acestora, CECCAR a tradus și a publicat în format electronic Manualul de Norme Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, ediția 2016, elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB) și emis de Federația Internațională a Contabililor în iulie 2016. Manualul conține setul complet al IPSAS-urilor emise de IPSASB până la data de 30 ianuarie 2016, precum și Cadrul general conceptual de raportare financiară cu scop general pentru entitățile din sectorul public.

IPSAS-urile pot fi utilizate de administrații și de alte entități din sectorul public din întreaga lume la întocmirea situațiilor financiare cu scop general. Prin intermediul acestor standarde, IPSASB își propune să îmbunătățească nivelul de calitate, consecvența și transparența raportării financiare din sectorul public la nivel mondial. De asemenea, IPSASB emite îndrumări și facilitează schimbul de informații între profesioniștii contabili și alți funcționari din sectorul public, promovând aderarea și convergența la IPSAS-uri pe plan internațional.

Aceste standarde tratează raportarea financiară conform contabilității de casă și contabilității pe bază de angajamente și se bazează pe Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), cu diferența că dispozițiile lor sunt aplicabile sectorului public. Acestea tratează și aspecte specifice sectorului public referitoare la raportarea financiară care nu sunt tratate în IFRS-uri.

Traducerea în limba română a celor două volume ale Manualului IPSAS poate fi descărcată gratuit de toți membrii CECCAR de pe Forumul membrilor, în format PDF, și este protejată de dreptul de autor al IFAC.

Pentru a descărca traducerea, vă rugăm să accesați Forumul membrilor și să vă autentificați sau, în cazul în care vizitați Forumul membrilor pentru prima dată, să vă înregistrați gratuit în baza numărului de carnet (sau, pentru stagiari, a numărului matricol).

În vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, stagiarii CECCAR care s-au achitat de toate sarcinile privind efectuarea lucrărilor profesionale și pregătirea tehnică și deontologică trebuie să promoveze examenul de aptitudini. Prin acest examen național, CECCAR asigură accesul pe piața serviciilor contabile și conexe, fie în calitate de expert contabil, fie în calitate de contabil autorizat, doar al acelor specialiști care posedă un înalt nivel de competență profesională și conduită etică.

CECCAR, prin Institutul Național de Dezvoltare Profesională Continuă, vine în întâmpinarea candidaților la examenul de aptitudini cu ediția revizuită și adăugită a lucrării Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat. Domeniile de competență: CONTABILITATE, ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII, EVALUAREA ÎNTREPRINDERII, AUDIT. Pregătirea candidaților în domeniile de competență cerute se face pe baza acestui Ghid, dar și a altor lucrări de specialitate și a standardelor profesionale editate de CECCAR și incluse în bibliografia aferentă tematicii examenului de aptitudini.

Lucrarea este concepută astfel încât să se poată identifica ușor cerințele comune ambelor categorii profesionale și, respectiv, cerințele suplimentare specifice categoriei experți contabili. Candidații se pot familiariza cu posibilele modele de subiecte de examen, cele mai multe dintre acestea având cerințe multiple (o bază de date și mai multe sarcini de rezolvat). Utilizarea și justificarea raționamentului profesional în realizarea sarcinilor pe care le presupune un subiect de examen sunt elemente esențiale ale procesului de evaluare.

Lucrarea va putea fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR (vezi coperta în detaliu).

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România organizează anual examen de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, potrivit Regulamentului privind accesul la profesie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 227 din 5 martie 2008. Ca urmare, CECCAR vine în întâmpinarea candidaților cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire, și anume Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat.

Prima parte a lucrării cuprinde Regulamentul privind accesul la profesia de expert contabil și de contabil autorizat și Programele aferente examenului de admitere la stagiu în vederea obținerii calității de expert contabil și de contabil autorizat, sesiunea 2016, care se elaborează de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice, și se aprobă de Consiliul Superior al Corpului, urmărindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene în domeniu.

A doua parte conține exemple ilustrative pentru verificarea cunoștințelor candidaților în domeniile contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, doctrina și deontologia profesiei contabile și expertiză contabilă.

Apărută pentru prima dată în anul 2000, această carte a fost revizuită și adăugită în fiecare an, iar pe parcurs a fost îmbogățită cu întrebări, exerciții și studii de caz.

Lucrarea va putea fi procurată de cei interesați de la toate filialele teritoriale ale CECCAR (vezi coperta în detaliu).