În ultimele zile s-a vorbit mult despre raportul dintre evoluția inflației și dinamica dobânzilor, temă esențială pentru toți concetățenii, preocupați firesc de propriul nivel de trai. Explicațiile specialiștilor au fost și sunt bine-venite, numai că în „focul demonstrațiilor” se mai neglijează unele reguli ale exprimării corecte. Bunăoară, s-a folosit, până la saturație, formula „creșterea inflației”. Or, ce altceva înseamnă „inflație”, dacă nu... „creștere”? O „creștere” specifică, legată de prețuri, însă procesul pe care îl definește este tot... „creștere”. Formula corectă este – o știu bine profesioniștii contabili – „creșterea ratei inflației”.

Desigur, există aspecte de fond legate, bunăoară, de „creșterea economică”. Într-o emisiune de televiziune, un nespecialist în materie afirma că „datele statistice referitoare la PIB arată că nu avem de-a face cu schimbări calitative certe în privința dezvoltării economice”. Se cunoaște, însă, că fiecare factor de „creștere” sau de „descreștere” contribuie la o anumită evoluție a PIB. Creșterea economică se manifestă, totdeauna, tridimensional: cantitativ, structural și... „calitativ”. Mai mult decât atât: fără „creștere economică” nu există „dezvoltare economică”.

Să trecem, totuși, peste asemenea elemente de fond și să ne referim strict la „calitatea” exprimării, respectiv la respectarea regulilor gramaticale și de logică. Într-o știre radiodifuzată s-a apreciat că „diminuarea ponderii construcțiilor în PIB atestă o mult prea prelungită scădere a volumului activității din această ramură”. Păi, cum altfel? Ponderea unei ramuri în PIB, dacă se diminuează, nu înseamnă, oare, că se înregistrează taman o „scădere” a volumului de activitate în respectiva ramură?

Cele mai multe erori pe tema dată vizează exprimările cu iz pleonastic. De exemplu: „Reducerea numărului de șomeri confirmă creșterea gradului de ocupare a populației active”. De fapt, „diminuarea” șomajului nu este altceva decât „creșterea” gradului de ocupare și... viceversa, cum ar spune Caragiale. Sau: „Fenomenul reprezentat de descreșterea demografică este îngrijorător deoarece rata natalității este mai mică decât rata mortalității”. În această frază nu avem de-a face cu un raport între cauză și efect, ci cu o pseudoexplicație întrucât tocmai sporul mai mic la „natalitate” comparativ cu cel de „mortalitate” definește chiar fenomenul numit „descreștere demografică”. Mai pe scurt, „aceeași Mărie cu aceeași pălărie”.

Să mai reflectăm asupra următoarei fraze, reținută, ca și cele precedente, dintr-o emisiune televizată: „Extinderea bazei de raportare impune creșterea ariei indicatorilor supuși colectării datelor”. Poate, oare, să se „extindă” ceva fără să aibă loc o „creștere a ariei de cuprindere”, în cazul dat, „creșterea numărului de indicatori”, cu datele aferente?

În dicționare sunt menționate zeci de cuvinte sinonime cu substantivele „creștere” și „descreștere”. Atenție, deci: acesta nu este un motiv (o justificare) pentru o „creștere” simetrică a pleonasmelor în exprimarea scrisă sau verbală. Este de preferat o „descreștere” a numărului de asemenea erori. Ceea ce este nu numai necesar, ci – cum s-a văzut – și posibil. (T.B.)

CECCAR Filiala București a organizat luni, 30 octombrie a.c., în colaborare cu Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), un seminar pe tema prevenirii și combaterii fenomenului de spălare a banilor.

Membrii au fost informați în legătură cu îndatoririle ce le revin în cazul în care constată unele tranzacții ce pot avea ca efect operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, precum și cu privire la pașii ce pot fi urmați pentru a semnala organele abilitate.

Reprezentanții ONPCSB au discutat împreună cu experții contabili și contabilii autorizați despre cadrul legislativ în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului spălării banilor, despre obligația întocmirii rapoartelor de numerar, modalitatea de raportare a tranzacțiilor suspecte și alte aspecte de interes în domeniu.

Seminarul face parte din planul de instruire al Oficiului în vederea corectei aplicări a legislației în vigoare în domeniile prevenirii și combaterii fenomenului spălării banilor și finanțării terorismului.

CECCAR Filiala Dolj, în parteneriat cu Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova, a organizat, la 26 octombrie a.c., un seminar dedicat noutăților legislative din domeniul fiscal. 

Mecanismul de plată defalcată a taxei pe valoarea adăugată, facilitățile acordate pentru înscrierea opțională în acest sistem începând cu 1 octombrie și alte prevederi ale OG nr. 23/2017 au fost temele înscrise în agenda întâlnirii. 

Experți contabili, contabili autorizați și stagiari ai filialei au discutat cu specialiștii DGRFP Craiova – Camelia Elisa Cioroianu, consilier, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj, și Ioana Radu, inspector superior, Administrația Județeană a Contribuabililor Mijlocii – aspecte legate de temele amintite, precum și alte prevederi legislative referitoare la activitatea financiar-contabilă.

Experți contabili și contabili autorizați din județul Mehedinți au participat, recent, la o serie de cursuri de pregătire profesională, organizate de filiala Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România. 

Teme precum accesarea fondurilor europene și OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA au fost dezbătute de membrii filialei împreună cu lect. univ. dr. Florin Dobre, directorul general executiv al Corpului, și Mariana Vizoli, lector CECCAR. 

Discuțiile au abordat aspecte legate de accesarea, utilizarea și controlul fondurilor europene, având în vedere importanța fondurilor europene pentru finanțarea oricărei afaceri, și spețe specifice plății defalcate a TVA. 

Au fost analizate prevederile ordonanței menționate, fiind prezentate operațiunile pentru care se aplică și cele pentru care nu se aplică plata defalcată a TVA, condițiile care trebuie îndeplinite pentru deschiderea conturilor de TVA și modul de funcționare a acestora, procedura și condițiile de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA. 

Operațiunile care intră în sfera taxei pe valoarea adăugată, determinarea locului impozitării bunurilor și serviciilor, operațiunile scutite, regimurile speciale și obligațiile de raportare pentru plătitorii de TVA au fost alte subiecte discutate cu lectorii cursurilor. 

Membrii filialei au trecut în revistă și unele spețe întâlnite în activitatea profesională, fiind evidențiate modalitățile abordate pentru soluționarea acestora.

Legea de aprobare a Ordonanței nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA a fost adoptată, marți, de Senat.

Textul legislativ, în forma modificată și adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, prevede că „au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, pentru încasarea și plata TVA, și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal pentru încasarea TVA, care (...) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA”, sau care începând cu 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA mai vechi de 30 de zile de scadență, cu excepția celor pentru care s-a obținut eșalonarea la plată. Excepție fac persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA ale căror obligații fiscale restante reprezentând TVA sunt în cuantum mai mic de 1.500 de lei în cazul contribuabililor mari, 1.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 500 de lei în cazul contribuabililor mici și 100 de lei în cazul contribuabililor persoane fizice.

Obligația de a deschide și utiliza cel puțin un cont de TVA le revine și persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA și instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA care se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Totodată, actul normativ permite extinderea posibilității de a opta pentru aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA și pentru alte categorii de persoane decât cele care vor avea obligația să îl aplice. Astfel, persoanele care optează pentru aplicarea plății defalcate a TVA trebuie să notifice organul fiscal competent în acest sens și pot renunța la aplicarea mecanismului la sfârșitul anului fiscal, dar nu mai devreme de un an de la data înscrierii în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA.

Actul normativ în forma adoptată de Senat poate fi consultat aici.

Senatul este prima Cameră sesizată, urmând ca forul decizional să fie Camera Deputaților.

Guvernul a analizat, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal, publicat joi, 26 octombrie a.c., pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Executivul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 euro la un milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează o cifră de afaceri între 500.000 și un milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit. 

• majorarea limitei de încadrare în acest sistem de impunere, de la 500.000 la 1.000.000 euro;
• includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
• includerea în acest sistem și a persoanelor juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale). 

O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

• limitarea deductibilității dobânzilor;
• introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
• introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
• introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, Guvernul propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei care fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

Totodată, prin proiectul de ordonanță, Executivul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din premii și din alte surse.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

• de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;
• de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

➥ Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%.

➥ Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă.

Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

1. 25% – datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați și de persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
2. 4% – datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
3. 8% – datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

● Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% – datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

● Contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% – datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora. 

• CAS și CASS se datorează de persoanele fizice, respectiv de angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
• o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

➥ Se introduce „contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

➥ Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul al CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

➥ Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în aceste sisteme (de exemplu: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (de exemplu, avocații salarizați). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari ai unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

În contextul majorării cotei CASS datorate pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecția sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

*

De asemenea, Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență și un proiect de hotărâre de guvern ce includ o serie de măsuri sociale. Astfel, salariul minim brut pe țară va crește de la 1.450 lei la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de hotărâre discutat în primă lectură.

Totodată, printr-un proiect de ordonanță de urgență, Guvernul are în vedere majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 lei, față de 1.233 lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC. Potrivit aceluiași proiect de act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 lei. Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proiectului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este încă pregătit.

Nimic mai firesc decât preocuparea deosebită a profesioniștilor contabili, de fapt a majorității covârșitoare a populației României, față de tot ceea ce privește bugetul țării, denumit, oficial, cum bine se știe, „bugetul general consolidat”. În fond, în calitatea noastră dublă, de contribuabili și de beneficiari ai acestui buget, avem interesul legitim să se promoveze politici fiscale raționale, optime, nu numai din punct de vedere financiar, iar gestionarea fondurilor publice să fie conformă atât sub aspect legal, cât și sub semnul exigențelor eficienței, abordată din cel puțin trei perspective – economică, ecologică și socială.

Acestea sunt, dintotdeauna, premisele obligatorii ale oricărei analize pe tema dată. O confirmă o întreagă experiență istorică, începând cu primele secole ale Evului Mediu în Marea Britanie și Olanda, țări în care bugetul național este prezentat de monarhi, firește, în consonanță cu politicile guvernamentale, iar ceremoniile aferente dau măsura exactă a grijii permanente față de ceea ce numim gospodărirea banului public. Desigur, nu intenționez să conturez o microistorie universală a bugetului public, ci am dorit doar să relev câteva elemente care ne îndeamnă la o abordare serioasă, nu preponderent emoțională, a unui subiect care, fără întrerupere, a generat și generează controverse, dar și stimulează demersurile îndreptate spre identificarea și aplicarea de soluții dezirabile.

Potrivit acestor considerente, poate că ar fi bine să pornim, în scurta analiză propusă cititorilor, de la comunicatul potrivit căruia Eurostat a calculat, în cazul României, pentru trimestrul al doilea din acest an, un deficit bugetar de 4,1% din PIB. Mai multe titluri din presa scrisă și audiovizuală au tras, cum se spune, semnale de alarmă. Din păcate, unii nespecialiști nici măcar nu au avut răbdare să citească până la capăt comunicatul Eurostat. Pentru cine a dorit cu adevărat să se clarifice a venit la timp un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, prin care s-au explicat, „bob cu bob”, aspectele de ordin metodologic care se cer luate în calcul atunci când ne pronunțăm asupra unei teme atât de complexe și de complicate.

Întrucât stau la dispoziția tuturor cele două comunicate, cu subtilitățile lor, cred că este bine să mergem direct la esență: în afară de faptul că evaluarea Eurostat viza exclusiv elementele de ordin sezonier, se impune a se reaminti că limitarea la un singur trimestru nu este suficient de relevantă pentru a se percepe tendințele care se manifestă de-a lungul unui an întreg. Tocmai elementele cu un evident caracter sezonier lămuresc despre ce este vorba. Adică avem de-a face cu aspecte conjuncturale, respectiv cele care privesc un termen scurt. Apoi există modalități de calcul diferite, în funcție de referențialul ales pentru evaluări. Dar, repet, nu acesta este elementul cel mai important. Contează calculele care vizează o perioadă mai îndelungată, nu numai primul semestru, ci – conform calendarului de centralizare a datelor – toate cele trei trimestre pentru care există informații oficiale. Or, concluzia-cheie este oferită de informația din care rezultă că, în intervalul ianuarie-septembrie 2017, deficitul bugetului general consolidat a fost de 0,81% din PIB.

O analiză mai detaliată a datelor conținute în comunicatul publicat de MFP în seara zilei de 25 octombrie a.c. relevă că execuția bugetară reprezintă, în continuare, un proces complicat, dificil, determinat de unele evoluții contradictorii atât la capitolul venituri, cât și la cel de cheltuieli. Faptul că veniturile însumează doar 21,6% din PIB – unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană – își pune puternic amprenta asupra posibilităților de echilibrare a celor două talere ale balanței, cu scopul evident de a se diminua deficitul. Dacă ar fi să ne concentrăm atenția asupra cheltuielilor cu personalul, constatăm că, pe de o parte, a fost obligatoriu să se aplice unele măsuri adoptate în 2016, iar, pe de altă parte, că recentele decizii (cele care vizează anul curent) au indus tensiuni suplimentare. Una dintre consecințe constă în neîndeplinirea integrală a obiectivelor stabilite în domeniul investițiilor publice. Firește, sporirea salariilor pentru personalul plătit din fonduri publice a adus un plus de venituri din impozitele aferente, în schimb, încasările mai mici la TVA și la alte impozite au determinat, pe ansamblul bugetului general consolidat, o creștere semnificativă a deficitului. Este o temă care se cere aprofundată până în cele mai mici detalii, deoarece cauzele nerealizării integrale a veniturilor programate sunt, la rândul lor, numeroase, fiind legate și de dimensiunile evaziunii fiscale și ale altor procese și fenomene negative din economie.

Nu este cazul să repet toate elementele aduse de MFP la cunoștința celor interesați, deoarece sunt incluse integral în numărul de față al CECCAR Business Magazine. Însă ceea ce se cere reținut vizează reafirmarea deciziei autorităților statului de a nu se depăși ținta de deficit bugetar pe anul 2017, și anume 2,96% din PIB. Cum se va reuși să se obțină un astfel de rezultat reprezintă o altă temă, extrem de importantă, asupra căreia merită să medităm cu toții, în special sub aspect practic, în cele circa două luni care au mai rămas din acest an.

Cel mai mare număr de participanți de până acum, respectiv peste 600 de firme și asociații de producători, cea mai consistentă prezență a partenerilor externi (companii din Franța, Italia, Olanda, Turcia și Grecia), înregistrată la cea de-a XXII-a ediție, cea mai diversificată gamă de produse și servicii expuse până în prezent, de la bunuri agroalimentare până la consultanță tehnică și economico-financiară, cel mai bogat program de evenimente auxiliare găzduit de târg în ultimii ani (printre care INDAGRA FOOD și EXPO DRINK & WINE) – acestea sunt numai o parte dintre argumentele care susțin că Târgul Internațional INDAGRA din acest an a fost marcat de veritabile recorduri pe numeroase și importante planuri.

Întregul program al târgului a fost marcat de rezultatele din acest an agricol. Înainte de toate, se cer menționate producțiile-record. S-au obținut 10 milioane de tone de grâu, secară și triticală, cea mai mare recoltă înregistrată vreodată în România. În anumite zone, cum ar fi pe 3.000 de hectare din județul Arad, s-au obținut 8 tone de grâu, în medie, pe hectar. Și la porumb se estimează un record: 13 milioane de tone.

Pentru a contura o imagine cât mai cuprinzătoare a bilanțurilor prilejuite de INDAGRA, așa cum spune denumirea târgului, nota caracteristică este dată de procesul accelerat de transformare a muncilor agricole în activități de tip industrial. În acest sens, o serie de fapte se constituie în „probe” de necontestat. Bunăoară, utilajele agricole fabricate în țară, de la cultivatorul Dracula (rod al colaborării Politehnicii bucureștene cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare și firma Maschio Gaspardo România) până la tractoarele și utilajele fabricate la IRUM Reghin, MAT Craiova și, mai recent, la Agri Sigeva din Brașov (produse performante, ca urmare a încorporării unor valoroase cercetări științifico-tehnologice), se bucură nu numai de o foarte bună apreciere din partea agricultorilor români, ci au reușit să se impună și pe numeroase piețe externe. Practic, putem să vorbim despre o renaștere a industriei românești de mașini agricole, după ce, în anii ’90 din secolul trecut, au dispărut circa 20 de mari întreprinderi de profil.

Este interesant de constatat că universitățile tehnice, precum și cele economice sunt solicitate să pregătească, an de an, un număr tot mai mare de specialiști pentru diverse subramuri ale producției vegetale și animale, pentru industria alimentară și industriile specializate în construcția de mașini și în realizarea substanțelor chimice destinate agriculturii. În contextul dat s-a lărgit și aria clienților profesioniștilor contabili din această ramură esențială a economiei românești.

Firește, într-o sumară prezentare nu este posibilă o analiză amplă a stadiului actual și a perspectivelor agriculturii din țara noastră. O asemenea analiză ar impune și luarea în considerare a multor aspecte, de la situația deosebit de precară a multor exploatații mici până la depopularea spațiului rural, de la infrastructura arhaică a multor comune până la diminuarea continuă a numărului de copii de la sate care urmează cursuri gimnaziale și liceale și, în consecință, fiii și fiicele de țărani sunt tot mai puțini și pe băncile universităților. Toate acestea fac (și s-ar impune să fie tot mai mult și mai serios) obiectul unor preocupări majore. Dar ceea ce s-a putut vedea la INDAGRA 2017 arată că numeroase blocaje pot fi înlăturate, tot prin ceea ce a fost și este valoros în gândirea și acțiunea autenticilor țărani români. De fapt, acesta este unul dintre principalele mesaje ale târgului desfășurat zilele trecute la Romexpo, un mesaj tonic de încredere în forțele proprii, ca o condiție obligatorie pentru o mai puternică dezvoltare – pe calea modernizării – a agriculturii, a întregului nostru spațiu rural național.

Interviu cu Alexandru Enache, expert contabil, membru al Filialei CECCAR Mehedinți 

Alexandra Rizea: Cu siguranță, fiecare experiență personală contribuie la îmbogățirea a ceea ce, îndeobște, numim evoluția unei profesii. Din punctul dvs. de vedere, ce anume le puteți împărtăși cititorilor din evoluția dvs. în plan profesional?

Alexandru Enache: Pentru mine, definitorie a fost și este dorința de a profesa în domeniul contabil. Înainte de 1990, deși am solicitat mereu să lucrez în contabilitate, pentru că dovedeam „rezultate deosebite”, mi s-a încredințat activitatea de desfacere a unei mari întreprinderi. După cum se știe, evenimentele din decembrie 1989 au determinat modificări majore în economia reală, printre care și dobândirea libertății de a te transfera, astfel că primul meu loc de muncă în contabilitate a fost cel de contabil-șef la o întreprindere de transport. Altfel spus, m-am aruncat cu capul înainte, cu perseverență și curaj, iar după trei ani eram deja considerat un contabil-șef bun. 

Înțeleg că v-ați adaptat relativ repede la noile condiții și, totodată, la noile cerințe. Ce a fost mai important în acest proces?

Problematica ridicată de construcția economiei de piață, contactul cu experții contabili cu care m-am împrietenit m-au determinat să abordez profesia contabilă și din această perspectivă, astfel că, în anul 1994, am devenit expert contabil. Pe lângă expertizele contabile judiciare, noua calitate mi-a oferit satisfacția de a aborda noi activități și oportunități. 

Adică un cumul de activități cu tendința integrării lor.

Nu, un cumul de activități efectiv integrate. Și această integrare, de la lucrări uzuale de contabilitate la lucrări de analiză, evaluare și proiecție, m-a modelat, ceea ce mi-a permis să înțeleg mai bine conceptul de economie de piață și, în acest context, rolul profesionistului contabil. Apoi am decis să obțin cât mai multe calificări, pentru a continua evoluția profesională la nivelul pe care mi l-am stabilit, devenind membru al Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), membru al Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență (UNPIR) ș.a.m.d. 

Fără îndoială, evocarea etapelor devenirii dvs. profesionale vă oferă și prilejul de a trece de la „particular” la „general”. În acest sens, prezintă, desigur, interes concluziile pe care dvs. le-ați tras de-a lungul întregii perioade de exercitare a profesiei.

Aș structura răspunsul astfel: pentru a simți că ești un bun profesionist contabil, expert contabil, trebuie să îți dorești să fii, să vrei să fii și, astfel, să ajungi la reale satisfacții profesionale. Trebuie să îți dorești să fii expert contabil, nu să devii printr-o întâmplare, ca o alternativă la ceva sau obligat conjunctural. Trebuie să vrei să fii expert contabil, deoarece, dacă ai doar o abordare practică pentru o meserie care îți asigură resurse financiare lunare, nu ai cum să ajungi la performanță, la recunoaștere profesională. Iar dacă toate acestea nu-ți aduc satisfacții, înseamnă că nu ai ajuns la un nivel înalt al profesiei. Un exemplu: am fost expert consilier într-o expertiză contabilă judiciară și am considerat că nu pot fi de acord cu opinia comună a celor doi colegi ai mei – expert numit și expert consilier – și am formulat o opinie separată. Satisfacția a venit prin hotărârea instanței, care și-a însușit opinia mea și s-a pronunțat în consecință. Aceasta este satisfacția profesională. Restul este doar muncă. 

Cum apreciați modalitățile prin care profesioniștii contabili pot și trebuie să contribuie, prin activitatea lor, la obținerea de către clienți a unor performanțe economico-sociale atât la nivelul firmelor, cât și la scara întregului județ Mehedinți?

Din anul 2005 am renunțat la funcția de contabil-șef și am devenit independent. De 12 ani nu am mai avut contract de muncă și consider că acest tip de activitate profesională mi se potrivește cel mai bine. Pe de altă parte, consider că nu este suficient să realizezi, de exemplu, balanța contabilă de verificare și să o predai ca dovadă a finalizării angajamentului profesional asumat. Este nevoie să o explici, este nevoie să atragi atenția asupra diferitelor aspecte care pot avea un impact serios asupra evoluției entității economice respective. Procedând astfel, nu ocolești problemele, ci ajuți la rezolvarea lor, obții respectul unor persoane care poate nu au timp sau nu au pregătirea necesară să „citească” o balanță. Și este și o formă de benefică implicare în viața economică a județului, întrucât experiența pe care ai acumulat-o, cunoștințele tale profesionale pot contribui la o mai bună adaptare a entităților economice la condițiile de piață și la legislația în domeniu. În acest mod, contribui și la dezvoltarea economico-socială a județului. În opinia mea, expertul contabil nu este acel lucrător din fața calculatorului care procesează date, editează documente și răspunde la întrebări de natură profesională, ci este un om al urbei, o persoană permanent implicată în asigurarea bunului mers al vieții sale, a celorlalți locuitori ai zonei, în cazul nostru – ai județului Mehedinți. 

Întrucât ați relevat că deținerea calității de membru al CECCAR este o expresie directă a implicării civice, vă rugăm, în încheiere, să vă referiți la obiectivele filialei pentru perioada următoare.

Aceste obiective au fost aprobate în Adunarea generală și vizează, în principal, modalități prin care să se asigure o continuă ridicare a pregătirii profesionale, ca o condiție esențială a îmbunătățirii calității serviciilor prestate de membrii filialei. Sunt obiective de performanță, importante și care merită tot efortul pentru a fi împlinite. Implicarea mea presupune participare și în contextul evenimentelor care vor avea loc, mai ales sub impactul exigențelor erei digitale. În acest sens, principalul obiectiv vizează accesul la informație, la bazele de date necesare potrivit legilor care instituie accesul la informațiile publice. Țin să subliniez că organizația noastră profesională, CECCAR, a fost și este promotoarea unor relații constructive cu autoritățile de reglementare și a transmis și transmite mesaje în spațiul public caracterizate prin deschidere, promovarea de soluții eficiente, toate subordonate interesului public. Aceasta ne insuflă un sentiment tonic de angajare profesională și civică în numele interesului general.

Termeni-cheie: IFRS 5, active deținute în vederea vânzării, valoarea justă, costurile cedării, impozite amânate

Clasificare JEL: M41

La nivelul referențialului contabil internațional, problematica contabilizării activelor clasificate ca fiind deținute în vederea vânzării face obiectul IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte, care la pct. 1 prevede că:

„(a) activele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind deținute în vederea vânzării trebuie evaluate la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă și valoarea justă minus costurile generate de vânzare, iar amortizarea acestor active trebuie să înceteze; și

(b) activele care îndeplinesc criteriile de clasificare ca fiind deținute în vederea vânzării trebuie prezentate în mod separat în situația poziției financiare, iar rezultatele activităților întrerupte trebuie să fie prezentate separat în situația rezultatului global”.

Asistăm la o armonizare a OMFP nr. 2.844/2016 cu IFRS 5. Planul de conturi general aprobat prin acest ordin include o serie de conturi care evidențiază tratamentul contabil al activelor corporale deținute în vederea vânzării, respectiv 311 „Active imobilizate deținute în vederea vânzării”, 6531 „Pierderi din evaluarea activelor deținute în vederea vânzării” și 7531 „Câștiguri din evaluarea activelor deținute în vederea vânzării”.

În conformitate cu pct. 15 din IFRS 5, „o entitate trebuie să evalueze un activ imobilizat (sau grup destinat cedării) clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării la cea mai mică valoare dintre valoarea contabilă și valoarea justă minus costurile generate de vânzare”.

Exemplul 1

La data de 01.07.N+1, echipa managerială întocmește un plan de vânzare a echipamentului tehnologic și întreprinde acțiuni pentru a găsi un potențial client. Prin urmare, acesta este clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării. Valoarea sa justă este de 200.000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare sunt estimate la 4.000 lei. Se preconizează că vânzarea activului va avea loc peste 6 luni.

Ne propunem să calculăm în conformitate cu IFRS 5 valoarea la care entitatea trebuie să evalueze echipamentul tehnologic în momentul clasificării ca fiind deținut în vederea vânzării.

✔ Exercițiul financiar N-1

✔ Exercițiul financiar N

Valoarea contabilă netă la 31.12.N = 400.000 lei – 63.158 lei = 336.842 lei

Valoarea recuperabilă = max (240.000 lei – 5.000 lei; 253.589 lei) = 253.589 lei

La data de 31.12.N, echipamentul tehnologic va figura în bilanț cu valoarea de 253.589 lei (400.000 lei (cost de achiziție) – 63.158 lei (amortizare aferentă anului N) – 83.253 lei (ajustări pentru depreciere)). 

✔ Exercițiul financiar N+1

–  Calculul potrivit IFRS 5 al valorii la care entitatea trebuie să evalueze echipamentul tehnologic în momentul clasificării ca fiind deținut în vederea vânzării:

La 01.07.N+1, societatea trebuie să evalueze activul deținut în vederea vânzării la min (221.890 lei; 200.000 lei – 4.000 lei) = 196.000 lei. La această dată, când îndeplinește condițiile pentru a fi astfel clasificat, activul nu se mai amortizează. 

În conformitate cu pct. 17 din IFRS 5, „atunci când se preconizează că vânzarea va avea loc peste mai mult de un an, entitatea trebuie să evalueze costurile generate de vânzare la valoarea lor actualizată. Orice creștere a valorii actualizate a costurilor generate de vânzare care apare ca urmare a trecerii timpului trebuie să fie prezentată în profit sau pierdere drept cost de finanțare”.

Exemplul 2

Rata lunară a dobânzii este de 0,5%.

Ne propunem să calculăm costul finanțării în conformitate cu IFRS 5.

Costul finanțării = 3.200 lei/(1 + 0,5%)⁵ – 3.000 lei/(1 + 0,5%)¹⁷ = 3.121 lei – 2.756 lei = 365 lei

În conformitate cu pct. 20 din IFRS 5, „o entitate trebuie să recunoască o pierdere din depreciere pentru orice reducere inițială sau ulterioară a valorii contabile a unui activ (sau grup destinat cedării) până la valoarea justă minus costurile generate de vânzare”. Potrivit pct. 21 din același standard, „o entitate trebuie să recunoască un câștig din orice creștere ulterioară a valorii juste minus costurile generate de vânzare a unui activ, dar fără a depăși pierderea cumulată din depreciere care a fost recunoscută fie în conformitate cu prezentul IFRS, fie anterior, în conformitate cu IAS 36 Deprecierea activelor”.

Exemplul 3

Entitatea X, care intră în perimetrul de aplicare a OMFP nr. 2.844/2016, achiziționează la data de 23.12.N-1 o clădire la costul de 360.000 lei, TVA 19%. Construcția se va amortiza în 30 de ani utilizând regimul de amortizare liniar. Se neglijează valoarea reziduală de la calculul amortizării. La data de 01.07.N+2, echipa managerială întocmește un plan de vânzare a clădirii și întreprinde acțiuni pentru a găsi un potențial cumpărător. Ca urmare, activul imobilizat este clasificat ca fiind deținut în vederea vânzării. Valoarea sa justă este estimată la 310.000 lei, iar cheltuielile generate de vânzare, la 8.000 lei. Se preconizează că vânzarea va avea loc la 31.12.N+2. La această dată, valoarea justă a activului minus costurile generate de vânzare este de 300.000 lei. La 01.02.N+3, clădirea încetează să mai fie clasificată drept deținută în vederea vânzării, fiind transferată în categoria imobilizărilor corporale. Valoarea recuperabilă la această dată este de 325.000 lei.

Ne propunem să prezentăm tratamentul contabil aferent activului imobilizat în conformitate cu IAS 16 Imobilizări corporale, IFRS 5 și IAS 12 Impozitul pe profit în perioada N-1-N+3.

✔ Exercițiul financiar N-1

✔ Exercițiul financiar N

✔ Exercițiul financiar N+1

✔ Exercițiul financiar N+2

–  Transferul clădirii în categoria activelor deținute în vederea vânzării:

La data de 01.07.N+2, entitatea trebuie să evalueze clădirea deținută în vederea vânzării, în conformitate cu IFRS 5, la min (330.000 lei; 310.000 lei – 8.000 lei) = 302.000 lei.

Înregistrările contabile sunt următoarele:

–  Evaluarea clădirii deținute în vederea vânzării la 31.12.N+2:

La această dată, entitatea evaluează clădirea, în conformitate cu IFRS 5, la min (330.000 lei (valoare rămasă); 300.000 lei) = 300.000 lei.

La data de 31.12.N+2 are loc recunoașterea creanței de impozit amânat pentru pierderile totale din evaluarea activului deținut în vederea vânzării, în sumă de 4.800 lei [(28.000 lei + 2.000 lei) x 16%]:

✔ Exercițiul financiar N+3

La 01.02.N+3 are loc transferul activului deținut în vederea vânzării în categoria imobilizărilor corporale. La această dată, entitatea trebuie să îl evalueze la min (valoarea rămasă la 01.02.N+3 dacă acesta nu ar fi fost clasificat drept deținut în vederea vânzării; valoarea recuperabilă).

Conform pct. 23 din IFRS 5, „pierderea din depreciere (sau orice alt câștig ulterior) recunoscută pentru un grup destinat cedării trebuie să reducă (sau să majoreze) valoarea contabilă a acelor active imobilizate din cadrul grupului care intră sub incidența dispozițiilor de evaluare ale prezentului IFRS, în ordinea de alocare descrisă la punctul 104 literele (a) și (b) și la punctul 122 din IAS 36”. Potrivit pct. 104 din IAS 36, alocarea se face „în mod proporțional, pe baza ponderii valorii contabile a fiecărui activ”.

Exemplul 4

Ne propunem să calculăm valoarea la care entitatea X recunoaște grupul destinat cedării, în conformitate cu IFRS 5, și să prezentăm modalitatea de alocare a pierderii din depreciere a activelor care intră sub incidența acestui standard.

Entitatea X va recunoaște în contabilitate grupul destinat cedării la min (valoarea contabilă la data raportării, înaintea clasificării ca fiind deținute în vederea vânzării; valoarea justă imediat după clasificarea ca fiind deținute în vederea vânzării diminuată cu costurile generate de vânzare) = min (400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei + 16.000 lei; 365.000 lei + 230.000 lei + 62.000 lei + 13.500 lei – 7.500 lei – 3.600 lei – 2.500 lei – 1.000 lei) = 655.900 lei.

Societatea recunoaște o pierdere din depreciere de 100.100 lei [(400.000 lei + 260.000 lei + 80.000 lei + 16.000 lei) – 655.900 lei]. Pierderea este alocată clădirilor la valoarea justă, celor la costul istoric și utilajelor la valoarea justă, dar nu și stocurilor.

Va urma...

1. Dumitrescu, Irina (2017), Noile modificări ale reglementărilor contabile aprobate prin OMFP 1.802/2014, disponibil la www.fiscalitatea.ro/noile-modificari-ale-reglementarilor-contabile-aprobate-prin-omfp-18022014-analizate-de-irina-dumitrescu-16761
2. CECCAR (2015), Ghid pentru pregătirea candidaților la examenul de aptitudini pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a III-a, Editura CECCAR, București.
3. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme oficiale emise la 1 ianuarie 2015, traducere, Editura CECCAR, București.
4. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, publicat în Monitorul Oficial nr. 1.020 și 1.020 bis/19.12.2016, cu completările ulterioare.
6. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 166/2017 privind principalele aspecte legate de întocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 86/31.01.2017.
7. www.ceccar.ro/ro/?page_id=3058

Termeni-cheie: presiune fiscală, state dezvoltate, țări emergente, impozite directe, impozite indirecte, contribuții sociale

Clasificare JEL: H87, K34

Continuăm analiza începută în numărul trecut al revistei cu prezentarea evoluției presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale în cele două grupe de țări, precum și a concluziilor studiului.

4. Analiza presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale

Presiunea fiscală exercitată de contribuțiile sociale se determină ca raport între totalul contribuțiilor sociale aferente unui an (fondul de șomaj, asigurările de sănătate, asigurările sociale) și nivelul produsului intern brut. Contribuțiile la asigurările sociale de stat sunt plătite atât de angajator, cât și de angajat. Aceste sume sunt de obicei alocate pentru finanțarea prestațiilor sociale și sunt adesea plătite acelor instituții ale administrației publice care oferă astfel de beneficii (Gyorgy, 2012).

Conform studiilor de specialitate (Martínez-Vázquez & McNab, 2002), în prezența unui plafon pentru contribuții (o caracteristică frecventă în sistemele fiscale) impozitele tind să fie regresive. Cu toate acestea, în țările în curs de dezvoltare, în cazul în care numai lucrătorii din sectorul formal plătesc astfel de impozite, incidența financiară poate fi progresivă.

Contribuabilii au o percepție diferită asupra impozitelor și contribuțiilor sociale. Dacă impozitul este considerat o pierdere irecuperabilă (din cauza principiului bugetar al neafectării veniturilor), contribuțiile sociale sunt privite ca o garanție sau ca o asigurare (pentru pensie, pentru sănătate), comportamentul fiscal al contribuabilului fiind schimbat de la o situație la cealaltă.

În tabelul următor sunt prezentate procentele contribuțiilor sociale în PIB în cele două grupe de țări europene supuse analizei în perioada 2007-2016.

Se observă că țările dezvoltate au un nivel mult mai ridicat al presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale, maximul fiind înregistrat de Olanda în anul 2013, cu 27,6%. Cu toate acestea, unele state emergente se apropie pe parcursul acestei perioade de media Uniunii Europene, de 13,5%.

În intervalul analizat se înregistrează creșteri și scăderi semnificative ale acestui indicator, însă în multe cazuri nivelul său nu are un trend constant, suferind modificări subite.

Majorări semnificative ale presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale au avut loc în acești ani în țări precum Belgia, Franța, Italia și Ungaria.

Belgia a cunoscut o creștere a presiunii fiscale exercitate de contribuțiile sociale de la un nivel de 12,2% în 2014 la 16,5% în 2015, fiind una dintre țările dezvoltate care se bazează pe contribuții sociale într-o măsură foarte mare, după impozitele directe. Astfel, în Belgia, impozitul pe venit și contribuțiile mari la asigurările sociale reprezintă o povară relativ ridicată. Sumele sunt calculate pe baza salariului brut (inclusiv bonusuri, prestații în natură etc.). Rata standard este de aproximativ 13% pentru angajați și de 35% pentru angajatori, dar există reduceri pentru salariații cu venituri mici și pentru anumite grupuri-țintă.

În cazul Italiei, o creștere mare a presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale a avut loc în ultimii ani, de la 9,9% în 2014 la 13,3% în 2015. În această perioadă Italia a luat măsuri, împreună cu alte țări, în sensul asigurării unei mai bune colectări a taxelor și contribuțiilor. Atât angajatorii, cât și angajații plătesc contribuții la asigurările sociale sub forma unei rate aplicate la cuantumul brut al salariilor. Cotele variază în funcție de tipul de afacere și de categoriile de angajați, dar angajatorii trebuie să suporte cea mai mare povară. Mai mult decât atât, costul accidentelor legate de locul de muncă este plătit numai de angajator și variază în funcție de periculozitatea activității.

În Ungaria, începând cu anul 2012, contribuțiile angajatorilor s-au ridicat la 28,5%, fiind plătite pentru specializări, pentru sistemul de pensii, asigurările de sănătate și fondul de șomaj. Contribuțiile angajaților includ asigurări pentru pensii (10%), sănătate (7%, mărită cu 1% față de 2011) și fond de șomaj (1,5%). Majorarea acestora explică și creșterea indicatorului analizat în acești ani, presiunea fiscală ajungând de la 9,9% în 2007 la 13,9% în 2016.

Reduceri semnificative ale presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale s-au înregistrat în intervalul supus analizei în Germania, Olanda, Croația, Polonia, România și Cehia.

În Germania, diminuarea acestui indicator constituie o consecință a scăderii contribuțiilor la asigurările de pensii de la 19,9% în 2010 la 18,9% în 2014. De asemenea, angajații fără copii au plătit suplimentar în 2010 0,9%, iar în 2014 doar 0,25%. Toate acestea au avut ca rezultat scăderea bruscă a presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale în 2015 față de 2014, de la 22,4% la 16,5%.

În cazul Olandei, o caracteristică importantă a sistemului fiscal a reprezentat-o întotdeauna ponderea mare a contribuțiilor la asigurările sociale, în special a celor suportate de angajați. În ultimii ani însă, politica fiscală din această țară este în concordanță cu sugestiile de îndepărtare a sarcinii fiscale de la muncă, reducând contribuțiile sociale și crescând impozitele indirecte (cum ar fi TVA), fiind favorizată astfel scăderea presiunii fiscale. Acest lucru se poate observa și din tabelul de mai sus, Olanda înregistrând de la un an la altul o diminuare cu 10,6%, de la 25,3% în 2014 la 14,7% în 2015, a presiunii fiscale exercitate de contribuțiile sociale.

În Croația, indicatorul analizat a cunoscut o scădere de aproximativ 3% pe parcursul acestei perioade, în 2016 apropiindu-se de media UE, cu o cotă de 11,9% din PIB. Sistemul de asigurări sociale obligatorii este compus din asigurări pentru pensii și de sănătate, asigurări împotriva bolilor profesionale și a accidentelor la locul de muncă și asigurări la fondul de șomaj. Angajații sunt responsabili pentru contribuțiile la sistemul de pensii, plătind o cotă de 20% din salariul brut. Pentru angajatori, rata contribuției la asigurările de sănătate este de 13%, la care se adaugă șomajul, de 1,7%, și contribuțiile la asigurări, de 0,5%.

În Polonia, reducerea presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale s-a produs ca urmare a implementării în anul 2014 a unui nou sistem în ceea ce privește administrarea pensiilor, în scopul reducerii progresive, de la 7,3% la 2,3% din veniturile salariale, a sumelor transferate către fondurile de pensii private și al redirecționării acestora către sistemul public de pensii. Astfel, Polonia a înregistrat o scădere cu 8,9% a acestui indicator, de la 22,6% în 2014 la 13,7% în 2015.

În Cehia, rata totală a asigurărilor obligatorii este de 11%, fiind compusă din contribuții de 6,5% la sistemul de pensii și de 4,5% la asigurările de asistență medicală, iar cota totală a contribuțiilor angajatorilor este de 34%. Scăderea indicatorului analizat a avut loc cu precădere începând cu anul 2010, însă rămâne destul de ridicat pentru o țară emergentă, aceasta bazându-se în general pe impozitarea veniturilor din muncă prin contribuțiile sociale. Una dintre problemele majore cu care se confruntă în multe cazuri țările postcomuniste o constituie faptul că sunt nevoite să asigure un nivel adecvat de trai persoanelor care nu muncesc, în special celor în vârstă, dar veniturile lor sunt reduse din cauza productivității scăzute. Având în vedere situația demografică, sunt necesare reforme majore în acest sens.

Alte țări, precum Regatul Unit și Bulgaria, nu au suferit modificări semnificative, înregistrând un nivel al indicatorului în jurul valorii de 8%, respectiv 9%.

În Regatul Unit, presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale nu a înregistrat fluctuații mari datorită faptului că aceste contribuții sunt foarte clar stabilite, fiind împărțite în mai multe clase încă din anul 2001: clasa 1 – specifică angajaților și angajatorilor; clasa 2 – destinată activităților independente (2,65 lire sterline pe săptămână); clasa 3 – aferentă contribuțiilor voluntare (13,25 lire sterline pe săptămână) și clasa 4 – pentru activitățile independente (9% sau 2%, în funcție de profitul obținut).

În cazul Bulgariei, contribuția totală la pensii, de 17,8%, este compusă dintr-o cotă de 9,9% pentru angajator și una de 7,9% pentru angajat, în timp ce celelalte contribuții sociale sunt împărțite între angajator și angajat la un raport de 60/40. În anul 2012 a avut loc o majorare (de la 133 la 215 euro) a nivelului venitului minim pentru care contribuabilii care dobândesc venituri din activități independente se pot asigura la sistemul de pensii, iar acest lucru s-a reflectat și în presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale.

În anul 2016, conform figurii următoare, țările cu cel mai mic nivel al indicatorului analizat sunt Regatul Unit, în cadrul grupei de state dezvoltate, respectiv România și Bulgaria, din grupa țărilor emergente, toate cu aproximativ 8% din produsul intern brut.

La polul opus, în 2016, cele mai mari procente pentru fiecare grupă se înregistrează în Franța, respectiv în Cehia.

În continuare vom prezenta presiunea fiscală aferentă contribuțiilor sociale atât într-o țară dezvoltată, cât și într-una emergentă. Din cadrul statelor în curs de dezvoltare am ales România, deoarece aceasta a înregistrat de-a lungul perioadei un puternic trend descendent, suferind astfel numeroase transformări, iar din rândul țărilor dezvoltate vom analiza Franța, unde pe primul loc în procurarea resurselor fiscale se află contribuțiile sociale.

În cazul României se poate observa că nivelul acestui indicator a scăzut în perioada 2007-2016 de la 12,4% la 8,3%.

De-a lungul timpului, cotele contribuțiilor sociale au suferit transformări. În acest sens consemnăm că numai contribuția de asigurări sociale de stat a fost modificată de patru ori, ajungând de la 19,5% în 2008 la 20,8% în 2009. De asemenea, în anul 2009 au fost introduse unele dispoziții legislative care aveau drept scop lărgirea bazei impozabile, fiind adăugate în Codul fiscal contribuțiile sociale obligatorii, însă doar pentru activități dependente. Această prevedere a fost urmată de cea prin care s-au introdus contribuțiile obligatorii datorate de persoanele care obțin venituri din activități independente (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal). Așa se explică creșterea presiunii fiscale aferente contribuțiilor sociale de la 12,1% în 2008 la 13,3% în 2009.

În anul 2013, în baza de calcul al contribuțiilor sociale este inclusă și contribuția la asigurările de sănătate, de 5,5%, pentru persoanele care realizează venituri din chirii, indiferent de numărul contractelor sau de existența unui contract de muncă, baza de calcul neputând fi mai mică decât salariul minim brut pe economie, dar nici mai mare decât cinci salarii medii brute (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative).

În 2014, printr-o modificare legislativă (Legea nr. 123/2014 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal) s-a redus CAS cu 5% pentru angajatori, iar în 2015 a scăzut cu 5% rata de securitate socială, aceasta ajungând la 23,45%. Prin urmare, diminuarea presiunii fiscale în 2015 față de anii anteriori poate fi explicată prin aceste reduceri de contribuții sociale, diferența fiind semnificativă, de la 11% în 2014 la 8,3% în următorii doi ani.

Este cunoscut faptul că în Franța presiunea fiscală este foarte ridicată, în prezent fiind cu aproximativ 7,5% peste media Uniunii Europene.

Franța este o țară cu un nivel ridicat al produsului intern brut pe cap de locuitor, prin urmare este un stat dezvoltat cu o fiscalitate mare. Cu toate acestea, presiunea fiscală are un trend crescător, iar primul loc în procurarea resurselor fiscale îl ocupă contribuțiile sociale, acestea fiind deosebit de mari. Ele sunt colectate de stat pentru a finanța sistemul de bunăstare al Franței: asistența medicală și asigurările medicale, prestațiile familiale, pensiile, indemnizația de șomaj și acoperirea cheltuielilor cu accidentele la locul de muncă.

Taxele sunt împărțite între angajatori și angajați, cei dintâi plătind în jur de 40-45%. Majoritatea angajaților contribuie cu aproximativ 20-25% din câștigurile brute începând cu anul 2015. În acest mod se poate explica nivelul ridicat la care a ajuns acest indicator, de la 12,2% în 2014 la 18,9% în 2015.

Concluzii

În urma analizei efectuate cu privire la nivelul presiunii prelevărilor obligatorii în cadrul celor două grupe de țări europene în intervalul 2007-2016, observăm că nivelurile cele mai reduse ale presiunii fiscale totale (sub 30%) se înregistrează în grupa țărilor în curs de dezvoltare, precum Bulgaria și România, intrate mai recent în Uniunea Europeană. Din grupa statelor dezvoltate, cele mai mari cote ale presiunii fiscale totale (peste 45%) le întâlnim în Franța și Belgia.

Creșterea sau scăderea presiunii fiscale în decursul perioadei analizate este legată cu certitudine de rolul economic și social al statului și de intervenția acestuia în scopul asigurării surselor de acoperire a cheltuielilor publice. Stabilirea unui plafon maxim al presiunii fiscale este imposibil de realizat, deoarece acest indicator diferă în funcție de perioadă, țară, context economic, politic și social. Unii economiști sunt de părere că o presiune fiscală prea accentuată îi descurajează pe contribuabili să investească, să economisească, să producă și să muncească.

1. Bunescu, L. (2011), International Financing Alternatives for Romanian Central Government, Studies in Business and Economics, vol. 6, no. 3.
2. Gyorgy, A. (2012), Social Contributions in Romania, Romanian Journal of Fiscal Policy, vol. 3, no. 2, pp. 17-26.
3. Kumar, M., Woo, J. (2010), Public Debt and Growth, IMF Working Paper, no. 10/174.
4. Martínez-Vázquez, J., McNab, R.M. (2002), Fiscal Decentralization, Macroeconomic Stability, and Economic Growth.
5. Padovano, F., Galli, E. (2010), Tax Rates and Economic Growth in the OECD Countries, Economic Inquiry, vol. 39, no. 1, pp. 44-57.
6. Văcărel, I., Bistriceanu, Gh.D., Bercea, F., Anghelache, G., Moșteanu, T., Bodnar, M., Georgescu, F. (2007), Finanțe publice, ediția a VI-a, Editura Didactică și Pedagogică, București.
7. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru îndeplinirea unor angajamente convenite cu organismele internaționale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 593/20.09.2013, cu modificările și completările ulterioare.
8. Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor și de abrogare a Directivei 92/12/CEE, publicată în Jurnalul Oficial L 9/14.01.2009.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care sunt propuse modificări și completări la Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar. 

Modificările cuprinse în proiect vizează soluționarea problemelor legate de prezentarea documentelor justificative legale pentru transferurile de sume din contul profesioniștilor în contul persoanelor fizice, în cazul în care operațiunile respective sunt efectuate prin instrumente de plată cu acces la distanță, potrivit expunerii de motive ce însoțește propunerea legislativă. 

În prezent, Legea nr. 70/2015 prevede că persoanele juridice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, liber-profesioniștii, persoanele fizice care desfășoară activități în mod independent, asocierile și alte entități cu sau fără personalitate juridică pot transfera sume din contul lor în contul persoanelor fizice, în baza documentelor justificative legale prezentate de plătitori. 

Totuși, în practică, există posibilitatea ca persoanele respective să efectueze operațiuni de plăți prin instrumente de plată cu acces la distanță (internet banking, mobile banking). În astfel de situații, instituțiile de credit sunt în imposibilitatea de a solicita documente justificative legale pentru efectuarea unor astfel de transferuri, se explică în expunerea de motive citată. 

În vederea clarificării problemelor menționate, este necesară reglementarea unei excepții de la regula generală de prezentare a acestor documente la instituțiile de credit, în sensul că, în cazul în care transferurile se fac prin astfel de instrumente, acestea se efectuează de plătitori cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidențele acestora. Astfel, documentele respective nu reprezintă doar suportul înregistrării operațiunii economico-financiare în evidențele operatorului economic, ci evidențiază și conținutul și justificarea operațiunii în concordanță cu prevederile legale, pe baza cărora se poate verifica dacă transferurile de fonduri sunt realizate cu justă cauză, având la bază raporturi juridice între operatorul economic și persoana fizică beneficiară a sumelor. 

Totodată, potrivit expunerii de motive menționate, se impune stabilirea sancțiunilor aplicabile în cazul încălcării obligației legale de a efectua transferuri bancare numai pe baza documentelor justificative prezentate de plătitori sau, în cazul în care transferurile respective se efectuează prin instrumente de plată cu acces la distanță, cu condiția existenței documentelor justificative legale în evidențele plătitorilor. 

Amintim că Legea nr. 70/2015 a fost modificată anul trecut, prin OUG nr. 32/2016, care a introdus prevederea potrivit căreia, începând cu data de 1 august 2016, organizatorii de nunți și botezuri pot solicita organului fiscal central competent în administrarea obligațiilor lor fiscale, pentru operațiunile de încasări în numerar pe zi, de la persoane fizice, pentru serviciile legate de aceste evenimente, aprobarea unui alt plafon de încasări decât cel zilnic de 10.000 lei de la o persoană. Conform noilor prevederi, pentru obținerea altor plafoane, aceștia trebuie să prezinte organului fiscal informații din care să rezulte că încasările de la persoane fizice generate de organizarea de astfel de evenimente depășesc plafonul zilnic de 10.000 lei de la o persoană. 

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată și expunerea de motive ce îl însoțește pot fi consultate pe site-ul MFP.

Primul organ judiciar la care victima unei infracțiuni se prezintă are obligația de a-i oferi informații despre dreptul de a apela la un mediator, precum și informații privind autoritatea judiciară la care se va putea adresa pe viitor cu privire la cauza sa, dacă victima înțelege să depună o plângere (spre exemplu, unitatea de poliție sau Parchetul competent cu efectuarea urmăririi penale). Aceste prevederi sunt cuprinse într-un proiect de lege privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, aprobat de Guvern.

Proiectul de lege menționează că victima poate fi însoțită de o persoană aleasă de aceasta, cu ocazia primului contact cu o autoritate competentă, dacă solicită acest lucru. Prevederea se adresează cazurilor în care, din cauza impactului pe care infracțiunea îl are asupra sa, victima are nevoie de asistență pentru a înțelege sau a se face înțeleasă. De asemenea, victima va primi o confirmare scrisă a plângerii sale, care va cuprinde numărul de înregistrare a plângerii, precum și date cu privire la fapta pentru care plângerea a fost depusă. Dacă victima nu vorbește sau nu înțelege limba română, aceasta va primi traducerea confirmării.

„Începând cu 1 ianuarie 2018, sediile nou-construite ale instanțelor de judecată vor fi dotate cu săli de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor, pentru a se evita contactul nenecesar dintre victime și presupușii agresori. De asemenea, în cazurile în care se recurge la servicii de justiție reparatorie (cum este, spre exemplu, cazul medierii), pentru a se asigura caracterul echitabil și desfășurarea acestora în interesul victimelor infracțiunii, este necesar ca autorul să fi recunoscut faptele imputate”, precizează Guvernul, într-un comunicat.

Proiectul de act normativ modifică și completează Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecției victimelor infracțiunilor, precum și Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator. Proiectul de lege transpune acele prevederi ale Directivei 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității care nu au fost preluate până acum în legislația națională.

În cadrul Consiliului UE pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori, la Luxemburg, miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din UE și-au dat aprobarea unanimă pentru Pilonul european al drepturilor sociale al Comisiei, la numai doi ani după ce ideea a fost menționată pentru prima dată de președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, și la mai puțin de șase luni de la prezentarea acestuia de către CE (documentul a fost prezentat pe larg, la momentul respectiv, și de CECCAR Business Magazine – n. red.).

„Aprobarea unanimă a Pilonului european al drepturilor sociale arată că toate statele membre s-au angajat să depună eforturi pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă pe întregul teritoriu al Uniunii noastre, în perspectiva unor provocări precum îmbătrânirea populației, globalizarea și digitizarea”, a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.

Pilonul drepturilor sociale va fi lansat oficial de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia europeană la Summitul social pentru creștere și locuri de muncă echitabile, ce va avea loc la 17 noiembrie a.c., la Göteborg.

Reamintim că, în 2015, președintele CE, Jean-Claude Juncker, a menționat pentru prima dată ideea unui pilon european al drepturilor sociale: „Doresc să elaborez un pilon european al drepturilor sociale, care să țină seama de realitățile aflate în evoluție ale societăților din Europa și ale mediului profesional”. O primă versiune a pilonului a fost prezentată la 8 martie 2016, fiind urmată de o amplă consultare a statelor membre, a instituțiilor UE, a partenerilor sociali, a societății civile și a cetățenilor. La 26 aprilie a.c., Comisia a prezentat un text final, care cuprinde 20 de principii și drepturi în sprijinul echității și al bunei funcționări a piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială, conceput pentru a servi drept punct de reper pentru un proces reînnoit de convergență în perspectiva îmbunătățirii condițiilor de viață și de muncă în statele membre ale UE.

Executivul a aprobat un proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români prin care se asigură premisele necesare punerii în circulație a unui nou document de identificare electronic.

Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum și utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creșterea calității și accesibilității serviciilor publice.

„CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii ’90. Noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document”, se menționează într-un comunicat al Guvernului.

Proiectul de lege prevede posibilitatea ca cetățeanul să opteze pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate, cu sau fără imaginea impresiunilor papilare ale celor două degete arătătoare, sau a unei cărți de identitate simple, fără CIP. În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentanților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simple sau electronice, indiferent de vârsta copilului.

CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate. Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent.

Totodată, sunt stabilite termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

Se extind: plafonul finanțării unui client; durata maximă de creditare; perioada de derulare a programului; domeniile de activitate eligibile

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) și CEC Bank au semnat un nou act adițional la Convenția de colaborare în cadrul Programului Româno-Elvețian pentru IMM-uri (PREIMM). Prin acest document se majorează plafonul finanțării unui solicitant de credit până la suma de maximum 1.098.480 lei și se extind atât domeniile de activitate eligibile, prin includerea sectoarelor construcții și activități profesionale, științifice și tehnice, cât și maturitatea creditului, de la 5 la 7 ani, perioada de grație de un an pentru rambursarea împrumutului rămânând neschimbată.

„Ne implicăm în programele pentru intensificarea accesului IMM-urilor la credite pentru investiții pentru că vrem să construim o comunitate a antreprenorilor mici și mijlocii puternică, solidă, care să fie competitivă în relația cu orice alt partener intern sau internațional. Extinderea domeniilor eligibile cărora li se adresează Programul Româno-Elvețian pentru IMM-uri este unul dintre pașii acestui proiect destinat mediului de afaceri român”, a afirmat Ilan Laufer, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat.

Potrivit MMACA, în primii trei ani și jumătate de implementare a PREIMM au beneficiat de creditare la un cost foarte avantajos (rata dobânzii ROBOR +1%) peste 300 de antreprenori din domeniile producție, servicii de sănătate, turism, comercializarea echipamentelor/sistemelor care economisesc energia, IT&C, transporturi și depozitare.

„Prin facilitățile oferite, programul, implementat de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în parteneriat cu CEC Bank, are și o componentă socială importantă, urmărindu-se menținerea și/sau crearea de locuri de muncă sau sprijinirea tinerilor antreprenori și a tinerilor angajați. Astfel, au fost menținute, doar în acest an, peste 1.100 de locuri de muncă (dintre care 700 ocupate de femei) și au fost create peste 160 de noi locuri de muncă (dintre care 60 ocupate de femei)”, se menționează într-un comunicat al MMACA.

Convenția de colaborare între Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și CEC Bank pentru derularea Programului Româno-Elvețian pentru IMM-uri – încheiată la 16 ianuarie 2014 – are ca scop susținerea prin credite de investiții a beneficiarilor IMM eligibili, fondurile programului fiind asigurate în proporție de 70% din contribuția elvețiană și 30% din fonduri proprii CEC Bank. Domeniile de activitate eligibile, finanțabile în cadrul programului, sunt următoarele: producție, servicii medicale, turism, comercializarea sistemelor/echipamentelor specifice economisirii de energie și a celor care utilizează resurse regenerabile pentru eficientizarea propriei activități, informații și comunicații (IT), transporturi – cu restricționarea achiziției de vehicule bazate pe combustibili fosili –, la care se adaugă cele incluse prin noul act adițional, respectiv construcții și activități profesionale, științifice și tehnice.

Programul se derulează până la sfârșitul lunii iunie 2019.

Cei interesați pot găsi informații suplimentare despre Programul Româno-Elvețian la www.imm.gov.ro sau www.cec.ro.

Două studii realizate independent și publicate recent de Better Finance (Federația Europeană a Investitorilor și Utilizatorilor de Produse Financiare) și OCDE (organizația mondială a statelor dezvoltate – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) situează Pilonul II din România în topul performanței financiare în administrarea fondurilor de pensii private la nivel european, precizează Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR). „La zece ani de la înființarea Pilonului II de pensii în România, analize și studii independente confirmă performanța fondurilor de pensii private obligatorii”, se arată în comunicatul APAPR.

Astfel, raportul Better Finance The Real Return 2017 situează Pilonul II din România pe primul loc în cadrul unui panel de 15 state membre UE, pentru al treilea an consecutiv. „Cele mai bune rezultate obținute de fonduri de pensii private au fost înregistrate în România, cu un randament real solid de +5,3% pe o perioadă de (doar) 9 ani”, notează raportul, care face referire la randamentul real (ajustat cu inflația și toate comisioanele percepute).

Pe de altă parte, potrivit raportului OCDE Pension Markets in Focus 2017 privind performanțele sistemelor de pensii din întreaga lume, pe durata ultimilor 10 ani, fondurile de Pilon II din România s-au situat pe locul al doilea dintre cele 38 de state europene analizate, cu un randament real (ajustat cu inflația, nu și cu comisioanele) de 6,8% (medie anualizată), fiind depășite doar de fondurile similare din Croația.

Potrivit APAPR, la sfârșitul lunii septembrie 2017 existau în România 7 milioane de participanți la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de 38 de miliarde de lei, iar câștigul total fiind de peste 7 miliarde de lei. Valoarea medie a unui cont este de 5.500 lei, în condițiile în care peste un milion de participanți au peste 10.000 lei în contul personal.

„Fondurile de pensii din statele dezvoltate (membre OECD) depășesc nivelul de 38.000 miliarde dolari, din care cele din SUA controlează 66%. În țări precum Danemarca, Olanda, Elveția sau Canada, fondurile de pensii depășesc PIB-ul statelor respective – pentru comparație, în România, Pilonul II reprezintă doar puțin peste 4% din PIB, după 10 ani de acumulare”, se menționează în comunicatul APAPR. 

*

Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) este o organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă, nonprofit, creată pentru a proteja interesele, a promova și a dezvolta colaborarea și cooperarea în domeniul fondurilor de pensii private din România. APAPR are 13 membri (10 administratori de fonduri de pensii private și 3 bănci depozitare) și are o reprezentativitate de 100% pe piața pensiilor private. APAPR este afiliată la Federația Europeană a Fondurilor de Pensii Private – PensionsEurope.

(Copyright foto: rangizzz / 123RF Stock Photo)

Sectorul analizat rămâne extrem de polarizat: peste o treime dintre companii au o pondere valorică în total cifră de afaceri de doar 2%, în timp ce 9% din totalul firmelor generează circa 80% din veniturile de la nivelul întregului sector

Un studiu realizat de Coface privind comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții relevă că tendința ratei insolvenței este în scădere în ultimii trei ani, similară cu cea de la nivelul întregii economii, dar se menține peste aceasta. Astfel, în 2015, comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor s-a situat pe locul 8 în Top 10 sectoare (CAEN 4 cifre) după numărul insolvențelor (la fel ca în 2014), în condițiile în care numărul insolvențelor raportat la cel al companiilor active (cu cifră de afaceri mai mare de zero) a fost peste media națională (2,2% în 2015, respectiv, 4,5% în 2014).

„Tendința ratei insolvențelor în industrie este de scădere în ultimii trei ani, la fel ca cea de la nivelul întregii economii, însă se menține peste aceasta. Aspectul observat este confirmat și de trendul din 2016, de asemenea, în scădere, care plasează comerțul cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor pe locul 9 în Top 10 sectoare (CAEN 4 cifre) după numărul de insolvențe”, se precizează în comunicatul Coface.

Analiza realizată de Coface România a vizat companiile cu domeniul principal de activitate 4673 („Comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor”), care au desfășurat activitate în 2015 și au raportat corespunzător declarațiile financiare la Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Pe baza acestei grupări a rezultat un total de 7.229 de firme care au depus declarațiile financiare privind activitatea desfășurată în 2015. Conform situațiilor financiare publicate de MFP, aceste firme au generat o cifră de afaceri totală de 16,56 miliarde de lei, în creștere cu 4% comparativ cu anul anterior. Numărul companiilor care activează în sector a crescut în 2015 comparativ cu 2014, fiind în ușoară scădere în anii anteriori. Avansul cifrei de afaceri raportat pentru 2015 este sub media națională de 7%, iar creșterea cifrei de afaceri (4%) este mai mică decât evoluția numărului jucătorilor din industrie (7%).

• scăderea investițiilor pe termen lung, în condițiile în care ponderea activelor fixe în total active a scăzut de la 65% (2008) la sub 50% (2016);
• creșterea duratei medii de colectare a creanțelor, de la 115 zile (2008) până la 195 zile (2016), pe fondul creșterii arieratelor statului în acest sector;
• creșterea gradului de îndatorare, de la 73% (2008) până la 88% (2016). Aspectul problematic nu derivă din creșterea îndatorării în sine, ci din faptul că finanțarea suplimentară nu este orientată pe termen lung (pentru investiții), ci pentru acoperirea nevoilor temporare pe termen scurt (creșterea capitalului de lucru pe fondul extinderii duratei de colectare a creanțelor) și pentru finanțarea pierderilor din perioada 2010-2014 (care nu au fost acoperite prin suplimentarea capitalului);
• creșterea timidă a profitabilității generale, la doar 2,5% în 2016, comparativ cu pierderile înregistrate în intervalul 2010-2014, dar mult sub nivelul de dinainte de impactul crizei financiare, respectiv 8% în 2008.

„Din perspectiva incidentelor bancare, a datoriilor la bugetul de stat și a dosarelor în instanță, situația înregistrată până în iulie 2017 în sectorul comerțului cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor arată o îmbunătățire considerabilă față de punctele maximale înregistrate în 2015, respectiv 2009. Această evoluție pozitivă a fost anticipată încă din 2015, când în acest sector au fost observate o îmbunătățire a termenelor de plată către furnizori și o ușoară scădere a ciclului de conversie a banilor, fapt ce denotă o disciplinare a companiilor și o ameliorare a indicatorilor de bilanț. Totuși, sectorul analizat rămâne extrem de polarizat, iar mai mult de o treime dintre companii au o pondere valorică în total cifră de afaceri de doar 2%, în timp ce 9% din totalul firmelor generează aproximativ 80% dintre veniturile de la nivelul întregului sector. Cu toate că rezultatul net a fost în creștere în 2015 față de anii anteriori, dar modest în comparație cu media națională, este de reținut că 40% dintre companii au avut venituri în scădere. În ciuda avansului-record al construcțiilor clădirilor rezidențiale, volumul total al construcțiilor s-a contractat în 2016 pe fondul scăderii reparațiilor capitale și curente, respectiv a construcțiilor de clădiri nerezidențiale”, a declarat Alexandru Fotia, analist economic la Coface România.

Execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB, față de deficitul de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB, înregistrat la aceeași perioadă a anului 2016, potrivit Ministerului Finanțelor Publice (MFP). 

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 180,4 miliarde lei, reprezentând 21,6% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (+16,1%), din impozitul pe salarii și venit (+9,1%) și din veniturile nefiscale (+17,4%). Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 12,1% față de perioada similară din 2016, diminuarea fiind determinată, în principal, de eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a impozitului pe construcții speciale.

Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 64,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, majorarea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește veniturile din TVA, MFP precizează că acestea au consemnat o scădere cu 0,3% față de primele nouă luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.

Încasările din accize au fost cu 4% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt în sumă de 7,5 miliarde lei. 

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 187,3 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10,5% față de primele nouă luni ale anului trecut.

Cheltuielile de personal au crescut cu 21,6% față de intervalul similar din 2016, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea OUG nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15% a salariilor din sănătate și din educație de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată de la 1.250 la 1.450 lei de la 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut și a sporurilor pentru personalul din instituțiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum și aplicarea, începând cu 1 iulie 2017, a prevederilor din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 3,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, un spor mai mare înregistrându-se la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, de 5,2%.

Subvențiile sunt în creștere cu 4%, în timp ce dobânzile sunt mai mici cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 11,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, și cu 9%, de la 1 iulie 2017, a punctului de pensie, ajungând la 1.000 lei, precum și alte măsuri care au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale, cum sunt: creșterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocației de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); creșterea indemnizației acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unitățile de asistență socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, și majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcționari publici parlamentari, auditori ai Curții de Conturi.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 12,1 miliarde lei, respectiv 1,4% din PIB.

Soldul creditului pentru firme și populație: 232,703 miliarde lei; creditul guvernamental: 97,267 miliarde lei; depozitele în lei ale populației: 107,528 miliarde lei

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în septembrie 2017 cu 1,4% (0,9% în termeni reali) față de luna august 2017, până la nivelul de 232,703 miliarde lei, arată informațiile publicate de Banca Națională a României (BNR). Creditul în lei s-a majorat cu 1,9% (1,4% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,6% (exprimat în euro, s-a majorat cu 0,4%). La 30 septembrie 2017, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,3% (5,4% în termeni reali) față de 30 septembrie 2016, pe seama majorării cu 17,1% a componentei în lei (15,1% în termeni reali) și a diminuării cu 5,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, s-a redus cu 8,3%).

Creditul guvernamental s-a majorat în septembrie 2017 cu 0,3% față de luna anterioară, până la 97,267 miliarde lei. La 30 septembrie 2017, creditul guvernamental a crescut cu 9,4% (7,5% în termeni reali) față de 30 septembrie 2016.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în septembrie 2017 cu 0,5% față de luna precedentă, până la nivelul de 286,385 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au scăzut cu 6,7 milioane lei, până la 107,528 miliarde lei. La 30 septembrie 2017, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au înregistrat o creștere de 10,8% (8,8% în termeni reali) față de 30 septembrie 2016. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au crescut cu 0,3%, până la 86,524 miliarde lei. La 30 septembrie 2017, depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au majorat cu 12% (10,1% în termeni reali) față de 30 septembrie 2016. Depozitele în valută ale rezidenților gospodării ale populației și persoane juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,3%, până la nivelul de 92,332 miliarde lei (exprimate în euro, s-au majorat cu 1,1%, până la 20,076 miliarde euro). Comparativ cu aceeași lună a anului precedent, depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 9,6% (exprimate în euro, s-au majorat cu 6,1%); depozitele în valută ale gospodăriilor populației exprimate în lei au crescut cu 11,3% (exprimate în euro, s-au majorat cu 7,7%), iar depozitele în valută ale persoanelor juridice (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 6,2% (exprimate în euro, au crescut cu 2,8%).

La 1 iulie 2017, populația după domiciliu (numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale – n. red.) a fost de 22,202 milioane de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Populația urbană și cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică de 65 de ani și peste depășind cu peste 301.000 de persoane populația tânără de 0-14 ani (3,576 milioane față de 3,275 milioane de persoane).

La 1 iulie 2017, populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12,511 milioane de persoane, în scădere ușoară față de 1 iulie 2016 (0,02%). Populația feminină la 1 iulie 2017 a fost de 11,363 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% față de aceeași dată a anului precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s‐a accentuat, comparativ cu 1 iulie 2016, remarcându‐se o creștere ușoară a ponderii persoanelor tinere (0‐14 ani) și, în același timp, o creștere mult mai evidentă (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populației vârstnice (de 65 de ani și peste).

Vârsta medie a populației a fost de 41,2 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 iulie 2016. Vârsta mediană a fost de 41 de ani, în creștere cu 0,4 ani față de 1 iulie 2016 (vârsta medie a populației reprezintă media vârstelor unei populații, iar vârsta mediană este un indicator ce împarte populația unei țări în două părți egale, vârsta mediană fiind acea valoare de mijloc – n. red.).

Potrivit INS, la 1 iulie 2017, cea mai mare pondere în totalul populației o deținea grupa de vârstă 45‐49 de ani (9,1%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,4%, iar la cele de sex feminin, de 8,8%. Ponderea grupei de 0‐4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5‐9 ani (5,1%) și a celei de 10‐14 ani (5,1%).

Beneficii nete potențiale echivalente cu 3% din media PIB

Adoptarea pe scară mai largă a plăților electronice, cum ar fi cardurile și plățile mobile, ar putea genera un beneficiu net total de până la 470 miliarde de dolari pe an în 100 dintre marile orașe ale lumii, inclusiv Bucureștiul, incluse într-un studiu care a analizat impactul economic al unei utilizări mai frecvente a plăților digitale, realizat de Roubini ThoughtLab și comandat de Visa. Beneficiul net total este echivalentul a 3% din media PIB-ului pentru aceste orașe.

Trecerea la plățile digitale – rol de catalizator asupra asupra creșterii PIB-ului, a gradului de angajare a forței de muncă, a salariilor și a productivității

Orașe fără numerar: evaluarea avantajelor plăților digitale este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potențiale de care se pot bucura orașele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populații a unui oraș la folosirea plăților digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din orașul respectiv. Cercetarea nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmărește mai degrabă cuantificarea potențialelor beneficii și costuri ale creșterii semnificative a gradului de utilizare a plăților digitale.

Studiul estimează beneficiile imediate și pe termen lung ale reducerii dependenței de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii și autorități publice. Conform analizei, ar fi vorba despre beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de orașe analizate:

● Consumatorii din cele 100 de orașe ar putea obține aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea a până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacțiilor bancare, comerciale și de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracționalității legate de numerar.

● Companiile din cele 100 de orașe ar putea obține peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea a până la 3,1 miliarde de ore din timpul alocat procesării plăților primite și făcute și o creștere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienți online și în magazinele fizice. De asemenea, potrivit studiului, la acceptarea numerarului și a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenți la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenți la fiecare dolar încasat din surse digitale.

● Autoritățile publice din cele 100 de orașe ar putea obține aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creșterea veniturilor din impozite și taxe, o mai mare creștere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă și reducerea costurilor aferente proceselor penale ca urmare a reducerii infracționalității legate de numerar.

„Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile și autoritățile publice pe măsură ce orașele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăților digitale. Societățile care înlocuiesc numerarul cu plăți digitale se bucură de avantajele oferite de o creștere economică mai rapidă, de scăderea infracționalității, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari și o productivitate a muncii crescută”, a declarat Ellen Richey, vicepreședinte și director administrare riscuri în cadrul Visa.

Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăților digitale în marile orașe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii și autorități publice. Trecerea la plățile digitale poate avea și un rol de catalizator asupra economiei generale a orașului, inclusiv asupra creșterii PIB-ului, a gradului de angajare a forței de muncă, a salariilor și a productivității. „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente și dispozitive wearable la inteligență artificială și mașini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii orașelor își fac cumpărăturile, călătoresc și trăiesc. Fără o bază solidă pentru plățile electronice, marile orașe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre”, a declarat Lou Celi, director, Roubini ThoughtLab.

Orașe fără numerar: evaluarea avantajelor plăților digitale oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor orașe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăților digitale. Recomandările includ participarea la programe de educație financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovației axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate rețelele de transport, și multe altele.

Visa și Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoțește studiul Orașe fără numerar: evaluarea avantajelor plăților digitale. Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot crește sau descrește gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de orașe incluse în studiu pentru a explora mai amănunțit beneficiile unei lumi mai puțin dependente de numerar. Cei interesați pot accesa instrumentul de vizualizare a datelor online și descărca raportul aici.

Dacă 95% dintre plățile efectuate în București ar fi prin mijloace electronice, beneficiile totale estimate ar urca anual la 1,7 miliarde dolari

Companiile, autoritățile publice și consumatorii din București ar obține beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 miliarde lei) anual prin creșterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacțiilor electronice în totalul plăților realizate în Capitală. Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureștiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăți să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plățile totale efectuate în București în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăți digitale, ponderea urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 milioane dolari, cele pentru autorități, la peste 600 milioane dolari, iar cele pentru consumatori – la aproape 100 milioane dolari.

(Copyright foto: gpointstudio / 123RF Stock Photo)

Poliția Română a publicat pe site-ul instituției o serie de recomandări în scopul prevenirii fraudelor informatice prin e-mail. Astfel, se recomandă evitarea efectuării de transferuri bancare către parteneri străini de afaceri, fără a verifica telefonic veridicitatea schimbării unor practici comerciale stabilite anterior, precum și precauție atunci când se solicită prin e-mail schimbarea adresei de corespondență electronică, a conturilor bancare ori a valutelor în care se fac plățile sau când se observă că s-a schimbat țara în care sunt deschise conturile în care trebuie efectuate plățile.

„Business E-mail Compromise Fraud «BEC Fraud» presupune accesarea de către infractori în mod neautorizat a conturilor de e-mail ale unor societăți comerciale din străinătate, monitorizarea corespondenței purtate de către angajații respectivei societăți și simularea corespondenței reale pe care aceștia o poartă cu societatea parteneră de afaceri, prin intermediul unei adrese de e-mail asemănătoare sau identice. Această activitate are de regulă ca finalitate deturnarea transferului de bani către un cont bancar diferit față de cel al beneficiarului legitim, contul bancar fiind controlat de alți membri ai grupării infracționale. Frauda țintește societățile comerciale ce lucrează cu furnizori sau clienți străini (activități de comerț exterior) și efectuează cu regularitate plăți prin transfer bancar”, precizează Poliția Română, într-un comunicat.

Potrivit Poliției Române, din analiza cazurilor investigate s-a constatat că societățile comerciale care desfășoară activități comerciale din România (cu personalitate juridică română) au avut calitatea de victimă, în majoritatea cazurilor, în sensul ca au trimis bani în alte conturi decât cele legitime ale furnizorului extern. Din aceeași analiză a rezultat că, în aproape toate cazurile semnalate, compromiterea sistemelor informatice, respectiv a adresei de poștă electronică, a avut loc la societățile comerciale străine care erau în relații comerciale cu cele române.

• evitați utilizarea conturilor de e-mail web-based (yahoo, hotmail, gmail etc.) pentru activitatea societății comerciale. Recomandabilă este utilizarea unor conturi de e-mail dintr-un domeniu propriu;
• fiți suspicioși cu privire la mesajele în care se solicită efectuarea unor operațiuni în secret sau a unor operațiuni rapide către destinatari incerți sau neverificați;
• aveți în vedere crearea unor proceduri minimale de audit IT și de securitate referitoare la plăți, în sensul implementării unei verificări în minimum doi pași.

1. stabiliți o comunicare alternativă, cum ar fi cea telefonică, cu furnizorul sau clientul străin pentru a valida orice schimbare a practicii comerciale statuate, pentru a elimina posibilitatea ca hakerul să intercepteze o eventuală comunicație;
2. utilizarea de semnături digitale sau a criptării mesajelor între părțile implicate în activitatea comercială;
3. raportarea și nedeschiderea mesajelor nesolicitate sau de tip SPAM, acestea putând conține malware;
4. nu utilizați funcția „Reply” pentru a răspunde în corespondența de serviciu. Folosiți funcția „Forward” și scrieți manual sau selectați din agendă adresa de e-mail unde doriți să transmiteți mesajul.

• Fiți precauți la schimbarea subită a unor practici comerciale stabilite anterior, în special a conturilor de e-mail sau conturilor bancare și a valutelor în care se fac plățile, precum și a țării în care sunt deschise conturile.
• Verificați și telefonic la furnizor sau client, la un număr de telefon deținut anterior și verificat, dacă modificările solicitate prin e-mail sunt reale.

1. Componenta de Social Engineering – prin care se strâng date istorice online, referitoare la societățile vizate (sediu social, persoane din management, CUI, cont bancar, adrese de poștă electronică, portofoliu de clienți, eventuale documente accesibile online ce prezintă elemente de identificare ale societății comerciale ce pot fi utilizate pentru a crea aparența de legitimitate);
2. Componenta de intruziune/compromitere a adresei de poștă electronică (EAC – Email Account Compromise.)
3. Deschiderea unui cont cu acte false în străinătate, pe numele furnizorului sau clientului străin.

Poliția Română recomandă instruirea personalului cu privire la tipologiile de fraudă, precum și implementarea de măsuri IT și politici de securitate. De asemenea, se solicită o atenție sporită la publicarea în mediul online, în special în zona social media și pe site-ul companiei, a informațiilor detaliate privind ierarhia persoanelor care activează în cadrul companiei, a îndatoririlor acestora sau a detaliilor de tip out of office, precum și a conturilor bancare și a detaliilor complete și mijloacelor de comunicație utilizate.

(Copyright foto: rawpixel / 123RF Stock Photo)

La finalul lunii octombrie s-a dat startul campaniei 3DUTECH – Modelează viitorul. Printează-l 3D!. Astfel, mai multe școli din România devin huburi de imprimare 3D, printr-un proiect susținut de ECDL (European Computer Driving Licence, standardul global pentru certificarea competențelor digitale) cu sprijinul, printre alții, al Ministerului Educației Naționale (MEN) și Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Parte dintr-un proiect pentru meseriașii viitorului, 3DUTECH își propune să creeze noua generație de specialiști în printarea 3D, printr-un proiect pentru elevii și profesorii din România. Huburile de printare 3D vor intra în funcțiune în: București, la Colegiul Tehnic Mecanic „Grivița”, Colegiul Național „Elena Cuza” și ECDL EduHub din Veranda Mall; Bacău, la Colegiul Național „Ferdinand I’”; Oradea, la Colegiul Național „Mihai Eminescu”; Timișoara, la Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga”; Suceava, la Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” – Rădăuți; Brașov, la Colegiul Național „Unirea”; Râmnicu Vâlcea, la Colegiul Național de Informatică „Matei Basarab”; Tulcea, la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”.

Printarea 3D a deschis calea unei noi revoluții industriale, care va schimba lumea pe care o știm azi. În același timp, printarea 3D dă naștere unor noi meserii ce presupun un anumit set de cunoștințe. Inițiatorii proiectului își doresc să susțină tinerii din România în dobândirea abilităților de printare 3D. Prin intermediul campaniei 3DUTECH. Modelează viitorul. Printează-l 3D!, profesori și elevi din liceele din România vor avea oportunitatea să dobândească certificarea de printare 3D, certificare recunoscută internațional.

„Prin această campanie ne dorim să susținem o educație bazată pe noi tehnologii și să le oferim elevilor și profesorilor competențe relevante și utile pentru viitor. Mediul de afaceri estimează că noul specialist cu pregătire medie este cu adevărat productiv dacă deține deja noțiuni de utilizare eficientă a computerului, iar în viitorul apropiat va avea nevoie de cunoștințe de imprimare 3D în multe domenii de activitate. Modelarea 3D va deveni la fel de răspândită precum web designul. Oricine va ști modelare 3D va putea să ofere servicii în piață, fiind și mai ușor angajabil. De asemenea, boomul imprimantelor 3D din următorii ani va crea o nouă meserie: tehnician imprimare 3D. Nu în ultimul rând, orice inovație tehnologică lansează un nou val de companii pe piață, deci vor exista oportunități la nivel antreprenorial”, se precizează într-un comunicat al inițiatorilor proiectului.

(Copyright foto: stockasso / 123RF Stock Photo)

Gigantul american Microsoft ar putea lansa o tabletă care se pliază, informează News.ro. Tableta care poate deveni, prin pliere, un dispozitiv portabil de dimensiunea unui smartphone nu este o noutate, la nivel teoretic. Samsung, Apple și chiar Microsoft au mai fost asociate în trecut acestei idei. Acum, însă, surse apropiate companiei susțin că Microsoft dezvoltă în prezent un astfel de dispozitiv, în speranța de a fi prima companie care iese pe piață cu o tabletă care, prin pliere, să se transforme într-un fel de smartphone.

Sub numele de cod „Andromeda” pare să se ascundă o tabletă cu Windows 10, compatibilă cu arhitectura ARM. Conform surselor, Andromeda va avea funcții de telefon și va include un stylus. Nu se cunosc deocamdată informații despre dotările tehnice, semn că dispozitivul celor de la Microsoft ar putea fi în faza incipientă de proiectare.

Se pare că Microsoft nu vrea să plaseze acest dispozitiv în concurență directă cu produsele care folosesc Android și cele vândute de Apple. În schimb, Microsoft va crea o nișă nouă. O tabletă pliabilă se potrivește cu promisiunea pe care oficialii Microsoft au făcut-o legat de ambițiile pe zona de mobile a companiei. Aceștia au declarat că, dacă Microsoft va reveni, o va face cu un dispozitiv mobil cu totul diferit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)

CE sprijină deplina integrare a acestor teritorii în propriul spațiu regional

Comisia Europeană (CE) a prezentat o nouă strategie pentru regiunile ultraperiferice, respectiv teritoriile aflate la mii de kilometri distanță de continent, pentru a le sprijini în valorificarea integrală a propriului potențial. „UE recunoaște, de mulți ani, aspectele specifice comune insulelor Azore, Canare, Guadelupa, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Sfântul Martin, precum și Guyanei Franceze și le acordă un statut particular. Însă este pentru prima dată când Comisia implementează o asistență personalizată, împreună cu statele membre, pentru a sprijini aceste regiuni să mizeze pe atuurile lor unice și să creeze oportunități pentru propriii locuitori”, precizează CE, într-un comunicat.

CE se va concentra pe elaborarea de politici care să reflecte mai bine realitățile și interesele acestor teritorii, în particular în procesul de negociere a acordurilor comerciale și de pescuit. În acest sens, o platformă de dialog va aduce laolaltă regiunile cu propriile state membre, instituțiile europene și actorii din sectorul privat, pentru a schimba opinii în cadrul procesului legislativ. Comisia va stabili, la cerere, grupuri de lucru speciale pentru aspecte specifice, cum ar fi mai buna utilizare a fondurilor europene sau încurajarea ocupării forței de muncă.

Reamintim că Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (art. 349) recunoaște caracteristicile excepționale ale regiunilor ultraperiferice și le conferă un statut special.

Parlamentul European (PE) a aprobat un sistem electronic comun pentru verificări mai rapide la granițele externe ale zonei Schengen și pentru înregistrarea tuturor călătorilor din afara UE. „Noul sistem Entry/Exit (intrare/ieșire – EES) va înregistra informații privind cetățenii non-UE – nume, document de călătorie, amprente, imagini faciale, data și locul intrării, ieșirii sau respingerii cererii de intrare în spațiul Schengen. Acest sistem se va aplica atât călătorilor care au nevoie de vize, cât și celor care nu au nevoie pentru o perioadă de 90 de zile, care trec granițele externe ale spațiului Schengen”, se precizează într-un comunicat al PE.

EES va facilita verificarea respectării duratei de ședere aprobate – 90 sau 180 de zile. Sistemul va înlocui ștampilarea manuală a pașapoartelor și va accelera trecerea frontierelor, facilitând și identificarea celor care depășesc duratele legale, precum și furturile de documente și identități.

„Datele vor fi păstrate timp de trei ani, iar pentru cei care depășesc perioadele legale – cinci ani. Datele arhivate în EES pot fi consultate în scopuri de prevenire, detectare sau investigare a infracțiunilor de terorism sau alte fapte grave”, se arată în comunicat.

Noul sistem va înregistra diferite date și va pune la dispoziția punctelor de control la granițele externe informații necesare pentru a opri intrări ilegale și a identifica depășirea perioadelor legale.

Informațiile arhivate în noul sistem vor fi accesibile autorităților de frontieră și celor care administrează vizele. PE precizează, totodată, că datele vor fi disponibile și pentru Europol, iar autoritățile naționale pentru probleme de azil nu vor avea acces la EES.

Bulgaria și România vor participa la EES, sistemul urmând să fie aplicat atât de statele membre care aplică deplin regulile Schengen, cât și de statele care nu se află în această situație, dar pentru care, printre altele, evaluarea Schengen a fost definitivată și a fost conferit acces pasiv la sistemul de informații privind vizele (VIS).

EES va fi operațional în 2020.

A 59-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică (OIM), veritabil campionat mondial de matematică pentru elevii de liceu, se va desfășura anul viitor la Cluj-Napoca, în perioada 3-14 iulie, informează Ministerul Educației Naționale (MEN).

Competiția este organizată, în parteneriat, de Ministerul Educației Naționale, Societatea de Științe Matematice din România și Inspectoratul Școlar Județean Cluj, cu sprijinul Facultăților de Matematică și Informatică din București și Cluj-Napoca și al Institutului de Matematică „Simion Stoilow” din cadrul Academiei Române. Costurile organizării sunt asigurate de Ministerul Educației Naționale, iar demersul de a aduce competiția pentru a patra oară în țara noastră aparține Societății de Științe Matematice din dorința de a marca Centenarul Marii Uniri de la 1918.

Potrivit MEN, sunt așteptați peste 600 de elevi din mai mult de 100 de țări, fiecare stat fiind reprezentat de o echipă formată din maximum șase elevi și însoțită de cel puțin doi profesori matematicieni. În total, luând în calcul și organizatorii și profesorii evaluatori, vor participa peste 1.000 de persoane.

Probele de concurs vor avea loc în zilele de 9 și 10 iulie la Sala Polivalentă. Durata este de patru ore și jumătate, timp alocat rezolvării a patru probleme (traduse în limba fiecărei țări prezente). Evaluarea lucrărilor se va face în intervalul 11-12 iulie și va fi urmată de festivitatea de premiere (13 iulie).

MEN reamintește că această prestigioasă competiție a fost lansată de România în 1959, la inițiativa profesorului Tiberiu Roman, secretar general al Societății de Științe Matematice. Primele două ediții s-au desfășurat la Brașov și Sinaia, reunind exclusiv țări din fostul bloc comunist. În 1969 a participat și prima țară occidentală, iar după 1970 mai multe state vestice au devenit membre ale OIM. România deține recordul de organizări, fiind gazdă în 1969, 1979 și 1999. România și Bulgaria sunt singurele țări cu prezență neîntreruptă la acest concurs, iar într-un clasament neoficial pe medalii România se clasează pe locul 3.

(Copyright foto: jaboo2foto / 123RF Stock Photo)

CECCAR pune la dispoziția stagiarilor două noi publicații – Dreptul afacerilor, autor Ioana Nely Militaru, și Elemente de dreptul muncii, de Raluca Dimitriu – volume ce tratează, printre altele, atât teoretic, cât și practic, aspecte legate de legislația muncii, terminologia folosită, categoriile de contracte în baza cărora se prestează munca, raporturile juridice de afaceri.

Cele două publicații se vând împreună, la prețul de 50 lei, și sunt disponibile la filialele CECCAR din întreaga țară.

În calitatea sa de organism care gestionează profesia contabilă din România, CECCAR se implică permanent în dezvoltarea profesională a membrilor săi, menținând în același timp un parteneriat strâns și constructiv cu toate părțile interesate, în special cu normalizatorul român și cu celelalte entități publice din domeniu.

Pentru a veni în sprijinul acestora, CECCAR a tradus și a publicat în format electronic Manualul de Norme Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public, ediția 2016, elaborat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB) și emis de Federația Internațională a Contabililor în iulie 2016. Manualul conține setul complet al IPSAS-urilor emise de IPSASB până la data de 30 ianuarie 2016, precum și Cadrul general conceptual de raportare financiară cu scop general pentru entitățile din sectorul public.

IPSAS-urile pot fi utilizate de administrații și de alte entități din sectorul public din întreaga lume la întocmirea situațiilor financiare cu scop general. Prin intermediul acestor standarde, IPSASB își propune să îmbunătățească nivelul de calitate, consecvența și transparența raportării financiare din sectorul public la nivel mondial. De asemenea, IPSASB emite îndrumări și facilitează schimbul de informații între profesioniștii contabili și alți funcționari din sectorul public, promovând aderarea și convergența la IPSAS-uri pe plan internațional.

Aceste standarde tratează raportarea financiară conform contabilității de casă și contabilității pe bază de angajamente și se bazează pe Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), cu diferența că dispozițiile lor sunt aplicabile sectorului public. Acestea tratează și aspecte specifice sectorului public referitoare la raportarea financiară care nu sunt tratate în IFRS-uri.

Traducerea în limba română a celor două volume ale Manualului IPSAS poate fi descărcată gratuit de toți membrii CECCAR de pe Forumul membrilor, în format PDF, și este protejată de dreptul de autor al IFAC.

Pentru a descărca traducerea, vă rugăm să accesați Forumul membrilor și să vă autentificați sau, în cazul în care vizitați Forumul membrilor pentru prima dată, să vă înregistrați gratuit în baza numărului de carnet (sau, pentru stagiari, a numărului matricol).