Atât bilanțurile, cât și proiecțiile prilejuite de fiecare început de an conțin, mai ales în profesiile care vizează activități economico-sociale, numeroase exemplificări cifrice. Nimic mai normal, numai că, din grabă sau din neatenție, utilizarea cifrelor și numerelor nu se încadrează totdeauna în regulile lingvistice și logice.

Una dintre cele mai frecvente erori constă în punerea semnului de egalitate între „cifră” și „număr”. Bunăoară, o analiză apărută într-un săptămânal cu profil economic menționa că „toate cele 40 de miliarde de lei alocate pentru investiții nu reprezintă o cifră suficient de concludentă”. Or, ce înseamnă „cifră”? Un simbol grafic reprezentat de elementele primare în materie de evaluare cantitativă, cele incluse în „gama” de la 1 la 9. În schimb, „numărul” reprezintă o reunire a mai multor „cifre”.

Mult mai frecvente sunt, însă, greșelile care se referă la numerale. Așa, de exemplu, într-o emisiune de televiziune s-a spus că „doisprezece milioane de lei s-au dus pe apa Sâmbetei în comuna…”. În acest caz, formularea corectă era „douăsprezece milioane de lei…”, întrucât numeralul se acordă cu „milioanele”.

Tot într-o emisiune de televiziune s-a comentat structura instituțională dintr-un anumit domeniu, considerându-se că „douăzeci și unu de unități constituie o rețea mult prea mare față de necesități”. Evident, acordul cu „unități” impunea recursul la formula „douăzeci și una”.

Revenind la presa print, găsim într-un cotidian, la paginile de interviuri cu întreprinzătorii, fraza: „Avem o mie și una de lucruri de făcut în anul 2018”. Cu ce se acordă respectiva afirmație? Cu substantivul „lucruri” care, la singular, este de genul masculin („un lucru”).

Ar mai fi de remarcat o greșeală conținută, de această dată, de o publicație online: „La manifestare au participat peste 45 de persoane”. Evident, când se folosește prepoziția „peste”, ca în cazul dat, s-ar înțelege că putem utiliza fracții chiar și atunci când vorbim despre persoane. Cum ar suna, de pildă, o informație în care s-ar menționa că, la o anumită manifestare, au participat 45,3 persoane? Credem că răspunsul la această întrebare, de fapt, un unic răspuns corect, ne scutește de orice comentariu. Așa că „peste” o asemenea eroare nu se poate trece. (T.B.)

(Copyright foto: gonin / 123RF Stock Photo)

Membri ai filialei Ialomița s-au întâlnit cu reprezentanți ai Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP), la 11 ianuarie a.c.

Întâlnirea a avut loc la sediul filialei și a abordat numeroasele modificări legislative care se aplică de la începutul acestui an.

Discuțiile s-au axat pe implicațiile modificărilor suferite de Codul fiscal cu impact asupra activității desfășurate de persoanele fizice, termenele de depunere a diferitelor declarații fiscale, precum și situațiile generate de regularizările contribuțiilor la fondul de sănătate din anii anteriori.

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România Filiala Mehedinți a organizat, în data de 11 ianuarie a.c., în sala de curs „Virgil Cărbunescu”, o masă rotundă cu privire la modificările legislative apărute în ultima perioadă.

La acțiune au participat directorul executiv al filialei, Monica Moț, reprezentanți ai AJFP Mehedinți – Iriza Sever și Bogdan Doandeș, din cadrul Serviciului de metodologie, precum și membri ai filialei.

Dintre actele normative supuse discuției amintim: HG nr. 949/2017, prin care au fost aprobate Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată; OMF nr. 3254/2017 privind Registrul de evidență fiscală pentru persoanele fizice, contribuabili potrivit titlului IV din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; OPANAF nr. 4160/2017 privind modificarea și completarea OPANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 Declarație privind impozitul pe profit și 120 Decont privind accizele; OUG nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale.

De asemenea, reprezentanții AJFP au prezentat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna ianuarie 2018.

S-au avut, de asemenea, în vedere diverse spețe expuse de participanți cu privire la baze impozabile, declarații, plafoane și tipuri de venituri ce intră în sfera calculului contribuțiilor de asigurări sociale și de sănătate conform OUG 79/2017.

Joi, 11 ianuarie a.c., membri ai Filialei CECCAR Suceava s-au adunat din nou la șezătoarea cu experți contabili.

De această dată, gazde au fost experții contabili Cristina Nichitoae și Mihaiela Țolescu, împreună cu Luminița Paula Chihai, președintele filialei, Loredana Iulia Mihăilă, vicepreședinte, și Filip Șerban, auditorul de calitate.

Pornind de la tema întâlnirii, Standardul profesional nr. 35 – Normele 3.512 și 3.513 – Competența expertului contabil și Calitatea expertizelor, au fost purtate discuții pe spețe.

Viitoarea ediție a Șezătorii cu experți contabili va avea loc în prima joi a lunii februarie, iar biletele au decis ca gazde pe experții contabili Maria Konicki și Andra Rotariu.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.159 din 1 noiembrie 2017 pentru aprobarea Procedurii de soluționare a cererilor de rambursare a taxei pe valoarea adăugată formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 892/14.11.2017

Prin acest ordin se aprobă procedura de soluționare a cererilor de rambursare a TVA formulate de către persoane impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de taxă în România, nestabilite în UE. Totodată, se aprobă modelul și conținutul formularului 313 „Cerere de rambursare pentru persoanele impozabile neînregistrate și care nu sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilite pe teritoriul Uniunii Europene”, precum și instrucțiunile de completare a acestuia.

Rambursarea TVA de către aceste persoane, potrivit dispozițiilor art. 302 alin. (1) lit. b) și ale art. 314 alin. (11) din Codul fiscal, coroborate cu prevederile pct. 74 din titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată” al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, se face pe baza procedurii amintite. Astfel, persoana impozabilă trebuie să îndeplinească condițiile de la pct. 74 alin. (1) din Normele metodologice și să își desemneze un reprezentant în România în scopul rambursării, potrivit pct. 74 alin. (5) din aceleași norme. Reprezentantul în scopul rambursării/Persoana impozabilă nestabilită în UE care utilizează regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune prevăzut la art. 314 din Codul fiscal solicită rambursarea taxei prin completarea și depunerea formularului 313.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței pe filiera cerealelor și a produselor procesate din cereale, publicată în Monitorul Oficial nr. 895/15.11.2017

Conform prezentei ordonanțe de urgență, vânzarea cerealelor de către producătorii agricoli persoane fizice sau juridice, pe piața internă sau la export, se realizează pe baza contractelor de vânzare, al căror model se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, la propunerea Organizației Interprofesionale „Cereale și Produse Derivate din România” (OICPDR), și a facturilor emise potrivit legii, iar în cazul persoanelor fizice care nu au obligația emiterii facturilor și care desfășoară activități economice conform prevederilor Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, a documentelor de valorificare reglementate de această lege.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.780 din 13 octombrie 2017 pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul finanțelor publice, nr. 664/2012 privind autorizarea și/sau înregistrarea entităților care desfășoară activități de schimb valutar pe teritoriul României, altele decât cele care fac obiectul supravegherii Băncii Naționale a României, publicat în Monitorul Oficial nr. 898/15.11.2017

Potrivit acestui ordin, nu pot fi înființate puncte de schimb valutar amplasate în garaje, chioșcuri, containere, alte construcții similare, în locuri izolate, la etajele sau subsolurile clădirilor cu destinație de locuință și nici în spații fără acces public direct. Fac excepție de la această regulă punctele de schimb valutar amplasate în chioșcuri, containere sau alte construcții similare în punctele de trecere a frontierei. În situația în care punctul de schimb valutar propus urmează să fie organizat în spații situate în cadrul imobilelor cu destinația de locuință, spațiul propus trebuie să se afle la parterul acestora și să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația în vigoare pentru organizarea activităților cu scop comercial în cadrul imobilelor cu destinația de locuință. Totodată, în cazul în care entitățile înființează mai multe puncte de schimb valutar la aceeași adresă, cererea de înregistrare a codului statistic se face pentru fiecare punct de schimb valutar în parte, cu specificarea amplasării acestuia față de anumite repere fixe existente la adresa la care se solicită autorizarea punctului de schimb valutar. În spațiul punctului de schimb valutar pot funcționa mai multe ghișee ale aceleiași entități. În cazul caselor de schimb valutar, în spațiul punctului de schimb valutar nu poate funcționa mai mult de o entitate și nu pot fi desfășurate alte activități, cu excepția celor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din OMFP nr. 664/2012, nici de entitatea autorizată și nici de alte persoane fizice ori juridice.

În situația în care o entitate decide încetarea definitivă a activității de schimb valutar, în toate punctele de schimb valutar organizate, depune la registratura Ministerului Finanțelor Publice, în atenția direcției de specialitate, cererea de renunțare, însoțită de motivarea acestei decizii, cu identificarea expresă a tuturor punctelor de schimb valutar care fac obiectul cererii de renunțare, codurile statistice și autorizația emisă în favoarea acesteia, în original. Decizia Comisiei de autorizare a activității de schimb valutar referitoare la revocare i se comunică entității solicitante, iar originalul autorizației care face obiectul deciziei, purtând mențiunea „Revocat la cerere începând cu data comunicării”, se păstrează la direcția de specialitate din cadrul MFP. La data comunicării deciziei devin invalide și codurile statistice aferente punctelor de schimb valutar în cauză.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.077 din 27 octombrie 2017 pentru aprobarea formularului tipizat „Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor” utilizat de personalul din activitatea de informații fiscale, împuternicit de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, publicat în Monitorul Oficial nr. 901/16.11.2017

Ordinul aprobă caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare și de păstrare a formularului „Proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor”.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82 din 8 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 902/16.11.2017

Conform prezentei ordonanțe de urgență, începând cu data de 1 iulie 2018, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% și este de 1.100 lei, iar în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2018, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari este de 640 lei. Totodată, prin modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cota de contribuție la fondul de pensii este de 3,75%.

Cea mai importantă reglementare a OUG nr. 82/2017 se referă la introducerea obligativității negocierii contractelor individuale de muncă pentru toți salariații din România, având în vedere modificările aduse de OUG nr. 79/2017 la Codul fiscal, prin care s-a făcut transferul contribuțiilor sociale (CAS și CASS) din sarcina angajatorului în cea a angajatului. Ca urmare a acestei reașezări fiscale, OUG nr. 82/2017 le impune angajatorilor să organizeze întâlniri cu reprezentanții angajaților în perioada 20 noiembrie – 20 decembrie 2017.

Conform prezentei ordonanțe, prin derogare de la dispozițiile art. 129 alin. (1) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează că negocierea colectivă este obligatorie numai la nivel de unitate, cu excepția cazului în care unitatea are mai puțin de 21 de angajați, se introduce obligația pentru toate unitățile, indiferent de numărul de angajați, care nu au contract/acord colectiv de muncă de a iniția negocieri colective, în scopul punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 79/2017.

De asemenea, potrivit OUG nr. 82/2017, prin derogare de la prevederile art. 129 alin. (3) și (5) din Legea nr. 62/2011, pentru punerea în aplicare a OUG nr. 79/2017 este obligatorie negocierea colectivă a actelor adiționale la contractele și acordurile colective de muncă în vigoare. Totuși, în unitățile în care nu există sindicat reprezentativ afiliat la o federație reprezentativă la sectorul de activitate, la negocierea contractelor/acordurilor colective de muncă sau a actelor adiționale, după caz, pot participa reprezentanți ai federației sindicale, în baza mandatului sindicatului, împreună cu reprezentanții salariaților.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83 din 15 noiembrie 2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 905/17.11.2017

Ordonanța de urgență aduce a doua rectificare a bugetului de stat din acest an. Conform notei de fundamentare, analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2017 a scos în evidență un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB, față de deficitul de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB, înregistrat pentru aceeași perioadă în anul 2016. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 180,4 miliarde lei, reprezentând 21,6% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent. Cu alte cuvinte, avem o creștere economică nominală de 8,8% în trimestrul III al anului curent.

De asemenea, s-au înregistrat creșteri față de anul trecut la încasările din contribuțiile sociale (cu 16,1%), din impozitul pe salarii și venit (cu 9,1%) și din veniturile nefiscale (cu 17,4%). Încasările din impozite și taxe pe proprietate au scăzut cu 12,1% față de perioada similară din 2016, reducerea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la data de 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcții speciale.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 804 din 8 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 479/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 907/20.11.2017

• Aparatul de marcat electronic trebuie să conțină un modul fiscal propriu.
• Termenul de valabilitate a autorizației de distribuție a aparatelor de marcat electronice fiscale a fost mărit de la trei la cinci ani.
• Bonul fiscal va avea ca elemente obligatorii și codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului, unitatea de măsură și modalitatea de plată.

Totodată, au fost definite substitutele de numerar, prin această sintagmă înțelegându-se bonurile de valoare acordate potrivit legii, de tipul tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor cadou și tichetelor de creșă, tichetelor sociale, tichetului Rabla și altele asemenea.

O altă modificare constă în definirea noțiunii de comerț ocazional, ca fiind actele de comerț cu caracter întâmplător, efectuate pe durată limitată de timp cu ocazia unor târguri, saloane, sărbători cu caracter laic, expoziții cu vânzare, precum și livrările de bunuri către propriii angajați pentru uzul propriu.

De asemenea, a fost introdusă în sarcina distribuitorului autorizat obligația de a întocmi și actualiza lista unităților acreditate pentru comercializare și/sau service, pentru fiecare tip/model de aparat pentru care a obținut aviz/autorizație, iar aparatele de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic au fost descrise ca fiind case de marcat care au un hardware dedicat ce integrează un modul fiscal controlat de un program de control și un program de aplicație care asigură un set fix de funcții de operare și permite lucrul cu o bază de date proprie și una sau mai multe interfețe pentru comunicație sau salvare externă.

• autorizarea de către Comisia de autorizare a distribuitorilor pentru aparate de marcat electronice fiscale avizate tehnic numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic– începând cu 1 aprilie 2018;
• interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă-jurnal – începând cu 1 august 2018;
• impunerea operatorilor economici care au calitatea de contribuabili mari, respectiv mijlocii de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic – începând cu 1 iunie 2018;
• impunerea operatorilor economici care au calitatea de contribuabili mici de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic – începând cu 1 august 2018.

Sursa: Legea nr. 216 din 17 noiembrie 2017 pentru completarea articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908/20.11.2017

Conform acestei legi, persoanele ale căror drepturi de pensie anticipată parțială s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 – 16 iulie 2016 beneficiază de recalcularea pensiei. Recalcularea se face la cererea persoanei interesate, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin și se plătesc începând cu luna următoare înregistrării acesteia la casa teritorială de pensii în evidențele căreia se află dosarul de pensie al solicitantului.

Sursa: Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 908/20.11.2017

• Pensionarul beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din Legea nr. 263/2010.
• Pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 84 lit. c) ori la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacității de muncă.
• Pensionarul de invaliditate de gradul I sau II, precum și pensionarii urmași încadrați în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din aceeași lege.
• Pensionarul de invaliditate de gradul III, precum și copilul pensionar de urmaș încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din actul normativ amintit, depășind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.
• Soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzut la art. 86-88, realizează venituri lunare mai mari de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II din lege.

O altă modificare vizează persoanele care pot cumula pensia cu venituri realizate din activități dependente, așa cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora. Astfel, pe lângă pensionarii pentru limită de vârstă, nevăzători, pensionarii de invaliditate de gradul III, precum și copiii pensionari de urmaș încadrați în gradul III de invaliditate și copiii pensionari de urmaș, s-a introdus și categoria pensionarilor care realizează venituri în calitate de consilieri locali sau județeni.

• pensionarii de invaliditate de gradul I sau II, precum și pensionarii de urmaș încadrați în gradul I sau II de invaliditate;
• pensionarii de invaliditate de gradul III, precum și copiii pensionari de urmaș încadrați în gradul III de invaliditate;
• pensionarii beneficiari ai unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale;
• soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș.

Sursa: Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.998 din 15 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului (OPT) și a ordinului de plată multiplu electronic (OPME), publicat în Monitorul Oficial nr. 919/23.11.2017

Prin acest ordin se aprobă Normele metodologice privind utilizarea și completarea ordinului de plată pentru Trezoreria Statului și a ordinului de plată multiplu electronic.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.289 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.846/2015 pentru aprobarea procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 929/27.11.2017

• 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat”;
• 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;
• 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”;
• 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”;
• 301 „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;
• 390 VIES „Declarație recapitulativă privind livrările/achizițiile/prestările intracomunitare de bunuri”;
• 394 „Declarație informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național”.

• se sustrag controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
• organul fiscal central constată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
• inactivitatea temporară este înscrisă la registrul comerțului;
• durata de funcționare a societății este expirată;
• societatea nu mai are organe statutare;
• durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.

Sursa: Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 1.852 din 25 octombrie 2017 pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul II al anului 2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 935/27.11.2017

Pentru semestrul II al anului 2017, începând cu luna noiembrie, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși cuantumul de 15,09 lei.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 3.300 din 16 noiembrie 2017 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 2.011/2016 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare, la cerere, în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare, publicat în Monitorul Oficial nr. 938/28.11.2017

Prin acest ordin a fost modificată procedura de reînregistrare în scopuri de taxă ca urmare a anulării din oficiu de către ANAF a codului de TVA, pentru a se pune de acord cu ultimele modificări ale Codului fiscal.

• Referat privind soluționarea cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată depuse în temeiul art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;
• Cerere de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, cod 099;
• Decizie privind respingerea Cererii de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată, potrivit prevederilor art. 316 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 846 din 29 noiembrie 2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 950/29.11.2017

Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 de ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră.

Formularul 311 – Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit.g) sau lit.h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) a fost publicat un proiect de ordin al președintelui instituției pentru aprobarea modelului și conținutului Formularului 311 – Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit.g) sau lit.h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

După cum se știe, prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.326/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 8 august 2017, s-au prevăzut declarațiile fiscale care se transmit obligatoriu electronic, prin intermediul internetului, pe site-ul ANAF, începând cu declararea obligațiilor fiscale aferente lunii ianuarie 2018. Întrucât și pentru Declarația privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (Formular 311) s-a modificat modul de depunere, este necesară adaptarea instrucțiunilor de completare a acestei declarații la noile prevederi.

În plus – precizează ANAF, în Referatul de aprobare a Ordinului – prin HG nr. 284/2017 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 1/2016, au fost introduse reguli speciale privind aplicarea regulilor privind TVA de către persoanele impozabile care nu au colectat TVA pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, respectiv nu au depus formularul de declarație 311 – pct. 51 alin.(2) lit.c) și d) din Titlul I al Normelor metodologice.

„Persoanele impozabile aflate în această situație au obligația ca, după reînregistrarea în scopuri de TVA, potrivit art. 316 alin. (12) din Codul fiscal, să emită facturi/facturi de corecție în care să înscrie distinct taxa colectată aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii taxabile efectuate în perioada în care au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat. De asemenea, persoanele impozabile trebuie să declare, în declarația 311, taxa care ar fi trebuit colectată pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile efectuate în perioada în care acestea au avut codul de înregistrare în scopuri de TVA anulat, dacă nu există diferențe între taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze și taxa înscrisă în facturile/facturile de corecție emise după reînregistrare. Dacă există astfel de diferențe, acestea se înscriu în decontul de TVA, în secțiunea «Taxa pe valoarea adăugată colectată», iar taxa pe care ar fi trebuit să o colecteze se înscrie în declarația 311”, se precizează în referat.

„Avându-se în vedere aspectele menționate, este necesară emiterea unui nou Ordin al președintelui ANAF, prin care să fie aprobat un nou model de declarație și instrucțiunile de completare a acesteia”, subliniază inițiatorii actului normativ.

Formularul 086 – Notificare privind aplicarea/renunțarea la aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a postat pe site-ul propriu, pentru consultare, un proiect de ordin al președintelui instituției pentru aprobarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 086 – Notificare privind aplicarea/renunțarea la aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA.  

Demersul are loc în contextul în care, în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 1.036 din 28 decembrie 2017, a fost publicată Legea nr. 275/2017 pentru aprobarea OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA, act normativ prin care au fost aduse o serie de modificări acestui mecanism. Potrivit acestor modificări, începând cu data de 1 ianuarie 2018, aplicarea mecanismului plății defalcate a TVA devine obligatorie doar pentru persoanele înregistrate în scopuri de TVA care înregistrează obligații fiscale restante reprezentând TVA peste un anumit cuantum sau se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Celelalte persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA pot opta pentru plata defalcată a TVA, fiind obligate să notifice organul fiscal competent în acest sens.

„În plus, s-a prevăzut, pentru persoanele înregistrate în scopuri de TVA care intră sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, după 31 decembrie 2017, obligația de a notifica organului fiscal competent aplicarea plății defalcate a TVA, până la data de 1 a lunii următoare celei în care aceștia au intrat sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. De asemenea, prin modificările aduse actului normativ s-au stabilit și condițiile în care persoanele impozabile, care au aplicat mecanismul plății defalcate a TVA, fie opțional, fie în mod obligatoriu, pot renunța la aplicarea acestui mecanism.

Precizăm că, în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017, persoanele impozabile care au optat pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA au utilizat Formularul 086 Notificare privind opțiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA», aprobat prin Ordinul președintelui ANAF nr. 2.743/2017, se subliniază în Referatul de aprobare a Ordinului.

Avându-se în vedere modificările legislative aduse OG nr. 23/2017, ANAF consideră că este necesară aprobarea unui nou formular de notificare 086 – Notificare privind aplicarea/renunțarea la aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA, care să conțină rubrici adecvate fiecărei situații în care persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligația să transmită organului fiscal notificări privind aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA sau renunțarea la aplicarea acestui regim.

Totodată, potrivit ANAF, pentru a se evita paralelismul legislativ prin aprobarea acelorași formulare prin acte normative distincte, este necesară abrogarea Ordinului președintelui ANAF nr. 2.743/2017.

*

Cele două proiecte de Ordin ale președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, precum și documentele însoțitoare, pot fi consultate pe site-ul ANAF, secțiunea Transparență decizională.

Plafonul alocat al garanțiilor care pot fi emise pentru anul 2018 în cadrul Programului Prima Casă însumează 2 miliarde lei, potrivit unei hotărâri aprobate de Guvern. Actul normativ modifică și completează HG nr. 717/2009 privind aprobarea normelor de implementare a Programului Prima Casă. Principalele schimbări vizează reducerea marjei maxime de dobândă de la 2,5% la 2%, în scopul uniformizării nivelului costurilor totale ale tuturor categoriilor de finanțări care pot fi acordate în cadrul programului, eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții în anul 2018, clarificarea principiilor de realocare către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, precum și simplificarea procedurii de radiere în situația respingerii cererii de plată a creditului garantat în cadrul programului.

Astfel, decizia de reducere a marjei maxime de dobândă de la 2,5% la 2% a fost luată pentru corelarea prevederilor privind costul total al finanțărilor garantate pentru achiziția de locuințe cu cea pentru construcția de locuințe, urmărindu-se evitarea oricărei discriminări în acest sens. În termen de 7 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ aprobat de Guvern, finanțatorii au obligația să transmită Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A. – IFN (FNGCIMM) și Ministerului Finanțelor Publice nivelul costurilor totale pe care le aplică finanțărilor garantate pentru construcția de locuințe. În plus, programul se flexibilizează prin reglementarea unei alte periodicități de stabilire a nivelului  comisionului de gestiune/comisionului unic de analiză  datorat FNGCIMM pentru derularea activității în calitate de mandatar al statului, care va fi aprobat anual prin ordin al ministrului Finanțelor Publice, anterior această operațiune realizându-se semestrial.

În ceea ce privește realocarea către finanțatori a rezervei rămase nealocate din plafonul anual, Guvernul a decis ca aceasta să se facă în funcție de ponderea garanțiilor acordate de la începutul anului de referință de către fiecare finanțator participant în program, noul act normativ introducând o clarificare suplimentară în acest sens.

„O altă schimbare importantă o reprezintă eliminarea utilizării valorii de reîntregire a plafonului (revolving) pentru emiterea de garanții, Guvernul luând această decizie pentru a nu pune la dispoziția finanțatorilor participanți în program și a altor limite suplimentare față de plafonul de 2 miliarde lei alocat Programului Prima Casă pentru 2018”, se precizează într-un comunicat al Executivului.

Actul normativ include, de asemenea, o serie de măsuri pentru simplificarea și evitarea birocratizării excesive a procedurilor aplicate în cazul respingerii cererilor de plată. În astfel de situații, sarcina de a emite acordurile pentru radierea ipotecilor și a interdicțiilor de înstrăinare și grevare prevăzute de lege este preluată de FNGCIMM, anterior intrând în atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice. Potrivit reprezentanților Guvernului, odată cu preluarea acestor operațiuni la nivelul FNGCIMM, timpul de așteptare al finanțatorilor/beneficiarilor pentru obținerea acordurilor de radiere va fi astfel scurtat cu cel puțin zece zile – avându-se în vedere că tot în cadrul FNGCIMM sunt procesate cererile finanțatorilor și se pregătește documentația pentru acordurile de radiere – și va permite informatizarea procesului în condiții optime. În situația respingerii cererilor de plată, FNGCIMM va fi mandatat să-și exprime acordul în numele și în contul statului român, prin Ministerul Finanțelor Publice, în vederea radierii ipotecii legale și a interdicțiilor înscrise în cartea funciară a locuinței achiziționate/construite în cadrul Programului Prima Casă.

Noul act normativ mai reglementează o serie de aspecte de ordin practic aplicabile situațiilor în care a fost finalizată executarea silită imobiliară a locuinței achiziționate sau construite prin Programul Prima Casă, de către organele specializate ale ANAF.

*

Potrivit datelor publicate de Guvern, de la lansarea Programului Prima Casă, în 2009, până la sfârșitul lunii  noiembrie 2017, au fost acordate 238.305 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 20,78 miliarde lei.

În 2017, până la sfârșitul lunii  noiembrie, au fost acordate 23.437 garanții, în valoare totală de 2,048 miliarde lei, precum și 8.910 promisiuni de garantare, în valoare totală de 1,002 miliarde lei.

Alocarea plafonului total al  garanțiilor care pot fi emise în anul 2018 în cadrul programului se face la solicitarea finanțatorilor participanți de către FNGCIMM, cu acordul MFP, conform  Procedurii și criteriilor de evaluare anuală a modului de utilizare a plafoanelor de garantare, aprobate prin Ordinul ministrului Finanțelor Publice nr. 3097/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 963 din 6 decembrie 2017. Plafonul astfel stabilit se ajustează cu procentele calculate pe baza punctajelor finale obținute de finanțatori în urma evaluării anuale a modului de utilizare a plafoanelor de garantare.

Parcurgem o perioadă în care – în mod tradițional – se prefigurează o serie de tendințe valabile cel puțin pentru anul 2018. Astfel, potrivit teoriei probabilității, aceste tendințe vor marca semnificativ Centenarul Marii Uniri. Faptul că avem de-a face cu evaluări și predicții exprimate deseori de pe poziții diferite și chiar opuse este încă o dovadă palpabilă că trăim într-o societate deschisă, în care schimbul liber de opinii dă și măsura sănătății spirituale și morale.

Sigur, există motive de îngrijorare, întrucât ar fi o dovadă de deficit în materie de responsabilitate să ignorăm dificultățile, provocările, riscurile, dar ceea ce interesează, în special, vizează trendurile care s-au afirmat încă de anul trecut și care au șanse reale să se consolideze în 2018. Firește, pentru ca acest deziderat să se împlinească sunt necesare numeroase condiții, dar nu asupra acestora se cuvine să insistăm, ci mai ales asupra a ceea ce privește direct economia în conexiunile ei la nivel micro și macro. Mai mult decât atât, se impune a se ține seama și de corelația strânsă dintre factorii interni și cei externi într-o lume în care globalizarea continuă să dea „tonul”. Dintr-o asemenea perspectivă prezintă, incontestabil, un mare interes modul în care este privită România de instituții, de foruri internaționale al căror cuvânt este luat în considerare cu cea mai mare seriozitate pe întregul mapamond. De aceea, nu putem trece cu vederea că, pe lângă Fondul Monetar Internațional (care și-a revizuit în sens pozitiv estimările referitoare la economia țării noastre), recent, Banca Mondială a estimat că s-a înregistrat, la noi, o creștere economică de circa 6,4%. Vom vedea luna viitoare primele estimări ale statisticii oficiale, dar, indiferent de procentajul care se va avansa, apare limpede că economia românească se află într-un proces de creștere, care, după toate probabilitățile, nu se va întrerupe. Autoritățile au prognozat pentru noul an o creștere economică de 5,5% (inferioară nivelului atins în 2017), creștere deosebit de înaltă dacă o comparăm cu cea a multor țări nu numai din regiunea noastră geografică, ci și de pe alte continente.

Desigur, contează enorm calitatea factorilor creșterii economice. În numărul de față, publicăm comunicatul oficial referitor la ședința din 8 ianuarie a.c. a Consiliului de administrație al BNR, document care abordează, direct și indirect, tocmai calitatea creșterii economice prin prisma factorilor care au determinat-o și – probabil, și chiar posibil – o vor determina și în anul în curs. Din acest document sunt de reținut în mod special ideile care converg spre concluzia că determinantul unei creșteri economice remarcabile (nu numai cea mai înaltă din Uniunea Europeană, ci și una dintre cele mai consistente pe plan mondial) l-a constituit consumul cu o dinamică anuală de peste 12 procente. Dar, în același timp, în acest document este inclusă și o altă subliniere extrem de importantă, și anume că – pentru prima dată după șase trimestre – dinamica anuală a formării brute de capital fix (mai simplu spus, a investițiilor) a fost pe un teritoriu pozitiv, sporul atingând 8,8 procente. Deci, tema investițiilor care, pe fond, vizează evoluțiile viitoare poate fi abordată rațional și prin prisma amintitului rezultat. De altfel, abordările multifactoriale sunt strict necesare pentru evitarea derapajelor, mai cu seamă în sfera interpretărilor.

Din perspectiva ofertei, creșterea PIB a avut o susținere cvasigenerală. Sectorul terțiar a înregistrat, în continuare, cea mai importantă contribuție, dar trebuie observat, cu precădere, că agricultura a „bifat” cel mai înalt ritm de creștere din ultimii patru ani, iar industria a obținut constant rezultate importante, contribuția ei la sporul de PIB fiind cea mai mare dintre toți factorii de creștere. Aceste rezultate s-au consemnat în condiții stimulative atât pe piața muncii, cât și în materie de politică a veniturilor. Ceea ce, însă, provoacă îndreptățite îngrijorări vizează nivelul record al deficitului comercial, probabil cel mai mare din ultimele două decenii, respectiv peste 11 miliarde de euro (potrivit celor mai recente date statistice). Desigur, prezintă importanță și alte componente ale evoluției economiei, printre care și creditele acordate mai ales sectorului privat. În acest sens, este de remarcat că ponderea împrumuturilor în lei a atins 61,8% din totalul creditelor, printr-o evoluție care certifică și asigură totodată o mai bună transmitere a politicii monetare.

Din aceste date și din multe altele rezultă deopotrivă punctele forte și cele slabe ale economiei românești, iar din analiza pe care acestea o impun cu necesitate, apare ca o prioritate diminuarea ponderii factorilor prociclici și aprofundarea celor proactivi. Remarca este valabilă nu numai la scară macro, ci și în microeconomie, acolo unde își desfășoară activitatea, în principal, profesioniștii contabili. Cunoașterea de pe poziții exclusiv științifice a realităților în mișcare este – ca totdeauna în asemenea abordări – premisa sigură a unor decizii corecte la toate nivelurile. Se poate, deci, conchide că verbul „a cunoaște” dă sens și substanță acțiunilor eficiente.

Pentru a opta oară, la 15 ianuarie a.c., românii de pretutindeni au trăit – într-o adevărată comuniune de „gând și simțire” – Ziua Culturii Naționale. Au avut loc, în țară și peste hotare, manifestări dintre cele mai variate – de la sesiuni omagiale la simpozioane, de la prezentări de cărți la spectacole de muzică și poezie, de la dezbateri pe tema raportului dintre cultură și identitate națională la concursuri literar-artistice.

Instituită de Parlamentul României în 2010, ca semn al celei mai înalte prețuiri față de Mihai Eminescu – poetul nostru național care s-a născut, cum se știe, la 15 ianuarie 1850 – Ziua Culturii Naționale a căpătat, în scurt timp, dimensiunile unui eveniment în care trecutul se îngemănează organic cu prezentul și viitorul, sub semnul emblematic al valorilor noastre românești de cel mai mare preț. Așa cum Mihai Eminescu a întruchipat, ca nimeni altul, autenticul spirit românesc dintotdeauna, organizatorii și participanții la manifestările de 15 ianuarie, începând cu anul 2011, s-au străduit și, în mare parte, au reușit să exprime laolaltă, deseori într-o manieră emoționantă, respectul față de cultura națională și voința comună de a o îmbogăți continuu.

Se poate considera, cu tot temeiul, că, în ultimii opt ani, de când este marcată Ziua Culturii Naționale, s-au acumulat noi și valoroase abordări privind contribuția României la patrimoniul de cunoaștere, de simțire și frumos al umanității, simultan cu întărirea convingerilor că identitatea noastră națională reprezintă nu numai un factor esențial care ne particularizează și ne potențează resursele creatoare, ci și puntea care ne-a legat, ne leagă și ne va lega de întreaga umanitate.

Este suficient să ne referim la manifestările organizate de Institutul Cultural Român, la 15 ianuarie 2018, la New York, Tel Aviv, Berlin, Liverpool, Castellon (Spania, unde se află o reprezentativă comunitate românească) și în alte colțuri ale lumii pentru a percepe corect că mai buna răspândire a culturii noastre naționale pe mapamond constituie proba de necombătut a unei recunoașteri și aprecieri mult mai puternice și, în același timp, mult mai profunde, a ceea ce înseamnă marii noștri creatori, a ceea ce înseamnă țara noastră în sfera valorilor omenirii.

Toate aceste semnale de receptare caldă, avizată, neconvențională a culturii române clasice, moderne și postmoderne, pe meridianele globului, în medii intelectuale care contează nu numai în țările respective, ci și pentru curentele de opinie la scară globală, capătă o semnificație deosebită în anul Centenarului Marii Uniri. Manifestările la care ne referim prefațează cum nu se poate mai expresiv ansamblul de acțiuni prin care va fi marcat în întreaga lume evenimentul istoric de la 1 Decembrie 1918. Este, incontestabil, un motiv de satisfacție pentru noi, toți, indiferent de generație, de profesie, de loc de baștină, de filiație intelectuală, să constatăm ce rol uriaș are cultura, atât în apropierea dintre popoare, cât și în promovarea celor mai înalte valori ale condiției umane.

Respectându-ne înaintașii și contemporanii care s-au afirmat pe acest tărâm, ducându-le opera mai departe, săvârșim noi înșine un act de cultură, de pietate față de toți cei care ne-au făcut și ne fac cunoscuți în lume, cu identitatea noastră inconfundabilă și cu remarcabila deschidere spre tot ceea ce au creat mai de seamă alte și alte popoare. Sentimentul mândriei naționale – exprimat cu vibrația cea mai puternică de Mihai Eminescu – este perfect compatibil cu prețuirea valorilor universale. Este mesajul transmis spre toate zările de Ziua Culturii Naționale care include, firesc, și sentimentele noastre, ale membrilor CECCAR, ale națiunii întregi, definite și printr-un inepuizabil spirit creator, în toate domeniile de activitate.

(Copyright foto: adipopa / 123RF Stock Photo)

Interviu cu conf. univ. dr. Vasile Radu Pop, președintele Comisiei de disciplină a Filialei CECCAR Satu Mare, fost președinte al filialei

Alexandra Rizea: Cititorii noștri au primit cu interes elementele referitoare la experiențele personale în carieră, așa cum au fost ele înfățișate în interviurile publicate până acum. Vă rugăm, în acest context, să întregiți considerațiile expuse în numerele anterioare ale publicației noastre, cu elemente concrete referitoare la parcursul dvs. profesional.

Vasile Radu Pop: În ceea ce mă privește, parcursul profesional este unul relativ liniar. Niciodată nu am numărat de câte ori am „căzut”, dar am numărat de câte ori m-am „ridicat”. Am absolvit în anul 1986 Academia de Studii Economice din București, ca șef de promoție. Tot la ASE am obținut titlul de doctor în științe economice sub coordonarea unuia dintre cei mai mari profesori în domeniu. Din 1995 sunt expert contabil și, de-a lungul anilor care au urmat, m-am bucurat că am dobândit această calificare. Au fost perioade în care veniturile din expertizele contabile au atins un nivel semnificativ pentru o familie ca mea, tânără, cu doi copii. Expertiza în domeniu m-a ajutat mult să devin conferențiar universitar, cu 13 lucrări publicate la edituri recunoscute și zeci de articole în reviste cotate la nivel național, european și internațional.

Tot prin prisma propriei experiențe, vă rugăm să relevați modul în care calitatea de membru al CECCAR a influențat evoluția dvs. profesională. În ce a constat o asemenea influență?

Dobândirea calificării de expert contabil în perioada de tranziție spre economia de piață, spre democrație, a însemnat deschiderea unui drum care nu era deloc bătătorit și, totodată, apropierea de normalitate. Nu a fost deloc ușor, dar, în efortul comun al nostru, al membrilor CECCAR, s-a construit o bază teoretică solidă pentru exercitarea profesiei, dublată – în cazul meu – de un început de practică serioasă în producție și cercetare. Astfel, s-au creat premisele unor realizări semnificative în domeniu. Experiența ca expert contabil mi-a permis obținerea calității de auditor financiar și, apoi, certificarea pentru fonduri europene. De asemenea, experiența ca președinte de filială CECCAR a fost importantă în ceea ce privește încă o dimensiune a afirmării în spațiul public, și anume cea a implicării civice. Chiar dacă nu am candidat pentru un al doilea mandat, am rămas trup și suflet alături de cei care îmi sunt colegi de peste două decenii. 

Este cunoscută preocuparea deosebită a CECCAR pentru promovarea consecventă a criteriilor și normelor eticii profesionale. Dată fiind calitatea dvs. de președinte al Comisiei de disciplină a filialei, vă rugăm să împărtășiți cititorilor opiniile dvs. din experiența pe care ați acumulat-o în acest domeniu. 

Promovarea consecventă a criteriilor și normelor eticii profesionale este esențială. Corneliu Coposu spunea că putem negocia orice, dar nu putem negocia principii. Calitatea de expert contabil nu permite abateri de la normele eticii. Jurământul nostru este sfânt. În urma fiecărui „conflict” am urmărit împăcarea părților. Înțelepciunea nu se confundă cu inteligența, însă se potențează reciproc. Arta medierii este grea, dar satisfacția împăcării părților după ce inițial au scos săbiile din teacă este mare. 

Ce anume a întreprins și întreprinde Filiala CECCAR Satu Mare atât pentru a răspunde cerințelor membrilor, cât și pentru îmbunătățirea permanentă a serviciilor prestate clienților?

Ridicarea standardelor de calitate este un obiectiv permanent. Clienții sunt, de regulă, satisfăcuți de serviciile prestate. Membrii CECCAR au tot timpul în vedere satisfacerea cerințelor clienților. Nu am avut sesizări care să dovedească prestarea unor servicii de calitate îndoielnică. În fond, se confirmă mereu faptul că, în realitate, cererea și oferta reglează piața serviciilor contabile. Prestatorul care nu oferă servicii de calitate iese automat din piață. Lunar au loc întâlniri ale experților contabili cu reprezentanții unora dintre instituțiile cu care avem relații - Agenția Națională de Administrare Fiscală, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Tribunalul etc. La aceste întâlniri sunt prezentate noutățile legislative, după care au loc discuții, sesiuni de întrebări și răspunsuri care contribuie la clarificarea unor aspecte de primă importanță în activitatea noastră.

Dat fiind faptul că structurile teritoriale ale CECCAR sunt implicate organic în procesele de dezvoltare economică și socială, cum se reflectă această realitate în realizările și în preocupările prezente și de viitor ale filialei Satu Mare?

Filiala CECCAR Satu Mare are o relație foarte strânsă cu Camera județeană de Comerț și Industrie, împreună cu care organizează frecvent întruniri de lucru între experții contabili și agenții economici. De asemenea, președinta Camerei este prezentă la acțiuni ale CECCAR Satu Mare. O foarte bună relație avem și cu Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, al cărui director participă activ la acțiunile filialei. Autoritățile publice municipale și județene oferă, la rândul lor, în permanență un sprijin consistent organizației. Cea mai intensă colaborare o avem cu ANAF, în sensul cunoașterii, la zi, a legislației și informării publicului interesat cu privire la cele mai recente modificări. O altă colaborare de succes este cu Asociația Româno-Germană care prezintă, în rândul investitorilor germani, oferta de servicii prestate de membri. Reprezentantul acesteia este alături de CECCAR în toate acțiunile întreprinse. Prin colaborarea eficientă cu Casa Meșteșugarilor organizăm întâlniri pe diverse teme de interes ale întreprinzătorilor locali. Totodată, datorită relațiilor de succes cu instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar, tinerii sunt informați frecvent cu privire la dobândirea calificărilor de contabil autorizat și expert contabil. 

Cum apreciați modul în care imperativele erei digitale determină orientările fundamentale în dezvoltarea profesiei contabile?

Este bine cunoscut că era digitală reprezintă o etapă fundamentală în evoluția societății. Fiecare pas îndreptat spre identificarea și aplicarea cerințelor acestei ere se cere făcut cu competență și responsabilitate. Nu putem arde etapele. Ele sunt normale. Dezvoltarea, în continuare, a profesiei contabile nu se poate asigura fără un sistem IT adecvat și actualizat în permanență. Era metodei copiative a apus de mult și un minimum de cunoștințe de Excel ne sporește operativitatea de zeci de ori. Este esențial de știut cum funcționează un program de contabilitate. Unii – din fericire, tot mai puțini la număr –  se limitează la introducerea datelor în program și listarea situațiilor. Dacă apare un sold eronat de vină este computerul. În această zonă consider că trebuie să facem mai mult începând de pe băncile facultății. Prezentul și viitorul aparțin erei digitale.

Termeni-cheie: contract de comodat, comodant, comodatar, bunuri nefungibile

Clasificare JEL: K12, K34

1. Abordări juridice privind contractul de comodat

Potrivit prevederilor art. 2.144 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, împrumutul este de două feluri: de folosință, numit și comodat, și de consumație. În cele ce urmează ne vom opri atenția asupra primului tip de împrumut.

Conform definiției prezentate la art. 2.146 din același act normativ, comodatul este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numită comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte părți, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligația de a-l restitui după un anumit timp. Altfel spus, contractul de comodat este un contract de închiriere fără plată prin care se transferă dreptul de folosință și, eventual, toate cheltuielile ocazionate de aceasta, comodantul păstrându-și calitatea de proprietar.

Calitatea de comodant o poate avea orice persoană care are dreptul de a folosi bunul, dacă nu i s-a interzis prin lege sau prin contract.

➔ Caracteristicile contractului de comodat

✔ Este real, fiind necesare realizarea acordului de voință și predarea bunului care formează obiectul acestuia.

✔ Este unilateral deoarece, din momentul încheierii lui, generează obligații doar pentru comodatar. Excepție face situația în care ulterior se nasc obligații în sarcina comodantului, ca urmare a unui fapt accidental apărut dintr-o cauză extracontractuală, precum gestiunea de afaceri, îmbogățirea fără justă cauză etc.

✔ Este gratuit, comodatarul nefiind obligat să plătească contravaloarea uzurii bunului ca urmare a folosirii acestuia în scopul stabilit, excepție făcând cazul în care nu s-a convenit altfel prin contract, respectiv prin clauza care concretizează obligația de restituire a bunului în starea în care a fost predat.

Pentru ca un contract de comodat să fie valid, acesta trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

➔ Obligațiile comodatarului

● de a păzi și conserva bunul împrumutat cu prudența și diligența unui bun proprietar, întrucât contractul este încheiat în interesul său;

● de a folosi bunul împrumutat în conformitate cu destinația acestuia determinată prin contract sau, în lipsă, după natura bunului. El îi poate permite unui terț să îl utilizeze doar cu aprobarea prealabilă a comodantului;

● în cazul folosirii bunului cu altă destinație decât cea pentru care i-a fost împrumutat sau al prelungirii utilizării după scadența restituirii, de a răspunde de pierderea sau deteriorarea bunului, chiar dacă aceasta se datorează unei forțe majore. Face excepție situația în care dovedește că bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat oricum din cauza acelei forțe majore;

● de a răspunde pentru pierderea bunului împrumutat atunci când aceasta este cauzată de forța majoră de care comodatarul l-ar fi putut feri întrebuințând un bun propriu sau când, neputând salva decât unul dintre cele două bunuri, l-a preferat pe al său.

● de a suporta cheltuielile pe care le-a făcut pentru a folosi bunul. Cu toate acestea, comodatarul are dreptul să îi fie rambursate cheltuielile pentru lucrările necesare asupra bunului care nu puteau fi prevăzute la încheierea contractului, atunci când comodantul, înștiințat în prealabil, nu s-a opus efectuării lor sau când, din cauza urgenței lucrărilor, acesta nu a putut fi înștiințat în timp util.

Dacă mai multe persoane au împrumutat împreună același bun, ele răspund solidar față de comodant.

➔ Răspunderea comodantului pentru vicii ascunse

Comodantul care, la data încheierii contractului, cunoștea viciile ascunse ale bunului împrumutat, dar nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este obligat să repare prejudiciul suferit astfel de comodatar.

➔ Dreptul de retenție

Comodatarul nu poate invoca dreptul de retenție, respectiv nu poate reține bunul, pentru obligațiile ce s-ar naște în sarcina comodantului.

➔ Restituirea bunului

Comodatarul este obligat să înapoieze bunul la împlinirea termenului convenit sau, în lipsă de termen, după ce l-a folosit potrivit convenției. Dacă termenul nu este stabilit și fie contractul nu prevede întrebuințarea pentru care s-a împrumutat bunul, fie aceasta are un caracter permanent, comodatarul este obligat să îl înapoieze la cererea comodantului.

Comodantul poate cere restituirea bunului înainte de momentul convenit atunci când el însuși are nevoie urgentă de bun, în cazul în care comodatarul decedează sau atunci când acesta își încalcă obligațiile.

În ceea ce privește obligația de restituire, contractul de comodat încheiat în formă autentică sau printr-un înscris sub semnătură privată cu dată certă constituie titlu executoriu, în condițiile legii, în cazul încetării prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului. Dacă nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în situația în care nu se prevede întrebuințarea pentru care bunul a fost împrumutat ori aceasta are un caracter permanent.

2. Tratamentul fiscal al contractului de comodat

Exemplul 1

O societate încheie un contract de comodat cu unul dintre asociați având ca obiect autoturismul acestuia. Conform contractului, autoturismul este pus la dispoziția entității în scopul utilizării lui pe o perioadă de 3 ani.

➥ Implicații privind impozitul pe profit

Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile numai cele efectuate în scopul desfășurării activității economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Așadar, cu mici excepții, costurile aferente utilizării bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat cad în sarcina comodatarului și sunt deductibile la calculul impozitului pe profit.

În ceea ce privește autoturismele care fac obiectul unui contract de comodat, dacă în acordul încheiat este prevăzut că toate cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații cad în sarcina comodatarului, acestea sunt deductibile la determinarea rezultatului fiscal în condițiile menționate la art. 25 alin. (3) lit. m) din Codul fiscal, respectiv: cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice deductibile limitat potrivit lit. l) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

În cazul cheltuielilor cu primele de asigurare a autoturismului, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) lit. g) din Codul fiscal, nu sunt deductibile cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele și riscurile asociate activității contribuabilului, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale. O excepție o reprezintă cazul în care în contractul de comodat se precizează în mod expres că aceste prime de asigurare a bunului ce face obiectul acordului încheiat sunt suportate de comodatar.

Comodatarul nu înregistrează amortizarea bunului primit, deoarece nu este proprietarul lui. La baza acestei afirmații stă art. 28 alin. (2) din Codul fiscal, potrivit căruia:

➥ Implicații privind impozitele și taxele locale

Conform art. 468 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru acel mijloc de transport. Prin urmare, plata taxei aferente autovehiculului cade în sarcina comodantului-proprietar, și nu a comodatarului. În situația în care cel din urmă suportă această taxă, cheltuiala respectivă nu va fi deductibilă la determinarea rezultatului fiscal.

Exemplul 2

O societate încheie un contract de comodat cu o persoană fizică având ca obiect un spațiu în care se vor afla birourile comodatarului. Entitatea intenționează să facă o serie de amenajări în spațiul respectiv. Durata contractului este de 4 ani, cu posibilitatea prelungirii lui.

În acest caz, în contractul de comodat trebuie să se precizeze în mod expres posibilitatea efectuării unor lucrări de amenajare a spațiului luat în comodat.

Amenajările spațiului destinat birourilor comodatarului reprezintă cheltuieli cu investițiile la o imobilizare corporală și sunt considerate mijloace fixe amortizabile, conform art. 28 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal, unde se stipulează: sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile investițiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locație de gestiune, asociere în participațiune și altele asemenea. În cazul acestora, amortizarea fiscală se calculează, potrivit art. 28 alin. (12) lit. c) din același act normativ, pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locație de gestiune, de cel care a efectuat investiția, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare, după caz.

Astfel, societatea care a realizat investițiile la spațiul deținut în baza contractului de comodat (comodatarul) își poate deduce cheltuielile cu investițiile prin amortizarea lor pe durata contractului, acestea neputând fi deduse integral la momentul efectuării lor.

În cazul proprietarului spațiului (comodantul), valoarea investițiilor realizate de comodatar ce îi vor fi predate acestuia la finalul contractului reprezintă venit brut obținut din cedarea folosinței bunurilor. El va declara valoarea investițiilor în vederea suplimentării bazei de impunere.

Exemplul 3

O societate dă în folosință în mod gratuit pe o perioadă de 3 ani o autoutilitară unei organizații nonprofit.

Operațiunea se derulează în temeiul unui contract de comodat, în cadrul căruia se vor specifica, printre altele, informații referitoare la bunul care constituie obiectul contractului, perioada acestuia, drepturile și obligațiile părților. Predarea efectivă a autoutilitarei se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire.

Ca urmare a faptului că organizației nonprofit nu i se transferă dreptul de proprietate și nici riscurile și beneficiile asupra activului, în contabilitatea proprietarului nu se va evidenția ieșirea acestuia, autoutilitara rămânând în continuare înregistrată în patrimoniul firmei.

La sfârșit de an, cu ocazia inventarierii patrimoniului (sau la o altă dată în cazul în care inventarierea se realizează înainte de 31 decembrie), bunul care face obiectul contractului de comodat este trecut pe o listă separată.

În ceea ce îl privește pe comodant, din punct de vedere contabil, el va înregistra amortizarea mijlocului de transport, în cazul în care nu este complet amortizat. Din punct de vedere fiscal însă, această amortizare nu este deductibilă, deoarece nu este vorba despre o tranzacție generatoare de venituri.

În privința tratamentului TVA, societatea trebuie să procedeze la ajustarea sa, deoarece mijlocul de transport este pus la dispoziția altei persoane gratuit, respectiv va fi utilizat pentru o activitate care nu generează operațiuni impozabile. Potrivit prevederilor art. 304 și 305 din Codul fiscal și pct. 78 și 79 din Normele metodologice de aplicare a acestora, se ajustează taxa pe valoarea adăugată deductibilă aferentă bunurilor, altele decât bunurile de capital, sau bunurilor de capital.

Conform art. 305 alin. (1) lit. a) și b) din Codul fiscal:

a) bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, precum și operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părților de bunuri imobile, exclusiv reparațiile ori lucrările de întreținere a acestora, chiar în condițiile în care astfel de operațiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau al oricărui alt tip de contract prin care bunurile imobile/părțile de bunuri imobile se pun la dispoziția unei alte persoane cu condiția ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puțin 20% din valoarea bunului imobil/părții de bun imobil după transformare/modernizare. Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări corporale;

b) bunurile care fac obiectul unui contract de închiriere, de leasing, de concesionare sau oricărui alt tip de contract prin care bunurile se pun la dispoziția unei persoane sunt considerate bunuri de capital aparținând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziția altei persoane. Operațiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părților de bunuri imobile care sunt considerate bunuri de capital conform lit. a), efectuate de beneficiarul unui astfel de contract, aparțin beneficiarului până la sfârșitul contractului respectiv.

Ajustarea presupune corectarea în sens negativ a taxei pe valoarea adăugată pentru care s-a exercitat dreptul de deducere la momentul achiziției bunurilor și va fi evidențiată în ultimul decont de TVA depus înainte de începerea perioadei pentru care acestea sunt date în folosință gratuită sau într-un decont ulterior.

În cazul analizat, presupunem că durata de viață a autoutilitarei este de 6 ani. Costul de achiziție a fost de 80.000 lei, pentru care s-a dedus o taxă pe valoarea adăugată de 19.200 lei. Data achiziției a fost 10 mai N-2.

Mijlocul de transport din acest exemplu se încadrează în categoria bunurilor de capital, perioada de ajustare fiind de 5 ani.

La momentul predării sale cu titlu gratuit trecuseră 2 ani din cei 5 prevăzuți în Codul fiscal. Prin urmare, TVA se va ajusta pentru restul de ani rămași, astfel:

–  Evidențierea în contabilitate a ajustării:

Dacă ulterior, în intervalul celor 3 ani pentru care s-a ajustat TVA, autoutilitara reintră în folosința proprietarului și este utilizată pentru desfășurarea activităților proprii (impozabile), pentru partea aferentă taxei se recapătă dreptul de deducere a TVA și se ajustează în consecință, în favoarea proprietarului.

1. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
2. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial nr. 505/15.07.2011, cu modificările și completările ulterioare.
3. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.

Termeni-cheie: agricultură, cheltuieli, cost de producție, calculația costurilor, etape metodologice de calculație a costurilor

Clasificare JEL: M41

➔ Introducere

Agricultura reprezintă o ramură esențială a economiei încă din antichitate, când cultivarea pământului și creșterea animalelor, iar mai apoi comercializarea produselor agricole obținute erau principalele forme de procurare a veniturilor necesare traiului de zi cu zi. În prezent agricultura este practicată la un nivel intensiv, bucurându-se de avantajele dezvoltării tehnologice, care ușurează munca fizică, dar care implică un alt nivel al costurilor.

Desfășurarea activităților agricole are la bază plante și animale vii supuse transformărilor bio-fizio-chimice specifice care determină crearea de materie organică nouă pe cale biologică. În ceea ce privește procesul de producție, un ciclu de producție are loc pe o perioadă mai mare comparativ cu alte domenii, necesară organismelor pentru a suferi respectivele transformări. În acest timp sunt angajate treptat cheltuieli pentru pregătirea și susținerea procesului de producție, materializate la sfârșitul ciclului de producție în producția obținută, respectiv în produse agricole.

Consumul de resurse în cadrul procesului de producție a unui produs agricol este definit prin noțiunea de cost. Acesta se determină prin însumarea cheltuielilor aferente activității de producție, în toate fazele sale, însă doar în măsura în care reprezintă consum de resurse pentru producerea respectivului produs.

Conceptul de cost este specific contabilității de gestiune, dar „noțiunii de cost trebuie să i se acorde importanța cuvenită deoarece informațiile transmise sunt cruciale pentru deciziile luate de investitori, clienți și furnizori”(Pop și Deaconu, 2008).

Costul este elementul pe baza căruia se stabilește prețul de vânzare al produselor, așa încât există o legătură directă între cost și rentabilitatea activității desfășurate. Astfel, este necesară realizarea unei evidențe a costurilor pe baza sectoarelor generatoare de costuri, „care oferă managementului entității agricole o imagine clară asupra centrelor de cost și a oportunităților de reducere a costurilor” (Pîrvuțoiu et al., 2008) și astfel posibilitatea maximizării rezultatelor.

Metodele de cercetare utilizate în cadrul lucrării de față sunt sinteza și descrierea din punct de vedere teoretic a calculației costurilor, precum și a etapelor metodologice de calcul al costurilor, utilizând informațiile disponibile în literatura de specialitate cu privire la tema abordată.

Studiul de caz din cea de-a doua parte a articolului prezintă aplicarea etapelor metodologice explicate teoretic la calculul costului de producție al produselor agricole cultivate și recoltate de societatea Alfa. Pe baza calculației costurilor se va realiza și comparația costurilor standard cu costurile efective ale producției în vederea evidențierii rentabilității activității. În acest sens, materialele utilizate cuprind informații financiar-contabile cu privire la cheltuielile înregistrate de societate pentru desfășurarea activității.

➔ Metodologia de calcul al costului de producție

Calculația costurilor reprezintă „ansamblul metodelor, procedeelor și instrumentelor, respectiv al activităților desfășurate pe baza unor principii bine stabilite, utilizate pentru colectarea și calcularea costului produselor” (Epuran et al., 2004).

Calculația costurilor presupune colectarea cheltuielilor, utilizând metode și procedee coerente, în structuri de costuri necesare pentru fundamentarea deciziilor la nivelul managementului entității.

• metoda globală – în cazul producției unui singur produs care încorporează cheltuielile totale ocazionate de procesul tehnologic;
• metoda pe faze – în situația unui proces tehnologic organizat pe faze de producție, în care repartizarea cheltuielilor se face asupra produselor realizate în faza corespunzătoare;
• metoda pe comenzi – caz în care comenzile clienților reprezintă obiectul de calculație a costului.

• colectarea cheltuielilor de producție încorporabile în funcție de tipul cheltuielii astfel: cheltuielile directe identificate pe purtătorii de costuri și cheltuielile indirecte regăsite pe secții sau sectoare de activitate;
• decontarea livrărilor reciproce între sectoarele auxiliare, dacă acestea există;
• repartizarea costului efectiv înregistrat de sectoarele auxiliare asupra activității de bază, a sectorului administrativ și a sectorului de desfacere;
• repartizarea cheltuielilor indirecte, a cheltuielilor generale de administrație și a cheltuielilor de desfacere asupra purtătorilor de costuri;
• calculul și evidențierea valorii producției în curs de execuție, dacă este cazul;
• calculul costului unitar de producție și decontarea producției obținute.

Cel mai adesea, în practica contabilă, „pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de la nivelul locurilor de cheltuieli (producție, administrație, desfacere) asupra purtătorilor de costuri (produse, lucrări, servicii) se utilizează procedeul suplimentării” (David, 2012), în forma sa clasică. În repartizarea cheltuielilor trebuie să se aleagă o bază de calcul pentru a putea determina coeficientul de suplimentare, conform formulei de mai jos, iar cota-parte de cheltuială indirectă aferentă purtătorilor de costuri se va determina prin înmulțirea bazei de repartizare corespunzătoare cu K.

Studiu de caz

În vederea înțelegerii metodologiei de calculație a costurilor în activitatea agricolă, vom exemplifica modul de aplicare a etapelor prezentate mai sus pentru determinarea costului producției în curs și a producției obținute în anul 2016 de Alfa SRL, o entitate din județul Arad care activează în domeniul agricol și care deține 862,20 hectare de pământ, pe care îl cultivă cu grâu – 344,80 hectare și porumb – 517,40 hectare.

Procesul de producție începe cu pregătirea solului în vederea semănatului, urmând semănatul efectiv, activitățile de îngrijire și urmărire a culturilor și, ultima etapă, recoltarea producției.

În cazul culturii de grâu, procesul de producție începe în luna septembrie, odată cu efectuarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ, urmând semănarea. Pentru întreținerea culturii se aplică diferiți agenți chimici în scopul combaterii buruienilor și a dăunătorilor. Sfârșitul procesului tehnologic este în luna iulie, când se recoltează grâul.

În ceea ce privește cultura de porumb, procesul tehnologic începe în luna martie, cu lucrările de pregătire a solului. Semănatul se realizează atunci când în sol temperatura este de peste 8 grade C. Cultura va fi urmărită și îngrijită prin lucrări de prășire, aplicare de tratamente chimice pentru combaterea buruienilor și a dăunătorilor și de alte tratamente pentru stimularea creșterii și dezvoltării plantelor. Procesul de producție se încheie în luna octombrie, odată cu recoltarea produselor agricole.

La 31.07.2016 se finalizează ciclul de producție a grâului, recoltându-se 1.903.240 kg de grâu, și se realizează calculația costurilor pentru producția de grâu obținută și pentru producția de porumb în curs de execuție. Costul prestabilit de societate pentru recolta de grâu, pe baza prețurilor medii ale produselor agricole hotărâte de Consiliul Județean Arad pentru anul 2015 și publicate pe site-ul ANAF (https://static.anaf.ro/static/ 10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/preturi_medii/preturi_agricole_2015/Arad.pdf), este de 1.046.782,00 lei.

• sectoarele de producție efectivă: grâu, porumb;
• sectorul mecanic: tractoare și alte mașini agricole, combine;
• sectorul vegetal;
• sectorul administrativ;
• costurile perioadei.

Calculul costului producției se realizează prin însumarea cheltuielilor de producție din cele patru faze ale procesului tehnologic. În acest sens se preiau toate cheltuielile generate de procesul de producție din contabilitatea financiară, conform tabelului de mai sus, astfel:

● Producția în curs de execuție la 30.06.2016:

● Cheltuielile angajate în cursul lunii iulie:

– Se evidențiază costul standard al producției de grâu:

– Repartizarea cheltuielilor indirecte, conform politicilor contabile, se realizează prin procedeul suplimentării forma clasică, astfel:

K = 232.396,20 lei/(344,80 ha + 517,40 ha) = 269,538622129

Cost repartizat asupra producției de grâu = K x 344,80 ha = 92.936,92 lei

● Cheltuielile cu combinele se repartizează în funcție de cantitatea recoltată; întrucât s-a recoltat doar cultura de grâu, ele vor fi preluate complet de aceasta:

● Cheltuielile sectorului vegetal se repartizează în funcție de costul de producție format din cheltuielile directe și cheltuielile indirecte repartizate până în această etapă a calculației costurilor:

K = 433.971,99 lei/(232.396,20 lei + 26.067,51 lei + 642.771,10 lei + 788.000,24 lei) = 0,25690444322

Cost repartizat asupra producției de grâu = K x (642.771,10 lei + 92.936,92 lei + 26.067,51 lei) = 195.703,52 lei

● Cheltuielile de administrație se repartizează în funcție de costul de producție format din cheltuielile directe și cheltuielile indirecte repartizate:

K = 252.956,20 lei/(232.396,20 lei + 26.067,51 lei + 433.971,99 lei + 642.771,10 lei + 788.000,24 lei) = 0,11913873458

Cost repartizat asupra producției de grâu = K x (761.775,53 lei + 195.703,52 lei) = 114.072,84 lei

– Se evidențiază costul efectiv al producției de grâu:

–  Se calculează și se înregistrează diferența dintre costul efectiv și costul standard (642.771,10 lei + 92.936,92 lei + 26.067,51 lei + 195.703,52 lei + 114.072,84 lei):

Diferență de preț = 1.071.551,89 lei – 1.046.782,00 lei = 24.769,89 lei (diferență nefavorabilă)

–  Întrucât cultura de porumb nu a fost încă recoltată, se va evidenția valoarea producției în curs:

–  Ultima etapă este decontarea producției prin contul 901:

Pentru certitudinea efectuării corecte a calculației, se verifică dacă toate conturile de gestiune sunt soldate:

➥  Rezultate și discuții

Respectând metodologia de calcul al costului de producție, s-a determinat un cost de producție aferent culturii de grâu de 1.071.551,89 lei, prin colectarea tuturor cheltuielilor directe efectuate pentru această cultură și prin încorporarea cheltuielilor indirecte repartizate conform procedeului suplimentării forma clasică. Astfel, costul unitar al producției de grâu este de 0,56 lei/kg (1.071.551,89 lei/1.903.240 kg), cost care impune un preț de vânzare pe piață de cel puțin aceeași valoare.

Se observă că prețul prestabilit pe baza prețurilor medii ale produselor agricole valabile pentru anul 2015 publicate pe site-ul ANAF este mai redus față de costul efectiv al producției. Pentru asigurarea rentabilității activității este necesară adoptarea unor măsuri de reducere a costurilor aferente acesteia.

Considerăm că entitatea trebuie să își mențină activitatea de producție constantă din punctul de vedere al suprafețelor cultivate și al calității materiilor prime și materialelor auxiliare utilizate pentru îngrijirea culturilor, astfel că asupra cheltuielilor directe aferente sectorului de producție efectivă nu ar trebui intervenit în mod profund. În schimb, s-ar putea interveni asupra cheltuielilor indirecte de producție, în special a celor administrative.

O altă soluție pentru asigurarea rentabilității activității este subvenționarea acesteia. Accesarea de subvenții nerambursabile de la stat determină indirect reducerea costului de producție prin recuperarea parțială a cheltuielilor productive prin veniturile din subvenții.

În ceea ce privește cultura de porumb, costul acesteia va fi determinat la recoltarea produselor agricole și, pe lângă costul evidențiat în acest moment sub forma producției în curs de execuție, se vor prelua toate cheltuielile ulterioare efectuate pentru îngrijirea și menținerea producției, precum și pentru recoltarea produselor.

➔ Concluzii

Un aspect deosebit de important în cadrul oricărei entități este cunoașterea nivelului costurilor necesare desfășurării activității. Pentru asigurarea acestor informații se organizează contabilitatea de gestiune, ca suport în fundamentarea deciziilor cu privire la politica comercială.

În domeniul agricol, procesul de producție se întinde pe o perioadă de câteva luni, timp în care pentru desfășurarea activității sunt angajate treptat cheltuieli. Pentru a cunoaște nivelul costurilor de producție, trebuie preluate toate aceste cheltuieli, pe centre de cost. La sfârșitul ciclului de producție, cheltuielile indirecte vor fi repartizate asupra sectorului de producție efectivă, în funcție de politicile contabile stabilite de entitate.

Din studiul de caz redat se poate observa că la entitățile producătoare cu profil agricol sunt aplicate aceleași etape metodologice pentru calculația costurilor producției ca în alte domenii.

De asemenea, din calculația costurilor prezentată se remarcă faptul că entitatea a estimat un cost de producție mai redus decât costul efectiv. În această situație, managementul trebuie să analizeze activitatea desfășurată pentru a adopta măsurile necesare de reducere a cheltuielilor. Pentru păstrarea unui nivel al producției constant și asigurarea obținerii de produse agricole de calitate superioară nu este indicată intervenția asupra sectorului direct productiv. Reducerea cheltuielilor indirecte de administrație și accesarea unor subvenții pentru agricultură constituie posibile soluții.

Importanța cunoașterii costului de producție este dată de legătura directă existentă între cost și rentabilitate. Un nivel crescut al costului impune un preț de vânzare care să acopere aceste cheltuieli, iar în condițiile unei piețe concurențiale libere, reducerea costurilor asigură rentabilitatea și profitabilitatea activității.

1. David, D. (2012), Contabilitate de gestiune, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.
2. Epuran, M., Băbăiță, V., Imbrescu, C. (2004), Teoria contabilității, Editura Economică, București.
3. Pîrvuțoiu, I., Popescu, A., Grigoraș, M.A. (2008), The Role of Managerial Accounting in Cost Control in Agricultural Companies, Agricultural Finance, Accounting and Legislation Section, seria I, vol. X, nr. 3, pp. 141-147.
4. Pop, A., Deaconu, S.-C. (2008), Assets. Biological Assets. The Seasonal Model in Agriculture, Theoretical and Applied Economics, nr. 7 (524), pp. 3-18.
5. https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/
   preturi_medii/preturi_agricole_2015/Arad.pdf

(Copyright foto: jeka81 / 123RF Stock Photo)

În ședința din ianuarie 2018, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât următoarele:

• Majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an de la 1,75% pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
• Majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an de la 0,75% pe an, iar a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3% pe an de la 2,75% pe an începând cu data de 9 ianuarie 2018;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata inflației, mai mare decât nivelul prognozat

Rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63%, de la 1,77% în septembrie, și la 3,23% în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variație al țintei, dar mai mare decât cel prognozat, precizează reprezentanții BNR.

„Creșterea prețurilor bunurilor și serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC (Indicele Prețurilor de Consum – n.r.) contribuind la accelerarea inflației. Evoluția a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influență aparținând prețurilor administrate, ca urmare a creșterii tarifului energiei electrice, precum și prețului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanți și a cotațiilor internaționale ale petrolului”, se menționează în comunicatul băncii centrale.

Aportul componentei CORE2 ajustat a fost, de asemenea, important, în condițiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82% în septembrie la 1,95% în octombrie și la 2,3% în noiembrie. Pe lângă influențele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflației de bază a reflectat presiunile inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei și din dinamica costurilor salariale unitare, precum și efectele comportamentului cursului de schimb al leului.

Rata medie anuală a inflației IPC și-a consolidat valoarea pozitivă până la 1% în noiembrie 2017 (0,7% în octombrie), de la 0,4% în luna septembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9% în noiembrie 2017 (0,6% în octombrie), de la 0,5% în luna septembrie.

Sporul PIB peste așteptări; contribuția exportului net la evoluția PIB și-a dublat valoarea negativă în T3 din 2017

Creșterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să accelereze semnificativ, peste așteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8% (de la 6,1% în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluții l-a constituit consumul gospodăriilor populației (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3%, de la 7,3% în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele șase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8%.

Contribuția exportului net la evoluția PIB și-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri și servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus și de variația stocurilor (-0,7 puncte procentuale).

Din perspectiva ofertei, creșterea PIB a avut o susținere cvasigenerală. Sectorul terțiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuție, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creștere din ultimii patru ani.

Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinței ascendente a producției industriale înregistrate de-a lungul întregului an și menținerea ritmurilor înalte de creștere a activității din comerț și servicii, pe fondul prelungirii condițiilor stimulative înregistrate pe piața muncii și la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial și-a continuat evoluția nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.

Potrivit BNR, în trimestrul IV 2017 condițiile monetare reale și-au atenuat ușor caracterul acomodativ (în condițiile creșterii semnificative a cotațiilor relevante ale pieței monetare interbancare).

Se estimează continuarea creșterii ratei anuale a inflației în lunile următoare

Creditul acordat sectorului privat și-a încetinit doar marginal ritmul anual de creștere în primele două luni ale aceluiași trimestru (6,8% în noiembrie), dinamica sa fiind susținută în principal de componenta în lei și de segmentul populației. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8% în total credit, evoluție care certifică și asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflației în lunile următoare, determinată în principal de factori de natura ofertei, precum și de presiunile în creștere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaționiste asociate reducerilor și eliminărilor de impozite indirecte și scăderilor de prețuri administrate.

Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației provin în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, volatilitatea prețului internațional al petrolului și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an de la 1,75% pe an; totodată, a decis majorarea la 1% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune”, se subliniază în comunicatul BNR.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 7 februarie 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.

Regulamentul UE privind noile alimente, adoptat în 2015, a devenit aplicabil începând cu 1 ianuarie 2018. Acesta aduce îmbunătățiri și modificări semnificative procedurii de autorizare a noilor produse alimentare și include o definiție extinsă pentru noile alimente, care să țină seama de progresele tehnologice și de inovarea din sectorul alimentar, un sistem centralizat de autorizare la nivelul UE a acestor alimente și a celor tradiționale din țări terțe, o listă a tuturor noilor alimente autorizate în UE și prevederi de protecție a datelor pentru solicitanți. 

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis, a salutat intrarea în vigoare a noului regulament: „Aceste schimbări vor simplifica procesul de autorizare și introducere a noilor alimente pe piața europeană, acesta devenind mai rapid și mai favorabil solicitanților, asigurând în același timp siguranța alimentară. Sperăm că acest lucru va contribui la creșterea varietății alimentelor tradiționale și inovatoare, sănătoase și nutritive deja prezente pe piața UE”.

Potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România, înainte de a fi autorizate, trebuie dovedit științific că aceste noi alimente sunt sigure pentru consum din punctul de vedere al sănătății publice. Procesul de autorizare stabilește condițiile de utilizare a acestora, luarea lor în considerare ca alimente și cerințele de etichetare.

Noi norme, care obligă statele membre ale Uniunii Europene să furnizeze acces autorităților fiscale la datele colectate potrivit legislației de combatere a spălării banilor, au intrat în vigoare la începutul acestui an. Astfel, de la 1 ianuarie 2018, autoritățile fiscale naționale au acces direct la informații privind proprietarii efectivi ai companiilor, trusturilor și altor entități juridice, precum și la documentele ce atestă verificarea antecedentelor clienților de către companii. „Noile prevederi ar trebui să ofere autorităților fiscale un sprijin important în lupta împotriva unor structuri precum cele puse în evidență de investigația «Paradise Papers»”, se subliniază într-un comunicat al Reprezentanței Comisiei Europene în România. 

„Vrem să oferim autorităților fiscale informații esențiale despre persoanele din spatele oricărei companii sau trust. Acest lucru este esențial pentru ca acestea să fie capabile să identifice și să elimine evazioniștii fiscali. În acest sens, autoritățile fiscale vor avea de acum acces la informații privind combaterea spălării banilor”, a declarat Pierre Moscovici, comisarul european pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vămi.

Noile norme modificate, incluse în Directiva privind cooperarea administrativă (Directiva 2011/16/UE), oferă autorităților fiscale accesul la informații necesare și posibilitatea de a reacționa rapid și eficient în cazuri de evaziune fiscală sau de evitare a plății impozitelor.

Comisia Europeană (CE) a lansat o serie de consultări publice privind prioritățile UE ce ar trebui să fie reflectate în următorul cadru financiar multianual. Colegiul comisarilor a susținut și o dezbatere pentru a trasa orientări în această direcție, urmând ca în mai puțin de cinci luni de zile Comisia să facă o propunere în legătură cu bugetul pe termen lung al UE, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România.

„Sunt foarte receptiv la sugestiile tuturor. Consultările publice lansate acum completează negocierile pe care le-am inițiat deja, în 2017, cu diferitele capitale europene. Obiectivul nostru este de a aduna opiniile cât mai multor oameni și de a oferi o bază solidă pregătirii următoarei generații de programe UE, pentru a ne asigura astfel că fiecare euro din bugetul UE generează maximum de valoare adăugată pentru cetățeni”, a declarat comisarul pentru buget și resurse umane, Günther H. Oettinger.

Astfel, până la 8 martie, cetățenii își pot exprima online opiniile asupra modului în care este cheltuit bugetul și, totodată, sunt invitați să ofere feedback cu privire la simplificarea finanțării și mai buna funcționare a actualelor politici și programe ale UE – cum ar fi cele de coeziune și tineret, sprijinirea inovării și a mediului de afaceri și investiții în infrastructuri strategice digitale, de transport și energie.

Orientările discutate, rezultatele consultărilor, cât și opiniile și ideile deja exprimate de statele membre, autoritățile locale și părțile interesate din sectorul privat, vor fi incluse în procesul de reflecție în curs asupra viitorului cadru financiar. CE va prezenta propunerea legislativă pe această temă în luna mai 2018.

Firmele din România ar trebui să-și crească gradul de capitalizare, iar 2018 este un an foarte bun pentru listarea la bursă, au declarat analiștii prezenți la evenimentul Cum vor arăta indicatorii macroeconomici ai României în 2018?, organizat de Bursa de Valori București (BVB) împreună cu Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR). „Este foarte important ca firmele active în România să-și sporească gradul de capitalizare. Într-un context în care costul banilor este așteptat să crească din cauza presiunilor inflaționiste, 2018 este cel mai bun an pentru listarea la bursă. Din perspectiva venitului, consumul este la un nivel semnificativ pentru a încuraja investițiile și creșterile veniturilor pentru anul în curs. Din perspectiva alternativelor de finanțare, anul 2018 este favorabil pentru listarea la bursă”, a spus Iancu Guda, președintele AAFBR.

„Piața locală de capital a cunoscut, în 2017, unul dintre cei mai dinamici ani: patru listări ale companiilor private și nouă emisiuni de obligațiuni corporative. Ceea ce este de remarcat este că acțiunile pe care investitorii le-au cumpărat în companiile care fac parte din indicele BET-TR, care include și dividendele acordate de companiile din BET, au avut o creștere de peste 19% anul trecut. Creșteri impresionante, de aproape 24%, au avut loc și pentru BET-XT-TR, indicele care include cele mai tranzacționate 25 de companii listate la BVB și dividendele acordate de acestea. Desigur, randamentele trecute nu reprezintă o garanție pentru viitor, însă pot transmite un semnal în legătură cu modul în care românii își pot crește avuția accesând piața de capital”, a declarat Lucian Anghel, președintele BVB.

La rândul său, Horia Braun Erdei, economist-șef în cadrul BCR, a precizat: „Creșterile obținute pe piața de capital reprezintă o oportunitate și pentru cei care vor să vină la bursă și să se finanțeze. (…) Companiile din România sunt subcapitalizate și multe dintre ele nu pot accesa nici măcar un credit bancar din acest motiv. Dacă vii la bursă, îți rezolvi problema de capitalizare, partea de evaluare pe care o găsești acum pe bursă e atractivă, deci prețurile pe care le poți obține ca emitent de acțiuni probabil că sunt destul de bune fiindcă ne aflăm la această fază foarte bună a ciclului economic și financiar. Deci, mă uit cu interes la anul 2018 în ceea ce privește potențialele listări”.

Potrivit unui comunicat al BVB, capitalizarea bursieră a companiilor românești listate a crescut anul trecut cu 20% față de 2016 și a ajuns la aproape 20 de miliarde de euro. Un record istoric de peste 35 de miliarde de euro a fost consemnat și la nivelul capitalizării tuturor companiilor listate pe piața principală a BVB. Valoarea totală a tranzacțiilor realizate în 2017 la BVB a depășit 3 miliarde de euro, cu 24% peste nivelul din 2016 sau cu 28% peste media ultimilor 10 ani.

Produsul intern brut (PIB) a înregistrat, în trimestrul III din 2017, față de același interval din 2016, o creștere de 8,8% pe seria brută și de 8,6% pe seria ajustată sezonier, relevă datele publicate la 12 ianuarie a.c. de Institutul Național de Statistică (INS), care reconfirmă, astfel, estimările publicate la începutul lunii decembrie 2017. În perioada ianuarie-noiembrie 2017, produsul intern brut a crescut, comparativ cu intervalul similar din anul anterior, cu 7%, pe seria brută și cu 6,9% pe seria ajustată sezonier, valori care reconfirmă, la rândul lor, estimările publicate de INS în decembrie 2017.

„Seria ajustată sezonier a produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2017, nefiind, însă, înregistrate diferențe față de varianta publicată în comunicatul de presă din 5 decembrie 2017”, precizează INS, într-un comunicat.

Potrivit INS, produsul intern brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 216,885 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,6% față de trimestrul II 2017 și cu 8,6% față de trimestrul III 2016. PIB estimat pentru primele 11 luni din 2017 a fost de 630,485 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 6,9% față de perioada similară din 2016.

Ca serie brută, PIB estimat pentru trimestrul III 2017 a fost de 236,740 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 8,8% față de trimestrul III 2016. PIB estimat pentru perioada ianuarie-noiembrie 2017 a fost de 598,461 miliarde lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 7% față de intervalul corespunzător din 2016.

(Copyright foto: dragonimages / 123RF Stock Photo)

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost, în noiembrie 2017, de 3.430 lei, cu 3,1% mai mare decât în luna anterioară, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.464 lei, în creștere față de luna precedentă cu 72 lei (+3%). Comparativ cu luna noiembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 13,4%.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s‐au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației - inclusiv activități de servicii informatice (6.157 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.409 lei).

În noiembrie 2017, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare față de luna anterioară.

Creșteri semnificative s‐au înregistrat după cum urmează: cu 14,0% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, respectiv cu 10,2% în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor; între 7% și 10% în fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea produselor din tutun, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), cercetare‐dezvoltare, extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a., fabricarea altor mijloace de transport; între 5% și 6% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, depozitare și activități auxiliare pentru transport, alte activități extractive, fabricarea substanțelor și a produselor chimice.

Scăderi semnificative s‐au consemnat astfel: cu 3,6% în industria metalurgică; între 1% și 2,5% activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură).

În sectorul bugetar s‐au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (+3%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, în administrația publică (+2,7%), în sănătate și asistență socială (+0,6%).

Veniturile totale medii lunare au reprezentat, în trimestrul III 2017, în termeni nominali, 3.426 lei pe gospodărie și 1.308 lei pe persoană. Cheltuielile totale ale populației au fost, în același interval, în medie, de 2.885 lei lunar pe gospodărie (1.101 lei pe persoană) și au reprezentat 84,2% din nivelul veniturilor totale.

În veniturile totale, veniturile bănești au fost, în medie, de 3.160 lei lunar pe gospodărie (1.206 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 267 lei lunar pe gospodărie (102 lei pe persoană). Salariile și celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (62,5% din veniturile totale ale gospodăriilor). La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (21,6%), veniturile din agricultură (3,2%), veniturile din activități neagricole independente (2,3%), cele din proprietate și vânzărea de active din patrimoniul gospodăriei (1,2%), precum și veniturile în natură (7,8%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (6,5%).

Mediul de rezidență influențează diferențele de nivel și, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor dintre mediul urban și mediul rural.

În ceea ce privește cheltuielile populației, principalele destinații sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc. dețin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației (doar 0,7%).

Conform clasificării standard pe destinații a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare și băuturile nealcoolice au deținut, în trimestrul III 2017, în medie, 33,1% din consumul gospodăriilor.

Potrivit INS, veniturile totale cuprind ansamblul încasărilor bănești provenite din diferite surse de proveniență pentru care nu există obligația de restituire și veniturile în natură (evaluate în lei), iar cheltuielile totale cuprind ansamblul cheltuielilor bănești, indiferent de destinație și contravaloarea consumului din resursele proprii ale gospodăriilor.

În intervalul ianuarie-noiembrie 2017, exporturile FOB au însumat 58,146 miliarde euro, iar importurile CIF au totalizat 69,491 miliarde euro, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada analizată a fost de 11,344 miliarde euro, mai mare cu 2,57 miliarde euro decât cel înregistrat în intervalul corespunzător din 2016.

Potrivit INS, în luna noiembrie 2017 exporturile FOB au fost de 5,785 miliarde euro, importurile CIF au fost de 6,908 miliarde euro, rezultând un deficit de 1,122 miliarde euro. Față de noiembrie 2016, exporturile din noiembrie 2017 au crescut cu 8,9%, iar importurile s-au majorat cu 11,8%.

Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada ianuarie-noiembrie 2017 a fost de 44,168 miliarde euro la expedieri și de 52,721 miliarde euro la introduceri, reprezentând 76% din total exporturi și 75,9% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în intervalul analizat a fost de 13,979 miliarde euro la exporturi și de 16,770 miliarde euro la importuri, reprezentând 24% din total exporturi și 24,1% din total importuri.

În primele 11 luni din 2017, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,4% la export și 37,3% la import) și alte produse manufacturate (33,4% la export și respectiv 30,9% la import).

Banca Națională a României (BNR) a anunțat că, la 31 decembrie 2017, rezervele valutare ale băncii centrale se situau la nivelul de 33,494 miliarde euro, față de 33,062 miliarde euro la 30 noiembrie 2017 și față de 34,242 miliarde euro la 31 decembrie 2016.

În cursul lunii decembrie 2017 au avut loc următoarele operațiuni:

▪ Intrări de 2,424 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene (1,045 miliarde euro) și altele;

▪ Ieșiri de 1,992 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice și alte obligații externe denominate în valută (inclusiv plata Ministerului Apărării Naționale în sumă de 766 milioane dolari americani aferentă programului de înzestrare HSAM) și altele.

Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,612 miliarde euro.

Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2017 au fost de 37,106 miliarde euro, față de 36,705 miliarde euro la 30 noiembrie 2017 și față de 37,905 miliarde euro la 31 decembrie 2016.

Potrivit BNR, plățile scadente în luna ianuarie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor Publice, însumează circa 122 milioane euro.

În anul 2017 au fost vândute, la nivelul întregii țări, 627.802 imobile, a anunțat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În luna decembrie 2017, numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, a fost de 55.974.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în 2017, în București (82.477), Cluj (43.774) și Ilfov (41.687). Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman (4.470), Sălaj (3.920) și Caraș-Severin (3.615).

În luna decembrie 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în București – 8.774.

Numărul ipotecilor, la nivel național, în anul 2017, a fost de 254.405. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, anul trecut, în București (51.082), Ilfov (18.043) și Cluj (16.621). La polul opus se află județele Covasna (1.100), Gorj (1.023) și Sălaj (820).

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole anul trecut sunt Timiș (8.866), Arad (7.670) și Dolj (7.373).

Ministerul Educației Naționale (MEN) a aprobat criteriile de selecție a liceelor care pot deveni Centre de Excelență în Tehnologia Informației (CETI) în cadrul proiectului Promovarea și susținerea excelenței în educație prin dezvoltarea competențelor în disciplina Tehnologia Informației. Proiectul are ca obiectiv asigurarea condițiilor optime de pregătire și dezvoltare a elevilor din clasele IX-XIII capabili de performanțe înalte (profil matematică – informatică), prin înființarea și operaționalizarea a 60 de Centre de Excelență în Tehnologia Informației. Prin intermediul acestui proiect derulat de MEN cu sprijinul Guvernului Japoniei, fiecare centru va beneficia de un laborator IT dotat cu 26 de calculatoare performante și o tablă interactivă.

Procesul de selecție este deschis unităților școlare din sistemul public de învățământ care pot asigura condiții optime pentru funcționarea acestor centre. Pentru a fi eligibilă, o unitate școlară interesată trebuie să transmită inspectoratelor școlare județene (ISJ) / Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB) o scrisoare de intenție prin care își asumă:

▪ Un program deschis de cel puțin 10 ore/săptămână adresat copiilor din comunitate interesați să participe la activități, pe o durată de cel puțin doi ani de la data punerii în funcțiune a centrului. Activitățile vor implica în mod direct copiii, iar inspectoratele școlare județene vor aduce la cunoștință școlilor din rețeaua județeană/municipiului programul centrelor selectate, care vor asigura pregătirea elevilor;

▪ Fiecare cadru didactic-resursă, format în cadrul programului de pregătire asigurat de partenerul din Japonia, va asigura formarea a minimum 10 profesori la nivel local, pe structura cursului furnizat de experții japonezi. Aceștia vor fi considerați, la rândul lor, persoane-resursă pentru activitatea centrului și pot realiza activități de pregătire cu propriii elevi, pe baza cunoștințelor asimilate în cadrul programului de instruire.

Potrivit MEN, procesul de selecție va avea două etape. Prima etapă va fi realizată de fiecare inspectorat școlar județean/ISMB pe baza a șapte reguli și se va încheia cu desemnarea unui centru la nivelul fiecărui județ/sector. Printre criteriile care vor fi luate în calcul se regăsesc: existența unui centru de excelență, înființat conform ordinului nr. 5577/2011, care desfășoară activități de excelență în domeniul IT la nivelul anului școlar 2017-2018, existența profilului matematică-informatică, intensiv informatică și elevi cu rezultate la Olimpiada Națională de Informatică în ultimii trei ani (premii/mențiuni la fazele naționale). Etapa a II-a presupune o evaluare efectuată de o comisie națională (stabilită de MEN) în urma căreia vor fi selectate încă 13 centre la nivel național, din regiunile mai puțin dezvoltate, care obțin cele mai bune punctaje și respectă principiul conform căruia, în fiecare județ, nu pot fi mai mult de două centre.

Reprezentanții MEN subliniază că implementarea proiectului Promovarea și susținerea excelenței în educație prin dezvoltarea competențelor în disciplina Tehnologia Informației pornește de la modelul japonez de a preda această disciplină și de la necesitatea înființării în țara noastră a unor licee-CETI care să ofere elevilor o pregătire avansată, calificată și centrată pe aptitudinile și nevoile lor de instruire, respectiv pe stimularea creativității.

Comisia Europeană (CE) a prezentat o serie de măsuri care au drept scop construirea unei infrastructuri de supercalculatoare europene de talie mondială. Inițiativa prevede investiții din partea UE și a statelor membre.  Este nevoie de supercalculatoare pentru a procesa cantități din ce în ce mai mari de date. În același timp, acestea aduc beneficii pentru societate în multe domenii, de la asistență medicală și energie din surse regenerabile la siguranță auto și securitate cibernetică.

Inițiativa CE este esențială pentru competitivitatea și independența UE în domeniul economiei datelor. În prezent, în Uniunea Europeană se poate constata că, din ce în ce mai mult, oamenii de știință și industria își procesează datele în afara Uniunii, pentru că, la nivel european, nu dispun de capacitatea necesară de prelucrare a datelor. „Această lipsă de independență reprezintă o amenințare pentru viața privată, protecția datelor, secretul comercial și proprietatea asupra datelor, în special în cazul aplicațiilor sensibile”, subliniază CE, într-un comunicat.

Întreprinderea comună EuroHPC, o nouă structură juridică și de finanțare, va crea o infrastructură pentru calculul de înaltă performanță (High-Performance Computing – HPC), pe care o va exploata pe plan european. De asemenea, EuroHPC va sprijini un program de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de tehnologii și de mașini (hardware) și aplicații (software) care ar putea fi instalate pe aceste supercalculatoare. Contribuția UE la EuroHPC va fi de aproximativ 486 de milioane de euro în baza actualului cadru financiar multianual, statele membre și țările asociate alocând și ele o sumă similară. În total, până în 2020 urmează să fie investită o sumă de aproximativ 1 miliard de euro din fonduri publice, iar membrii privați ai inițiativei vor furniza contribuții în natură.

„Supercalculatoarele sunt motorul economiei digitale. Concurența este strânsă, iar UE a rămas în urmă: nu avem niciun supercalculator în topul primilor 10 plasați pe plan mondial. Prin lansarea inițiativei EuroHPC, dorim ca până în 2020 să le oferim cercetătorilor și companiilor din Europa o infrastructură de talie internațională în materie de supercalculatoare, pentru a le permite să dezvolte tehnologii cum ar fi inteligența artificială și să elaboreze aplicații de viitor de mare uz în domenii precum sănătatea, securitatea sau ingineria”, a declarat Andrus Ansip, vicepreședinte al Comisiei Europene, responsabil pentru piața unică digitală.

Ciclurile de proiectare și producție, reduse semnificativ prin utilizarea calculului de înaltă performanță

Tehnica de calcul de înaltă performanță este un instrument esențial pentru a înțelege și răspunde la marile provocări societale și științifice, cum ar fi depistarea precoce și tratamentul bolilor sau dezvoltarea unor noi terapii bazate pe medicina personalizată și de precizie. HPC este utilizat, de asemenea, pentru prevenirea și gestionarea catastrofelor naturale de mare amploare, în special pentru previzionarea traseelor uraganelor sau simulări de cutremur.

Infrastructura EuroHPC va facilita accesul industriei europene, în special al întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) la supercalculatoare pentru a dezvolta produse inovatoare. Utilizarea calculului de înaltă performanță are un impact din ce în ce mai mare asupra industriilor și întreprinderilor, reducând semnificativ ciclurile de proiectare și producție, accelerând conceperea de noi materiale, limitând costurile, sporind eficiența utilizării resurselor și optimizând și reducând durata proceselor de decizie. De exemplu, datorită supercalculatoarelor, ciclurile de producție în industria auto pot fi reduse de la 60 la 24 de luni.

Tehnica de calcul de înaltă performanță este, de asemenea, esențială pentru sistemele naționale de securitate și apărare, de exemplu în elaborarea de tehnologii complexe de criptare, trasare și combatere a atacurilor cibernetice, în procedurile de investigare criminalistică sau în simulările nucleare. 

Infrastructuri de cercetare și inovare relevante

Inițiativa va reuni investiții pentru a crea în Europa supercalculatoare de înaltă performanță și o infrastructură pentru volume mari de date. Întreprinderea comună EuroHPC își propune să achiziționeze sisteme cu performanță „pre-exascale” – o sută de milioane de miliarde (10¹⁷) de operațiuni pe secundă – și să sprijine dezvoltarea de sisteme exascale – un miliard de miliarde (10¹⁸) de operațiuni pe secundă – bazate pe tehnologia UE, până în 2022-2023.

Activitățile acestei întreprinderi comune vor consta în:

● Achiziționarea și exploatarea a două mașini de calcul intensiv de talie mondială pre-exascale (capabile să efectueze circa 10¹⁶ operațiuni pe secundă) și furnizarea și gestionarea accesului la aceste supercalculatoare pentru o gamă largă de utilizatori publici și privați, începând din 2020;

● Un program de cercetare și inovare cu privire la HPC: pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiei europene de supercalcul, inclusiv a primei generații de microprocesoare europene cu consum redus și conceperea de aparate europene de exascale, precum și promovarea de aplicații, dezvoltarea de competențe și o utilizare mai largă a tehnicilor de calcul de înaltă performanță.

(Copyright foto: cheskyw / 123RF Stock Photo)

Mark Zuckerberg anunță o modificare de paradigmă a algoritmului care stabilește ce tipuri de postări sunt afișate cu prioritate utilizatorilor Facebook.

Într-o postare pe Facebook, Zuckerberg anunță că rețeaua socială pe care o conduce va pune mai mult accent pe interacțiunea socială semnificativă, în locul consumului pasiv de noutăți.

După modificarea algoritmului de rankare, Facebook ar trebui să arate mai mult ca o comunitate, în care prietenii să discute mai multe teme de interes, decât ca un panou cu știri la care utilizatorii să privească pasiv.

Pe scurt, vor fi vizibile mult mai multe postări personale ale prietenilor, indiferent că este vorba despre actualizări text, fotografii sau filmări. Zuckerberg este de părere că interacțiunea activă dintre prieteni, cum o numește, reprezintă viitorul pe termen lung pentru Facebook.

În urma modificării, publisherii, site-urile de știri și diversele afaceri vor avea vizibilitate și conversii scăzute semnificativ.

Într-o postare care completează declarația lui Zuckerberg, vicepreședintele Facebook, Adam Mosseri, spune că algoritmul va acorda mai multă importanță postărilor care stârnesc discuții între prieteni.

Mark Zuckerberg spune că se așteaptă ca modificarea algoritmului de rankare să ducă la scăderea timpului pe care utilizatorii îl petrec pe Facebook, dar calitatea timpului petrecut va crește.

Modificarea algoritmului va avea loc treptat, pe parcursul următoarelor luni.

(Sursa: News.ro)

(Copyright foto: aradaphotography / 123RF Stock Photo)

Economia globală este așteptată să crească cu aproape 4% în 2018, exprimată la paritatea puterii de cumpărare (PPP), adăugând 5.000 miliarde de dolari peste valoarea curentă, potrivit estimărilor PwC cuprinse în raportul Global Economy Watch. Principalele motoare de creștere ale economiei globale – Statele Unite ale Americii, țările emergente din Asia și Zona Euro –  vor contribui cu aproape 70% la creșterea economică globală în 2018, comparativ cu media de aproape 60% înregistrată după anul 2000.

România are nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora

Economia Zonei Euro va crește cu peste 2% în 2018. PwC se așteaptă ca economiile periferice ale Zonei Euro să le depășească pe cele din nucleu în ceea ce privește ritmul de creștere pentru al cincilea an consecutiv. Dintre economiile mari ale Zonei Euro, Olanda este de așteptat să înregistreze cea mai accelerată creștere, cu aproape 2,5%. La polul opus, nesiguranța legată de Brexit va afecta ritmul de creștere al Regatului Unit care va ajunge la 1,4% în 2018.

„Ne așteptăm ca, în 2018, economia mondială să aibă cea mai mare rată de creștere din 2011 încoace, cu cele trei motoare principale – SUA, Zona Euro și Asia – raportând creșteri în tandem. Cu toate acestea, există câteva dezavantaje și riscuri pe care businessurile trebuie să le monitorizeze, inclusiv progresul negocierilor pe tema Brexit, alegerile generale programate în țările cu economii puternice și tendințele protecționiste în câteva sectoare de nișă ale economiei”, a declarat Barret Kupelian, economist senior al PwC.

„Vedem în 2018 un trend similar al dezvoltării economice a României. Pentru o creștere economică sustenabilă pe termen lung este nevoie de predictibilitate, stabilitate financiară, fiscală și consens politic asupra unor proiecte majore. Este nevoie ca mediul de afaceri să poată conta pe termen lung pe aceleași reguli ale jocului astfel încât să-și poată planifica mai bine investițiile. În același timp, este nevoie de o majorare a investițiilor publice și de creșterea eficienței acestora”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.

Un an foarte bun pentru sectorul energetic

China, cea mai mare economie a lumii în termeni PPP, ar putea crește cu 6-7% în 2018, mai lent, comparativ cu anii precedenți, dar în linie cu așteptările. Printre cele 17 economii care vor crește mai puternic decât China sunt India, Ghana, Etiopia și Filipine, indicând o creștere mai mare venită dinspre economiile din Africa și Asia. Conform analiștilor PwC, în 2018, opt din zece țări cu cele mai mari creșteri vor fi din Africa. 

Cu cel mai rapid nivel de creștere de câțiva ani încoace, 2018 este previzionat de PwC a fi cel mai bun an, de asemenea și pentru sectorul energetic. Din totalul energiei consumate la nivel global anul acesta,  India și China vor consuma aproximativ 30% din total.

În ciuda acestor creșteri, PwC se așteaptă ca prețul petrolului să rămână stabil în termeni reali, OPEC și aliații săi menținând reducerea de 1,8 milioane de barili pe zi a producției până la finalul anului viitor.

Populația globului va crește cu circa 80 de milioane în acest an

Raportul PwC mai relevă, între altele, următoarele:

• În țările G7, rata șomajului este previzionată să ajungă la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, în jur de 5% sau 19 milioane de lucrători;
• Salariile vor înregistra o creștere modestă în câteva economii mai dezvoltate unde există spațiu limitat de creștere, dar și așa nivelul lor va fi sub cel din anii dinaintea crizei;
• Populația globului va crește cu aproximativ 80 de milioane în 2018, dar ca nivel procentual, acesta este cel mai scăzut nivel din 1950 și până astăzi. Pentru fiecare 10 oameni noi adăugați la populația lumii, PwC previzionează 9 vor fi localizați fie în Africa, fie în Asia.

Cei interesați își pot prezenta propunerile până la 12 aprilie 2018

Executivul de la Bruxelles a lansat cereri de propuneri privind programe pentru promovarea produselor agricole europene, atât la nivel mondial, cât și în cadrul UE. În total, 169 de milioane euro sunt disponibile pentru cofinanțarea programelor, față de 142 de milioane euro în 2017. Programele pot viza o gamă amplă de tematici, de la campanii generale privind alimentația sănătoasă la sectoare de piață specifice.

„Aproximativ două treimi din finanțarea disponibilă sunt destinate promovării produselor alimentare din UE în țările din afara UE, în special în cele în care există un mare potențial de creștere a exporturilor agroalimentare din UE, precum Canada, Japonia, China, Mexic și Columbia. În privința programelor din cadrul UE, accentul ar trebui să se pună pe informarea consumatorilor cu privire la diferitele sisteme și etichete de calitate ale UE, precum indicațiile geografice sau produsele ecologice. Finanțarea sectorială va fi dedicată programelor care promovează creșterea durabilă, inclusiv a ovinelor și a caprinelor. De asemenea, este prevăzută alocarea unei finanțări pentru campaniile menite să promoveze alimentația sănătoasă și creșterea consumului de fructe și legume”, se menționează într-un comunicat al CE. Cei interesați pot găsi lista completă a priorităților și a finanțărilor disponibile ale Comisiei Europene aici.

Cine își poate depune candidatura?

O gamă vastă de organizații, precum organizații comerciale, organizații de producători și organisme agroalimentare responsabile pentru activități de promovare, sunt eligibile pentru a solicita finanțare prin intermediul cererii de propuneri. Așa-numitele programe „simple” pot fi prezentate de una sau mai multe organizații din aceeași țară a UE; programele „multinaționale” pot fi prezentate fie de cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre, fie de una sau mai multe organizații europene. Campaniile subsecvente se desfășoară de obicei timp de trei ani.

Propunerile ar trebui să fie prezentate până la 12 aprilie 2018 prin intermediul portalului specific. CE va evalua propunerile și va anunța în toamnă care vor fi beneficiarii.

Agenția Executivă a Uniunii Europene pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) furnizează o serie de instrumente menite să-i ajute pe candidați să își prezinte cu succes propunerile. Mai multe informații vor fi disponibile în cadrul unei serii de „zile de informare” care vor avea loc în întreaga UE. Prima zi de informare va avea loc la Bruxelles, la 31 ianuarie, și va fi deschisă tuturor potențialilor beneficiari, agențiilor de publicitate și autorităților naționale.

Companiile continuă să integreze inteligența artificială (IA) în operațiunile de afaceri, în ciuda lipsei talentelor, conform unui sondaj efectuat de EY în rândul a 200 de profesioniști seniori din zona IA din SUA privind gradul de adopție și de integrare a IA.

Talentul reprezintă principala preocupare pentru respondenții din cadrul sondajului. 56% dintre aceștia declară că lipsa de experți IA reprezintă cea mai înaltă barieră în calea implementării IA în operațiunile curente de afaceri. În același timp, organizațiile sunt îngrijorate de lipsa de diversitate din rândul talentelor disponibile, 41% atrăgând atenția că diversitatea de gen poate influența prejudecățile pe care mașinile le vor asimila în procesul de învățare (machine learning).

„În 2017, pe măsură ce au elaborat strategii de integrare a inteligenței artificiale în operațiunile curente, companiile s-au confruntat cu lipsa experților matematicieni și statisticieni care știu să creeze seturile de reguli și algoritmi care trebuie implementate în tehnologiile IA. Acest fapt demonstrează clar că o abordare IA de succes nu se referă doar la tehnologie, ci mai ales la oameni inteligenți. În 2018, organizațiile ar trebui să aibă ca prioritate atragerea și cultivarea de talente – atât prin recrutarea de persoane cu o pregatire adecvată, cât și prin investiții în programe de instruire și cultivare de talente”, a declarat Carmen Adamescu, partener EY România.

Conform sondajului, firmele sunt în etapa în care depășesc deja rezistența internă față de adoptarea acestei tehnologii. În prezent, 33% dintre respondenți au menționat poziția stakeholderilor ca pe o barieră în calea implementării IA. Schimbarea pozitivă a acestui sentiment sugerează că stakeholderii încep să recunoască tot mai mult potențialul inteligenței artificiale.

De asemenea, rezultatele arată că, deși companiile au progresat în procesul de integrare a inteligenței artificiale, acestea se află în etape diferite de implementare. În timp ce 17% sunt de-abia în faza de evaluare a opțiunilor privind zonele de implementare a IA și 26% sunt în etapa proiectelor-pilot, 67% dintre acestea dispun de o persoană dedicată care gestionează acțiunile necesare adoptării IA în interiorul organizației. Per ansamblu, 62% dintre angajați au un sentiment pozitiv față de integrarea inteligenței artificiale.

„Organizațiile au parcurs mult din itinerariul IA și ne așteptăm ca ritmul de adopție să se accelereze în 2018. Obiectivul aspirațional al inteligenței artificiale este de a introduce inteligență în mașini, care se bazează pe un volum mare de date și informații care trebuie prelucrate. În România, mai apare o provocare din cauza lipsei de organizare și de management al datelor. În plus, liderii ar trebui să identifice o nevoie clară cu care se confruntă și apoi să analizeze dacă tehnologia ar putea să rezolve  problema respectivă. Acest lucru se poate realiza doar cu sprijinul specialiștilor, care pot identifica oportunitățile si beneficiile folosirii inteligenței artificiale în afacerile lor”, a conchis Carmen Adamescu.

Comitetul Ecomic și Social European a selectat Colegiul Tehnic Decebal din Drobeta Turnu Severin (județul Mehedinți), printre cele 33 de școli din întreaga Europă care vor veni la Bruxelles, în luna martie, și vor prezenta instituțiilor europene opinia lor în legătură cu rolul pe care cultura îl joacă în viitorul Europei, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România. Elevii vor căuta răspunsuri, vor dezbate și vor supune la vot cele trei propuneri pe care instituțiile europene le vor lua în calcul în procesul de elaborare a politicilor.

Școala a fost selectată să participe la această inițiativă prin intermediul unei sesiuni de loterie electronică, desfășurată la Bruxelles în luna decembrie 2017.

Va fi implicată câte o școală din fiecare dintre cele 28 de state membre ale UE și din cele cinci țări candidate (Albania, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru, Serbia și Turcia).

Intitulată Europa ta, părerea ta! (YEYS), manifestarea este organizată de Comitetul Economic și Social European (CESE), vocea societății civile la nivel european, și este evenimentul emblematic al Comitetului dedicat tinerilor.

• Ce este cultura europeană: doar suma diferitelor tradiții naționale sau există valori comune care ne fac pe toți europeni?
• Care este rolul culturii și al schimburilor culturale în viața elevilor?
• Ce poate face Uniunea Europeană pentru promovarea culturii (cinema, muzică, dans, literatură, teatru etc.), precum și pentru o mai bună protecție a patrimoniului cultural?
• Ce rol ar putea juca cultura în renașterea economică din regiunile și orașele Europei?
• Cum poate această renaștere să le ofere tinerilor noi oportunități în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă?
• Cum pot să faciliteze acest proces UE și statele membre?

Prin această inițiativă, CESE dorește să se asigure că opiniile, experiențele și ideile generației mai tinere sunt luate în considerare în procesul de elaborare a politicilor UE.

(Copyright foto: bloodua / 123RF Stock Photo)

Gaura din stratul de ozon s-a micșorat cu 20%, mulțumită interzicerii la nivel global a chimicalelor distrugătoare, arată un studiu al NASA, citat de News.ro. În recentul raport, oamenii de știință arată că diminuarea a avut loc în timpul lunilor de iarnă din 2005 până în 2016. „Vedem foarte clar că scade nivelul de clorofluorocarburi din gaura de ozon și că diminuarea ozonului este mai mică datorită acestui fapt”, a spus Susan Strahan, de la Goddard Space Flight Center al NASA, într-un comunicat citat de Euronews.

Studiul, bazat pe informații oferite de satelitul Aura, este primul care a analizat direct măsurătorile chimicalelor și susține că micșorarea găurii din stratul de ozon este rezultatul interzicerii clorofluorocarburilor. Stratul de ozon protejează Pământul de radiațiile ultraviolete, care pot cauza cancer de piele și cataractă și pot distruge plantele. O gaură în acest strat a fost descoperită în anii ’80 și pusă pe seama clorofluorocarburilor. Deși aceasta  se micșorează, oamenii de știință avertizează că va fi nevoie de decenii pentru ca substanțele nocive să părăsească atmosfera.

Clorofluorocarburile se mențin între 50 și 100 de ani. Astfel, cercetătorii susțin că în 2060 sau 2080 gaura din stratul de ozon va dispărea.

(Sursa foto: NASA)

Până la 2 februarie a.c., Muzeul Municipal din Iași își așteaptă vizitatorii la primul Muzeu al Iluziilor din România. „Conceptul este unic în țara noastră și are un caracter interactiv – vizitatorii vor putea înțelege cum funcționează iluziile prin contactul direct cu cele peste 100 de obiecte prezentate, dar și prin explicațiile unui povestitor, care va oferi detalii despre mecanismele lor de funcționare și va face demonstrații live”, precizează Ministerul Turismului. Totodată, proiectul este unul mobil și își propune să ajungă în toate marile orașe ale României. Deși este o premieră pentru țara noastră, conceptul de Muzeu al Iluziilor este unul popular în multe dintre marile orașe ale lumii, care au astfel de muzee interactive permanente: Barcelona, Zagreb, Moscova, Ljubljana și Sankt Petersburg sunt doar câteva exemple de metropole cu tradiție în acest sens. Cei interesați pot găsi informații suplimentare pe pagina de Facebook dedicată proiectului.

Leeuwarden (Olanda) și Valletta (Malta) sunt, începând cu 1 ianuarie, capitalele culturale europene ale anului 2018. Festivitățile oficiale de deschidere au loc între 14 și 20 ianuarie la Valletta și 26-27 ianuarie la Leeuwarden. În Malta, manifestările vor fi inspirate de tradiționala festa (sărbătoare câmpenească), care are origini în această țară. În Olanda, acestea vor include creații și spectacole, susținute de artiști profesioniști și amatori în întregul oraș, și muzee ce își vor deschide porțile vizitatorilor în întreaga regiune Friesland.

Inițiativa capitalelor culturale europene aparține ministrului culturii din Grecia, Melina Mercouri, și datează din anul 1985, devenind una dintre cele mai importante inițiative culturale din Europa. Orașele sunt selectate în baza unui program cultural cu o puternică dimensiune europeană, care promovează participarea și implicarea locuitorilor orașului și contribuie la dezvoltarea pe termen lung a localității respective și a regiunii înconjurătoare.

IFRS® 2017, cea mai recentă ediție ce cuprinde textul consolidat al normelor autorizate ale Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB®), este disponibilă acum pentru achiziționare, în format electronic.

Aceasta este, de altfel, singura ediție oficială publicată a normelor oficiale emise la 1 ianuarie 2017 și cuprinde standarde care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2017, însă nu cuprinde standardele pe care acestea le înlocuiesc.

• Partea A – Standardele IFRS® consolidate, inclusiv Standardele IAS®, Interpretările IFRIC® și SIC®;
• Partea B – documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemplele ilustrative, îndrumările de implementare, bazele pentru concluzii și opiniile contrare.

Prin intermediul IFRS®, IASB® oferă investitorilor, altor participanți de pe piețele de capital la nivel mondial, precum și altor utilizatori de informații financiare informații transparente și comparabile în situațiile financiare și alte raportări financiare.

IFRS® 2017 nu cuprinde documentele care sunt înlocuite sau eliminate, dar care rămân aplicabile dacă entitatea raportoare alege să nu adopte anticipat noile versiuni.

Cele două volume în format electronic pot fi achiziționate de pe site-ul librarie.ceccar.ro, la prețul de 190,40 lei.