Regula și excepția

La o dezbatere televizată, unul dintre participanți a afirmat, între altele: „Din fericire, sunt puține excepții în cazul abaterilor de la aceste prevederi legale”. Pentru ceea ce constituie tema acestor însemnări nu prezintă importanță prevederile legale la care s-a referit vorbitorul respectiv. În schimb, formula „puține excepții” face obiectul rubricii de față. Ea este eronată întrucât tocmai numărul mic de cazuri – indiferent la ce proces sau fenomen ne referim – reprezintă însăși definiția „excepției”. Dacă am avea de-a face cu un număr mare de cazuri, tot indiferent de domeniu, nu ar mai fi, la mijloc, nicio „excepție”.

În aceeași ordine de idei, merită să consemnăm și o frază dintr-o analiză publicată de un săptămânal cu profil economic: „Opiniile în această materie sunt, evident, fără excepție, doar apanajul protagoniștilor principali la aceste dezbateri publice”. Aici ne confruntăm cu un cumul de exprimări – să le spunem – neinspirate. Însăși noțiunea de „apanaj” indică o „excepție” deoarece vizează o stare de fapt, o situație care nu este comună, general valabilă. Acel „doar” confirmă faptul că nu toată lumea se bucură de același… „apanaj”. Apoi, dacă se desfășoară dezbateri publice și există unii participanți care dețin amintitul „apanaj”, evident, există „excepții” în condițiile în care auditoriul este mai larg (din moment ce se vorbește despre „protagoniști”). În fine, noțiunea de „protagonist” desemnează tocmai un participant „principal”, așa că pleonasmul este comis într-o formulă din domeniul… evidenței.

Mai întâlnim și exprimări de genul celei auzite la un post de radio: „Recursivitatea fenomenului atestă faptul că avem de-a face cu o regulă generală”. Sigur, termenul de „recursivitate” se înscrie în categoria celor mai puțin utilizați, dar dacă dorim să ne îmbogățim limbajul este nevoie și de noțiuni de acest fel. Numai că „recursivitatea” privește un fenomen și/sau un proces care poate fi repetat de foarte multe ori; prin urmare, are premisele necesare pentru a se constitui chiar într-o „regulă”. Și formularea citată prezintă, deci, „imperfecțiuni” evidente. Ceea ce nu este recomandabil într-o exprimare elevată. Adică, nu e „în bună regulă”. (T.B.)

Ziua Națională a Contabilului Român, ediția a XIV-a. „Familia CECCAR”, un brand validat de istorie

În întreaga țară, filialele CECCAR au marcat, într-o atmosferă sărbătorească, Ziua Națională a Contabilului Român, manifestările dedicate acestui eveniment fiind înscrise în seria celor dedicate Centenarului Marii Uniri de la 1918, începută de CECCAR prin organizarea, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Identității Naționale, Primăria Municipiului Blaj și Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, la 13 aprilie a.c., a evenimentului profesional-academic cu tema 97 de ani de istorie a profesiei contabile în România la 100 de ani de la Marea Unire.

Este pentru prima dată când la 13 iulie are loc această manifestare, faptul căpătând semnificații deosebite în contextul unui act fondator desăvârșit în urmă cu 97 de ani: la 13 iulie 1921 Regele Ferdinand I a aprobat legea pentru organizarea Corpului de Contabili Autorizați și Experți Contabili din România ca organism profesional independent, prin decret regal. În acest fel a fost reglementată profesia contabilă în țara noastră, în condițiile în care suveranul a intrat în istoria națională cu numele de Întregitorul.

Semnificația zilei de 13 iulie a fost subliniată prin ideea-simbol care a unit toți participanții la manifestările festive – 97 de ani de istorie a profesiei contabile în România la 100 de ani de la Marea Unire. Acest veritabil „arc peste timp” generează, în anul în care se împlinește un secol de la evenimentul crucial din 1 Decembrie 1918, un puternic sentiment de mândrie și de înaltă prețuire a operei înaintașilor, întărit de voința de a o îmbogăți continuu prin fapte demne de prezentul și viitorul României.

Aceste sentimente și convingeri au dominat și reuniunea festivă ce a avut loc la Radisson Blu Hotel din Capitală, organizată de CECCAR România și CECCAR Filiala București, deschisă prin intonarea imnului de stat și prin mesajul președintelui Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil.

Președintele filialei, expert contabil Aurel Andrei, a subliniat, în cuvântul de deschidere, importanța evenimentului în contextul istoric în care se situează ziua de 13 iulie. Vorbitorul a mulțumit celor de față pentru prezență și a subliniat semnificațiile sintagmei „familia CECCAR” – o comunitate profesională puternică, unită prin tot ceea ce întreprinde sub semnul performanței, în slujba interesului public. Cuvântul de pe ordinea de zi – a spus vorbitorul – este Unirea, este unitatea CECCAR.

În alocuțiunea sa, președintele Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil, a reliefat încărcătura de simboluri a Zilei Naționale a Contabilului Român, prin menționarea principalelor momente ale istoriei Corpului, inclusiv prin afirmarea contabililor români pe plan internațional. În acest sens a amintit de Congresul desfășurat în anul 1926 la Bruxelles. Cu acel prilej, Gheorghe Alesseanu, membru al delegației române, a propus ca activele să fie incluse în bilanț în ordinea lichidității lor, ceea ce se întâmplă și azi. La același Congres, președintele Corpului, Nicolae Butculescu, a formulat o propunere referitoare la necesitatea armonizării și standardizării contabilității la nivel internațional. A fost un premergător, fapt demonstrat de standardele internaționale cu care toți lucrăm, încă o dovadă convingătoare că la nivel mondial contribuțiile contabililor români au fost remarcabile. Nicolae Butculescu declara: „Contabilii din întreaga lume trebuie să vorbească și să înțeleagă o singură limbă contabilă, motiv pentru care este nevoie să se producă o unificare a metodelor contabile”.

Istoria CECCAR a înscris numeroase astfel de momente care confirmă că neamul românesc a avut multe personalități. Am dat lumii multe valori, multe idei. Referindu-se la aceste date istorice, la aceste tradiții, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova a relevat cerința de a se fructifica, la nivel superior, inteligența națională a românilor. În acest sens a arătat că trebuie actualizate competențele profesioniștilor contabili la realitățile economice de astăzi și de mâine, să se acționeze în vederea întăririi relațiilor de colaborare cu instituțiile de reglementare, cu organizațiile și asociațiile altor profesii cu care contabilii interacționează, care se află în aceeași zonă de preocupări în demersurile îndreptate spre atingerea obiectivelor comune. Totodată, s-a referit la imperativele erei digitale, la procesul de reinventare a profesiei. Provocările erei digitale trebuie să se transforme în oportunități. În încheiere, a adresat urarea „La mulți ani, CECCAR! La mulți ani, România!”.

Președintele Robert-Aurelian Șova a prezentat propunerea unui nou logo al CECCAR, care marchează data de 13 iulie 1921 pe fondul unor simboluri ale activității contabile, ale tehnologiei atât de utilizate de profesie în prezent, adaptat la economia digitală și globalizată. Logoul este însoțit de sloganul „ContaȚi pe noi. ContaȚi, cu noi. Întotdeauna!”.

Au adresat mesaje de salut și calde felicitări președintele Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), George Constantin Păunescu, precum și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice – Alexandra Lazăr (director al Direcției legislație și reglementări contabile), Curții de Conturi – Alexandru Costache (director în cadrul Curții de Conturi), Camerei Consultanților Fiscali din România – Dragoș Doroș (prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al CCF), Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România – Dana Ababei (președintele ANEVAR), ACCA South-Eastern Europe – Mihaela Robu, Business Development Manager.

Vorbitorii au transmis calde și sincere aprecieri față de ceea ce a reprezentat și reprezintă CECCAR în viața economică și socială a țării, au subliniat relațiile de colaborare rodnică, bazată pe încredere și respect reciproc, cu organizația națională a contabililor români și și-au exprimat încrederea că aceste relații se vor dezvolta și aprofunda. În acest context, președintele UGIR a propus crearea unei platforme online CECCAR, care să faciliteze colaborarea între organismele și instituțiile interesate în promovarea celor mai eficiente soluții în demersurile îndreptate spre integrarea europeană a României, inclusiv prin accesarea fondurilor nerambursabile. Mesajele s-au încheiat cu urarea devenită laitmotivul reuniunii, „La mulți ani, CECCAR! La mulți ani, România!”.

În continuarea manifestării a avut loc o dezbatere pe tema 97 de ani de istorie a profesiei contabile în România la 100 de ani de la Marea Unire, dezbatere moderată de președintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova. Și-au expus opiniile într-o manieră colocvială, colegială, în consonanță cu atmosfera întregii reuniuni, Alexandra Lazăr, Dragoș Doroș, Aurel Andrei, precum și Laurențiu Dodocioiu (director în Ministerul Finanțelor Publice). Temele supuse atenției de moderatorul dezbaterii și abordate de participanții la panel au vizat preocupările actuale și de perspectivă în contextul istoric în care a fost marcată ediția din acest an a Zilei Naționale a Contabilului Român. Astfel, în intervenția sa, Alexandra Lazăr a pus accentul pe desfășurarea procesului legislativ, menit să crească rolul stimulativ al măsurilor de ordin fiscal, pe antrenarea la elaborarea și dezbaterea proiectelor de acte  normative a unui număr cât mai mare de specialiști, apreciind în acest sens participarea activă, valoroasă a CECCAR la îmbunătățirea reglementărilor de interes comun. La rândul său, Dragoș Doroș s-a referit pe larg la prezentul și viitorul profesiei contabile, subliniind că marile progrese în domeniul tehnologiilor – benefice pentru creșterea randamentului și îmbunătățirea calității serviciilor oferite de profesioniștii contabili – nu vor putea înlocui niciodată factorul uman, capacitatea specialistului contabil de a analiza și interpreta fenomenele economico-sociale pe baza raționamentului științific. La valorificarea progreselor determinate de noile tehnologii s-a referit și Laurențiu Dodocioiu, care a expus demersurile MFP spre folosirea cuceririlor erei digitale, în sistem integrat, în instituțiile publice, făcând referire aici la sistemul ForExeBug, servici informatic performant pentru raportarea situațiilor financiare ale instituțiilor publice, implementat de România cu statut de pionierat. Procesul de modernizare și în această sferă de activitate a profesioniștilor contabili, cu componentele ei fiscal-bugetare, reprezintă o preocupare de prim ordin a ministerului, iar studiile care se elaborează în prezent urmează a fi încheiate în acest an. În legătură cu modul în care CECCAR Filiala București acționează în spiritul imperativelor vremurilor pe care le trăim, președintele Aurel Andrei a prezentat o serie de preocupări centrate pe realizarea programelor de dezvoltare profesională continuă, pe întărirea relațiilor cu alte organizații profesionale, cu instituțiile publice, cu exponenții economiei reale, în vederea dezbaterii și soluționării problemelor de interes comun. De asemenea, s-a referit la modalitățile de acțiune care permit să se satisfacă în tot mai bune condiții cerințele membrilor, cu precădere cele care vizează perfecționarea profesională.

În încheierea dezbaterilor, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova a apreciat calitatea intervențiilor, modul în care aspectele teoretice au fost legate de practică și a relevat, din nou, semnificațiile Zilei Naționale a Contabilului Român.

De asemenea, a avut loc festivitatea de premiere a membrilor Filialei București a CECCAR, situați în topul local.

Atmosfera în care s-a desfășurat întreaga reuniune festivă a fost sintetizată de urarea pe care și-au adresat-o reciproc participanții și pe care au transmis-o colegilor contabili, tuturor concetățenilor: La mulți ani, CECCAR! La mulți ani, România!

Topul național al membrilor CECCAR – 2018

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), organismul profesional care gestionează profesia contabilă în țara noastră, a organizat, la 10 iulie 2018, la București, Topul național al membrilor CECCAR, eveniment de mare importanță, ce are loc anual pentru evidențierea publică a performanțelor membrilor Corpului în anul anterior.

La reuniunea festivă desfășurată la Hilton Garden Inn Bucharest Old Town au participat, alături de experți contabili și contabili autorizați, parteneri de dialog ai CECCAR.

Președintele Consiliului Superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil, a reiterat, în cuvântul de deschidere a evenimentului, importanța profesiei în economia și societatea actuală, amintind și de provocările viitorului pentru specialiștii contabili. „Este firesc ca organismul nostru profesional să organizeze astfel de evenimente, în care să vă felicităm pentru rezultatele obținute în anul precedent. Suntem convinși că nu v-a fost ușor și că ați muncit mult. De asemenea, ați înțeles ce înseamnă profesia contabilă astăzi, într-o lume digitală și globalizată, iar rezultatele nu au întârziat să apară”, a menționat președintele CECCAR.

Reprezentanți ai Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) și Inspecției Muncii au transmis mesaje în deschiderea ceremoniei de premiere. „Întotdeauna îmi face o deosebită plăcere să fiu alături de dumneavoastră. Așa cum v-am mai spus, profesiunea contabilă are o însemnată importanță în viața și activitatea întreprinderilor. Vă felicit pentru determinarea și contribuția dumneavoastră”, a declarat George Constantin Păunescu, președintele UGIR.

Valentina Burdescu, directorul general al ONRC, a transmis felicitări laureaților, amintind de buna colaborare dintre instituția pe care o conduce și profesioniștii contabili. „Îmi face o deosebită plăcere să particip la evenimentele dumneavoastră. Colaborăm și direct, și indirect, aș putea spune. Apreciem foarte mult activitatea dumneavoastră și informațiile pe care ni le puneți la dispoziție cu ocazia soluționării cererilor de înregistrare în Registrul Comerțului. Informațiile și documentele, expertiza dumneavoastră, pregătirea dumneavoastră profesională ne ajută foarte mult în activitatea noastră. Sperăm să avem și pe viitor o colaborare atât de minunată”, a spus directorul general al ONRC. De asemenea, felicitări și urări de bine, atât în plan profesional, cât și personal, a transmis specialiștilor contabili și Dantes-Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecția Muncii.

Pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2017, în cadrul Topului național al membrilor CECCAR au fost acordate premii pentru opt categorii: Societăți de expertiză contabilă; Societăți de expertiză contabilă cu capital mixt sau străin; Societăți de expertiză contabilă – Microîntreprinderi; Societăți de expertiză contabilă – Promovarea Profesiei; Societăți de expertiză contabilă cu capital mixt sau străin – Promovarea Profesiei; Experți contabili; Societăți de contabilitate; Contabili autorizați.

Vizualizați Topul național 2018 al membrilor CECCAR.

CECCAR Dolj și AJFP: Actualitatea legislativă, în atenția profesioniștilor contabili din județ

Joi, 5 iulie a.c., Filiala CECCAR Dolj a organizat un seminar pe teme fiscale la care au participat, alături de experți contabili și contabili autorizați, reprezentanți ai Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP).

Delegații AJFP au discutat pe îndelete cu profesioniștii contabili îndeosebi despre Declarația unică, explicându-le membrilor filialei modul de întocmire și depunere a acestui formular. Totodată, reprezentanții instituției au prezentat membrilor Filialei CECCAR Dolj noutățile legislative cu incidență fiscală din intervalul iunie-iulie 2018.

În cadrul acțiunii au fost soluționate și diferite aspecte tehnice și legislative care necesită unele clarificări, pe care participanții au fost invitați să le expună. La eveniment, AJFP Dolj a fost reprezentată de Aura Buricea și Gheorghe Dana, consilieri în cadrul Serviciului asistență, Administrația financiară a contribuabililor mijlocii, și inspectorul superior Georgeta Radu.

CECCAR Brașov: Legislația muncii, dezbătută de membri cu reprezentanți ai ITM

La finele lunii iunie, sediul Filialei CECCAR Brașov a găzduit o întâlnire de lucru cu tema Noutăți legislative 2018 la Codul muncii, reuniune la care au participat, alături de profesioniști contabili, reprezentanți ai Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM).

Inspectorii ITM au discutat cu membri ai filialei aspecte profesionale precum fenomenul muncii nedeclarate, reglementarea programului de lucru în diverse instituții și contravențiile în caz de nerespectare a legislației din domeniul muncii. Totodată, reprezentanții ITM au prezentat prevederile legale privind protecția persoanelor care își desfășoară activitatea în străinătate sau normele privind sănătatea și securitatea în muncă în cazul salariaților care muncesc la domiciliu.

Concomitent, inspectorii de muncă au răspuns întrebărilor adresate de profesioniștii contabili privind eliberarea adeverințelor care atestă vechimea în muncă sau impactul Regulamentului de prelucrare a datelor cu caracter personal în raporturile de muncă.

CECCAR Covasna: Întâlnire de lucru cu AJFP despre impozitarea veniturilor realizate din străinătate

Profesioniști contabili din județul Covasna au participat, la finele lunii iunie, la o întâlnire de lucru dedicată prezentării noutăților legislative din domeniul fiscal.

La reuniunea organizată la sediul Filialei CECCAR Covasna, specialiști ai AJFP au discutat cu experți contabili și contabili autorizați despre noutățile legislative de interes pentru profesie, apărute în luna iunie. Unul dintre subiectele de mare interes pentru membrii filialei CECCAR, abordat de delegații AJFP, l-a reprezentat mecanismul de impozitare a veniturilor realizate din străinătate.

Aspectele legislative le-au fost prezentate membrilor filialei de Elisabeta Hejja, șeful Biroului Asistență contribuabili, consilierul superior Ibolya Biró, respectiv inspectorul superior Otillia Veress.

13 iulie – Ziua Națională a Contabilului Român

Ziua Națională a Contabilului Român, eveniment cu tradiție care susține și promovează profesia contabilă din România, va fi aniversată, începând din acest an, la data de 13 iulie.

În urmă cu 97 de ani, la 13 iulie 1921, Regele Ferdinand I al României a aprobat Legea pentru organizarea Corpului de Contabili Autorizați și Experți Contabili în România ca organism profesional independent, prin Decretul Regal nr. 3.036, fiind reglementată astfel profesia contabilă în țara noastră. Prin acest demers, România s-a alăturat, la nivel european, marilor puteri economice – Regatul Unit, Italia și Germania, țări în care profesia de expert contabil era legiferată și unde existau societăți de contabili oficial recunoscute.

Inițiativa modificării datei la care vor avea loc anual manifestările dedicate profesiei contabile a fost dezbătută și aprobată de Conferința Națională a CECCAR din 14 aprilie a.c., desfășurată în județul Alba.

Ajunsă anul acesta la a XIV-a ediție, Ziua Națională a Contabilului Român este sărbătorită în mod unitar în toată țara sub patronajul filialelor CECCAR pentru promovarea rolului important pe care profesia contabilă și practicanții acesteia îl au în economie și societate.

Legislație comentată

CECCAR

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.203 din 10 mai 2018 privind modificarea și completarea Ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 587/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor și taxelor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reținere la sursă, publicat în Monitorul Oficial nr. 424/18.05.2018

Prin prezentul ordin, formularele 100 „Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat” și 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” se actualizează conform modificărilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, prin această ordonanță de urgență au fost aduse o serie de modificări și completări Codului fiscal, printre care și modificarea prevederilor art. 132 – Obligații declarative ale plătitorilor de venituri cu reținere la sursă. Potrivit noilor dispoziții, plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din arendă sau din asocieri cu persoane juridice au obligația reținerii contribuției de asigurări sociale și depunerii declarației 112.

Totodată, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare au fost introduse dispoziții referitoare la deducerea din impozitul datorat pe veniturile microîntreprinderilor a cheltuielilor cu sponsorizarea pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii.

Având în vedere cele de mai sus, declarația 100 a suferit următoarele modificări:

• A fost introdus un rând distinct, „Suma deductibilă”, la Secțiunea I – Impozite și taxe care se plătesc în contul unic, pentru evidențierea sumelor reprezentând cheltuieli cu sponsorizări deductibile din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Potrivit noilor reglementări, din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care s-au înregistrat cheltuielile respective se scad sumele reprezentând sponsorizări până la nivelul a 20% din acesta.
• A fost introdusă o secțiune care cuprinde informații necesare evidențierii sumelor scutite reprezentând impozit pe profit și impozit pe veniturile microîntreprinderilor în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
• Au fost eliminate din Nomenclatorul privind obligațiile de plată la bugetul de stat, anexă la formularul 100, pozițiile pentru declararea impozitului reținut la sursă pe veniturile realizate de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală, din arendarea bunurilor agricole sau în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică.
• A fost introdus un nou nomenclator, anexă la formularul 100, Nomenclatorul obligațiilor scutite de la plată, potrivit legii, care cuprinde facilitățile fiscale în vigoare, cum ar fi impozitul pe profit scutit și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor scutit în conformitate cu prevederile legii cooperației agricole.
• Instrucțiunile de completare a formularului 100 au fost modificate în mod corespunzător.

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 354 din 16 mai 2018 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 442/25.05.2018

Prin HG nr. 354/2018 se aduc modificări și completări la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal. În continuare le vom prezenta pe cele mai importante dintre acestea.

➜ Impozitul pe profit

O primă adăugire la Normele metodologice vizează introducerea în Codul fiscal, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2017, a unei noi categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată, și anume cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, care sunt deductibile în limita unui plafon de 30% din valoarea lor.

Astfel:

• Sumele reprezentând reducerea sau anularea de provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau, după caz, valori ale pierderilor așteptate, aferente creanțelor înstrăinate, care au fost deductibile la determinarea rezultatului fiscal, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor.
• Sumele reprezentând prețul de cesiune al creanțelor, în cazul în care nu sunt înregistrate pe venituri, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare veniturilor.
• Sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, în cazul în care nu sunt înregistrate pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt elemente similare cheltuielilor. În situația în care cesionarul cedează creanța, valoarea acesteia este costul său de achiziție.

Trebuie avut în vedere în ceea ce privește deductibilitatea cheltuielilor cu creanțele înstrăinate și faptul că, în cazul în care o parte din valoarea acestor creanțe este înregistrată pe cheltuieli, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, și o parte constituie elemente similare cheltuielilor, partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate înregistrată pe cheltuieli se însumează cu partea din sumele reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate care constituie elemente similare cheltuielilor, iar sumele care depășesc limita de 30% din valoarea creanțelor respective sunt nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal. În cazul în care întreaga valoare a creanțelor înstrăinate reprezintă elemente similare cheltuielilor, partea care depășește limita de 30% din valoarea acestor creanțe reprezintă sume nedeductibile pentru determinarea rezultatului fiscal.

Ca urmare a abrogării art. 27 din Codul fiscal privind deductibilitatea limitată a cheltuielilor cu dobânda și a introducerii unei noi reguli de deducere pentru costurile de îndatorare înregistrate de contribuabili, prin HG nr. 354/2018 se explicitează cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care calculează, declară și plătesc impozitul pe profit trimestrial, și totodată se exemplifică modul de determinare a nivelului deductibil al costurilor excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea deductibilității dobânzii și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere economic.

➜ Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

HG nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018. Astfel, se elimină referința privind veniturile realizate din consultanță și management pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor și sunt reformulate prevederile referitoare la încadrarea în acest sistem de impozitare începând cu 1 ianuarie 2018 având în vedere majorarea nivelului veniturilor realizate.

De asemenea, se fac precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta pentru aplicarea dispozițiilor titlului II – Impozitul pe profit din Codul fiscal în cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital social de minimum 45.000 lei și are cel puțin doi salariați, în sensul că opțiunea poate fi exercitată în cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, data intrării în vigoare a acestei prevederi.

HG nr. 354/2018 aduce clarificări care vizează luarea în considerare a contractelor suspendate, potrivit legii, în stabilirea numărului de salariați, în contextul aplicării dispozițiilor art. 48 alin. (3¹) și art. 51 din Codul fiscal. Totodată, se fac precizări legate de verificarea condițiilor prevăzute la art. 52 din Codul fiscal, pentru anul fiscal 2017, de către contribuabilii care au aplicat sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 august 2017.

 ➜ Impozitul pe venit

Și la acest titlu, Hotărârea Guvernului nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal de OUG nr. 79/2017, OUG nr. 18/2018 și OUG nr. 25/2018. Având în vedere că am prezentat aceste modificări în numerele anterioare ale revistei, ne vom axa doar pe modificările și completările aduse normelor metodologice.

HG nr. 354/2018 prevede introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea celui de stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de impunere și posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv 15 martie a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Sunt prezentate și informații referitoare la introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit. Aducem aminte că bonificațiile se acordă contribuabililor care depun în anul 2018 declarația unică prin mijloace electronice până la data de 15 iulie, aceștia beneficiind de o reducere de 5% din impozitul plătit integral până la data de 15 martie 2019. O altă bonificație, tot de 5%, se acordă persoanelor fizice care achită integral, cu anticipație, impozitul aferent anului 2018 până la data de 15 decembrie a.c. Sistemul de bonificații prevăzut la impozitul pe venit se aplică în mod corespunzător și la CAS și CASS.

În situația în care, potrivit prevederilor art. 121 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii au efectuat plata integrală a obligațiilor fiscale respectând condițiile reglementate prin legea bugetului de stat privind termenele de plată, dar nu și-au acordat bonificația la ultima plată, ei pot beneficia de aceasta la definitivarea impozitului pe venitul anual estimat, prin completarea corespunzătoare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Redăm în continuare un exemplu care se regăsește în normele metodologice pentru a explica principiul de acordare a bonificațiilor.

---

Exemplu

O persoană fizică realizează venituri din activități independente pentru care impozitul de plată, pentru venitul estimat în anul în curs, este în valoare de 3.000 lei.

Cu titlu de exemplu, prin legea bugetului de stat în vigoare pentru anul în curs, nivelul bonificației este de 5% din impozitul datorat și se acordă în condițiile în care acesta este achitat integral până la data de 1 decembrie a anului curent.

• în data de 15 martie anul curent, în sumă de 1.000 lei;
• în data de 30 iunie anul curent, în sumă de 1.000 lei;
• în data de 15 noiembrie anul curent, în sumă de 1.000 lei.

La definitivarea impozitului constată că a respectat condițiile stabilite pentru a beneficia de bonificație, dar la ultima plată nu și-a acordat-o. Prin declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice își determină și își declară bonificația de care beneficiază, în valoare de 150 lei (3.000 lei x 5%).

• Impozit datorat – 3.000 lei
• Bonificație 5% – 150 lei
• Impozit de plată – 2.850 lei

Având în vedere că în cursul anului persoana fizică a efectuat plăți în valoare de 3.000 lei, față de 2.850 lei cât datorează după aplicarea bonificației, suma de 150 lei este considerată o plată în plus.

---

• cu handicap grav sau accentuat în vederea scutirii de la plata impozitului pe venit;
• impuse pe baza normelor de venit care își întrerup temporar activitatea;
• care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor.

• obligația de înregistrare la organul fiscal a contractului de închiriere;
• normele actuale cu privire la plățile anticipate de impozit pe venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• din cuprinsul normelor privind veniturile din activități independente, prevederile referitoare la veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, acestea reglementându-se într-o categorie distinctă de venituri.

Prin HG nr. 354/2018 se înlocuiește cota de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în care cota de impozitare este, începând cu data de 1 ianuarie 2018, de 10%, și se clarifică regimul fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, în sensul introducerii sistemului de reținere la sursă a impozitului.

În concordanță cu OUG nr. 25/2018, se fac precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta pentru direcționarea cotei de 2% din impozitul datorat pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, sau a cotei de 3,5% din impozitul datorat pentru entitățile nonprofit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, în condițiile legii.

• la organul fiscal competent, prin depunerea unei cereri până la termenul legal de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, respectiv 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor;
• la plătitorul de venit, în urma solicitării beneficiarului de venit, exercitată în scris.

Distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat se efectuează de către plătitorul de venit până la termenul de plată al impozitului, începând cu luna exercitării opțiunii. Persoanele care optează pentru distribuirea cotei de 2% sau de 3,5% din impozitul datorat pentru susținerea entităților de către plătitorii de venituri nu mai pot exercita aceeași opțiune și la organul fiscal competent, pentru aceeași sursă de venit.

Opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din impozitul pe venit datorat este valabilă pentru o perioadă de cel mult doi ani fiscali consecutivi.

• ajustarea normei anuale de venit de către contribuabilii care obțin venituri din activități independente și din cedarea folosinței bunurilor;
• obligațiile contribuabililor pentru stabilirea venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit.

Având în vedere modificările din OUG nr. 79/2017, se actualizează deducerile personale care vor fi luate în calcul pentru persoanele aflate în întreținerea contribuabilului și terminologia normelor privind deducerea contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ținând cont de schimbarea modalității de calcul al contribuțiilor sociale.

Se abrogă normele actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea CASS din baza de calcul al impozitului pe venit, în sensul neacordării deducerii contribuției pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor și pentru cele din pensii sau/și diferențe de pensii acordate.

Totodată, se clarifică regimul fiscal al aportului în numerar sau al echivalentului în lei al aportului în natură efectuat de contribuabil la începerea unei activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în patrimoniul afacerii, precum și deductibilitatea sumelor plătite în avans care se referă la alte perioade fiscale.

Se uniformizează la 30 de zile termenul în care contribuabilul are obligația să anunțe organul fiscal în cazul încetării activității independente sau al întreruperii temporare a acesteia în cursul anului, ca urmare a unor accidente, a spitalizării sau a altor cauze obiective, inclusiv cele de forță majoră, dovedite cu documente justificative.

De asemenea, în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, se fac precizări referitoare la condițiile de acordare a scutirii de impozit pe venit prevăzute la art. 60 pct. 3 din Codul fiscal pentru contribuabilii persoane fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de impozit și venituri salariale impozabile.

➜ Contribuțiile sociale obligatorii

În ceea ce privește contribuțiile sociale obligatorii, HG nr. 354/2018 coroborează modificările aduse Codului fiscal prin OUG nr. 79/2017, OUG nr. 18/2018 și OUG nr. 25/2018. Având în vedere că am prezentat aceste modificări în numerele anterioare ale revistei, ne vom axa doar pe modificările și completările aduse normelor metodologice.

Principala modificare vizează persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, activități agricole, silvicultură și piscicultură, asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, eliminându-se prevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate în funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificări în legătură cu aplicarea noului regim fiscal.

Ca și în cazul impozitului pe venit, se introduce sistemul de autoimpunere, înlocuindu-se cel de stabilire a obligațiilor de plată a CAS și CASS în baza deciziilor de impunere. În plus, normele metodologice prezintă posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de asigurări sociale și contribuției de asigurări sociale de sănătate oricând în cursul anului până la termenul de plată, respectiv 15 martie inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

HG nr. 354/2018 prevede reținerea la sursă a CAS și CASS, după caz, pentru veniturile obținute de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă. În situația în care venitul realizat de contribuabili din aceste surse este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, dar prin cumulare veniturile respective se situează peste nivelul acestui plafon, contribuabilii își calculează singuri contribuția de asigurări sociale și/sau contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate/datorată prin declarația unică.

---

Exemplu

Un scriitor estimează că în cursul anului 2018 va realiza un venit anual în valoare de 20.000 lei din arendă și un venit din drepturi de proprietate intelectuală, ca urmare a publicării unei cărți, de 30.000 lei. Persoana fizică nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de asigurări sociale.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul anual estimat supus acestei contribuții este cel din drepturi de proprietate intelectuală, de 30.000 lei. Venitul net din drepturi de proprietate intelectuală este de 18.000 lei (30.000 lei – 40% x 30.000 lei).

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual estimat este mai mic de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică nu datorează CAS.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CASS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul anual estimat supus acestei contribuții este atât cel din arendă, cât și cel din drepturi de proprietate intelectuală, deci de 50.000 lei. Venitul net cumulat este de 30.000 lei: 12.000 lei (20.000 lei – 40% x 20.000 lei) din arendă și 18.000 lei (30.000 lei – 40% x 30.000 lei) din drepturi de proprietate intelectuală.

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual cumulat estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică datorează CASS.

Având în vedere că la fiecare plătitor aceste venituri se situează sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară și că nu se face stopaj la sursă, persoana fizică este obligată să își calculeze singură contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată prin declarația unică.

---

Prin HG nr. 354/2018 se introduce un capitol nou, capitolul VIII – Contribuția asiguratorie pentru muncă, în care sunt aduse clarificări referitoare la contribuabilii care trebuie să achite contribuția respectivă și la veniturile pentru care se datorează aceasta.

De asemenea, se exemplifică modul de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

---

Exemplu

Un taximetrist estimează că în cursul anului 2018 va realiza un venit net anual în valoare de 20.000 lei și un venit net din drepturi de proprietate intelectuală, ca urmare a publicării unei cărți, de 10.000 lei. Persoana fizică nu are calitatea de pensionar și nu este asigurată în sistem propriu de asigurări sociale.

Plafonul minim lunar în funcție de care se stabilește obligația plății CAS este de 22.800 lei (1.900 lei x 12 luni).

Venitul net anual estimat pentru anul în curs este de 30.000 lei (20.000 lei + 10.000 lei).

Din aplicarea prevederilor art. 148 din Codul fiscal rezultă că venitul net anual cumulat estimat este mai mare de 12 salarii minime brute pe țară. Astfel, persoana fizică datorează contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Prin declarația unică se va stabili baza de calcul al CAS la venitul ales (minimum 22.800 lei). Baza de calcul al CASS este de 22.800 lei.

---

În același timp, se exemplifică modul de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din asocieri cu persoane juridice, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții și din alte surse, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale.

➜ Impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți

Se trece la utilizarea termenului generic „declarație”, care înlocuiește „declarația de venit sau declarația privind impozitul pe profit”, și se abrogă din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal referințele la stabilirea impozitului pe reprezentanță, întrucât aceste prevederi au fost preluate în Codul fiscal.

➜ Taxa pe valoarea adăugată

Prin HG nr. 354/2018 se detaliază regulile aplicabile din punctul de vedere al includerii în sfera TVA a operațiunilor de cercetare-dezvoltare și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru acestea având în vedere principalele situații care se pot întâlni în practică.

Totodată, se introduc prevederi din care rezultă că organismele de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane impozabile din perspectiva TVA.

Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în ceea ce privește regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată, se clarifică regulile aplicabile, atât pentru relația titular de drepturi de autor – organism de gestiune colectivă, cât și pentru relația organism de gestiune colectivă – utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA.

De asemenea, având în vedere principalele situații care se pot întâlni în practică în legătură cu comisionul pe care organismul de gestiune colectivă îl încasează de la titularii de drepturi, se face precizarea că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.

➜ Accize

Se trece la corelarea prevederilor normelor metodologice cu cele ale Codului fiscal în sensul stabilirii modalităților și condițiilor de restituire a accizelor plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din țara noastră și care ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.

➜ Impozite și taxe locale

De asemenea, au fost refăcute exemplele de calcul al impozitului pe teren ca urmare a abrogării impozitării suprafețelor de teren înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și a terenurilor înregistrate în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, cu suprafața de până la 400 m².

În plus, se face precizarea că taxa specială pentru promovarea turistică a localității instituită la nivelul Capitalei constituie venit la bugetul local al municipiului București.

Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44 din 24 mai 2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziții și prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum și pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 454/31.05.2018

Conform notei de fundamentare, având în vedere întârzierile producătorilor și distribuitorilor în pregătirea prototipurilor de aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic și implicit întârzierile în depunerea acestora împreună cu documentația aferentă pentru avizare tehnică la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică, imposibilitatea operatorilor economici de a se dota cu aparate de marcat noi până la data de 1 iunie 2018 (contribuabilii mari și mijlocii), respectiv 1 august 2018 (contribuabilii mici) și pericolul afectării grave a activității operatorilor economici, s-a luat decizia nesancționării temporare a acestora pentru nerespectarea termenelor prevăzute de lege de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, sancțiunea urmând a se aplica începând cu data de 1 septembrie 2018 pentru contribuabilii mari și mijlocii, respectiv cu data de 1 noiembrie 2018 pentru contribuabilii mici.

Sursa: Ordinul ministrului mediului și al ministrului finanțelor publice nr. 448/2.010 din 14 mai 2018 privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul mediului, și al ministrului finanțelor publice nr. 1.488/3.198/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule, publicat în Monitorul Oficial nr. 457/04.06.2018 

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Modificarea constă în eliminarea obligației de a anexa la cererea de restituire documentul doveditor al plății taxelor auto/timbrului de mediu, precum și copiile cărții de identitate a autovehiculului și certificatului de înmatriculare. Scopul este simplificarea procedurilor administrative de restituire a sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule. Aceasta a impus și modificarea corespunzătoare a Ordinului ministrului mediului și al ministrului finanțelor publice nr. 1.488/3.198/2017.

Sursa: Ordinul președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 1.281 din 18 mai 2018 pentru aprobarea Metodologiei de distribuire a sumelor reprezentând contribuție asiguratorie pentru muncă plătite de contribuabili în contul distinct și de stingere a acestora, publicat în Monitorul Oficial nr. 460/05.06.2018

Potrivit acestui ordin, în scopul încasării contribuției asiguratorii pentru muncă datorate de contribuabilii persoane fizice și juridice, la unitățile Trezoreriei Statului se deschide contul de venituri ale bugetului de stat 20.A.47.03.00 „Sume din contribuția asiguratorie pentru muncă în curs de distribuire”, codificat cu codul de identificare fiscală al contribuabililor.

Stingerea contribuției asiguratorii pentru muncă se realizează de către organul fiscal central în conformitate cu prevederile art. 165 din Codul de procedură fiscală.

Sumele plătite de contribuabili în acest cont se distribuie de către organul fiscal central potrivit legii, astfel:

• 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale;
• 20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj;
• 5% la Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale;
• 40% la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale;
• 20% la bugetul de stat.

Regulile MiFID II sunt transpuse în România

Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, care asigură transpunerea prevederilor Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (MiFID II) a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 521 din 26 iunie 2018.

Potrivit unui comunicat al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), actul normativ are ca obiective principale îmbunătățirea protecției investitorilor, sporirea transparenței pieței prin extinderea cerințelor pre și post-tranzacționare, promovarea competiției în tranzacționare și în compensare.

Legea introduce elemente de noutate, precum: o nouă structură de tranzacționare – OTF, noi concepte – tranzacționare algoritmică, tranzacționare algoritmică de mare frecvență. Lista de instrumente financiare se extinde cu o nouă categorie – certificatele de emisie de gaze cu efect de seră și derivatele pe acestea.

„Din punct de vedere al impactului noilor prevederi, acesta va fi unul semnificativ asupra pieței de capital prin schimbarea arhitecturii pieței și a modului de desfășurare a tranzacțiilor. Actul normativ întregește cadrul legislativ, conturat în ultimii cinci ani, ce guvernează sectorul instrumentelor și investițiilor financiare”, a declarat vicepreședintele ASF, Mircea Ursache.

Totodată, vor fi instituite noi entități, ca urmare a extinderii obligațiilor de raportare a tranzacțiilor: mecanismul de publicare aprobat (APA), furnizorul de sisteme centralizate de raportare (CTP), mecanismul de raportare aprobat (ARM). De asemenea, pentru piețele de instrumente financiare derivate pe mărfuri sunt introduse prevederi referitoare la raportarea pozițiilor, la reducerea riscului sistemic și a activității speculative, prin limitarea cantitativă a pozițiilor deținute.

Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare a intrat în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Regulament privind controlul de stat al calității în construcții

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, Regulamentul privind controlul de stat al calității în construcții, document care stabilește cadrul normativ general, obiectivele, conținutul, organizarea și modul de exercitare a controlului de stat în domeniu.

Potrivit actului normativ, controlul de stat al calității în construcții se aplică tuturor construcțiilor, inclusiv instalațiilor aferente acestora, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță sau sursă de finanțare. Excepție fac locuințele unifamiliale cu un singur nivel (parter) și anexele gospodărești din proprietatea persoanelor fizice, situate în mediul rural și în satele aparținătoare municipiilor și orașelor, precum și construcțiile provizorii și lucrările de construcții care se pot executa fără autorizație de construire sau desființare, după caz, potrivit legii.

Controlul de stat al calității în construcții urmărește, în principal, respectarea prevederilor legale privind:

• performanța și conformitatea produselor pentru construcții;
• atestarea și autorizarea specialiștilor în domeniul construcțiilor;
• acreditarea sau autorizarea laboratoarelor de analiză și încercări în construcții;
• certificarea sistemelor de management al calității în construcții;
• certificarea performanței energetice și auditarea energetică a clădirilor;
• reglementările tehnice în construcții;
• verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor;
• verificarea calității lucrărilor executate, expertizarea tehnică a execuției construcțiilor, auditul energetic al clădirilor;
• asigurarea activității metrologice în construcții;
• recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală la expirarea perioadei de garanție;
• comportarea în exploatare a construcțiilor și intervențiile în timp asupra acestora;
• postutilizarea construcțiilor.

„Controlul de stat al calității în construcții se exercită de către personalul cu atribuții de control și inspecție din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) și din cadrul instituțiilor prevăzute la art. 34 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții (republicată, cu modificările ulterioare), prin structurile proprii de control ale acestora”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP).

În condițiile în care se constată încălcarea dispozițiilor legale și a cerințelor privind asigurarea calității în construcții, personalul cu atribuții de control și inspecție poate dispune măsuri de remediere, poate aplica sancțiuni sau, după caz, poate dispune chiar oprirea executării lucrărilor realizate necorespunzător.

Actul normativ va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MFP propune noi reglementări privind activitatea de emitere de monedă electronică

Ministerul Finanțelor Publice a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, proiectul de Ordonanță de urgență privind activitatea de emitere de monedă electronică. Potrivit Notei de fundamentare a actului normativ, proiectul de OUG a fost elaborat „pentru aspectele de principiu prevăzute de art. 111 din Directiva (UE) 2015/2366 referitoare la reglementarea, autorizarea și supravegherea prudențială a instituțiilor emitente de monedă electronică, urmând ca cerințele de natură tehnică, inclusiv cele referitoare la documentația de autorizare a instituțiilor emitente de monedă electronică din ghidurile Autorității Bancare Europene, să fie transpuse și detaliate prin intermediul legislației secundare”.

Proiectul de OUG definește moneda electronică drept „valoarea monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanță asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operațiuni de plată și care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică”.

După adoptarea de către Guvern și publicarea în Monitorul Oficial, actul normativ va înlocui Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică (care va fi abrogată). 

Proiectul de Ordonanță de urgență privind activitatea de emitere de monedă electronică și Nota de fundamentare sunt publicate pe site-ul MFP, la secțiunea Transparență decizională.

O mai bună protecție a turiștilor europeni prin noile norme adoptate de UE. Reglementările se aplică de la începutul lunii iulie

De la începutul lunii iulie, cei circa 120 de milioane de turiști din Uniunea Europeană care rezervă pachete de vacanță vor dispune de o protecție mai puternică în calitatea lor de consumatori, datorită noilor reglementări adoptate de UE, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene. Noile norme nu vor reglementa numai pachetele de vacanță tradiționale, ci vor proteja și consumatorii care rezervă alte forme de servicii de călătorie combinate, inclusiv pachete personalizate, în cazul cărora călătorul alege diferite elemente de la un singur punct de vânzare online sau offline. De asemenea, este introdusă protecția serviciilor de călătorie asociate, formulă în care călătorul cumpără servicii de călătorie de la un punct de vânzare, însă este invitat să rezerve alte servicii prin intermediul unei pagini de internet separate.

„Noile norme privind pachetele de servicii pentru călătorii sunt acum adaptate la era digitală și la noile moduri de rezervare a vacanțelor. Călătorii vor beneficia totodată de noi drepturi și vor fi bine protejați în cazul în care operatorul dă faliment. Grație noilor norme, întreprinderile turistice vor putea să își ofere serviciile la nivel transfrontalier”, a declarat Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen.

Printre beneficiile aduse consumatorilor se numără:

▪ Informații mai clare pentru călători. Firmele turistice trebuie să îi informeze pe călători dacă le oferă un pachet sau servicii de călătorie asociate, precum și cu privire la drepturile lor esențiale prin intermediul unor fișe de informații standardizate. Acestea trebuie să furnizeze informații clare privind elementele și caracteristicile pachetului, privind prețul acestuia și privind orice alte costuri suplimentare;

▪ Rambursare și repatriere în caz de faliment. Companiile care vând pachete de vacanță trebuie să își asigure protecția în caz de insolvență. Această garanție acoperă rambursarea și repatrierea în caz de faliment al organizatorului. Garanția se aplică și serviciilor de călătorie asociate;

▪ Norme mai clare privind răspunderea. Organizatorul pachetului este responsabil dacă apar probleme, indiferent de entitatea care prestează serviciile de călătorie;

▪ Drepturi mai solide de anulare. Conform noilor norme, călătorii pot anula un pachet de vacanță din orice motiv, prin plata unui comision rezonabil. Aceștia își pot anula vacanța gratuit în cazul în care destinația lor devine periculoasă, de exemplu din cauza unui război ori a unor dezastre naturale sau în cazul în care prețul pachetului este majorat cu peste 8% din prețul inițial;

▪ Asigurarea cazării în cazul în care călătoria de întoarcere nu poate fi efectuată. În cazul în care călătorii nu se pot întoarce din vacanța care a fost achiziționată ca pachet de servicii, de exemplu în cazul dezastrelor naturale, aceștia beneficiază de cazare până la trei nopți dacă nu se pot întoarce din vacanță la timp. Nopțile suplimentare sunt acoperite în conformitate cu reglementările privind drepturile pasagerilor;

▪ Asistență pentru călătorii în dificultate, în special prin furnizarea de informații privind serviciile de sănătate și asistența consulară.

Noile norme vor aduce beneficii și întreprinderilor:

▪ Norme mai clare, care vor facilita activitățile transfrontaliere. Întreprinderile vor trebui să respecte un singur set de norme privind cerințele de informare, răspunderea și alte obligații pe întreg teritoriul UE. Acum sunt recunoscute și sistemele naționale de insolvență din întreaga UE. Aceste măsuri vor permite întreprinderilor să funcționeze în întreaga UE în aceleași condiții ca în țara lor de origine;

▪ Cerințele modernizate de informare nu se mai bazează exclusiv pe broșurile turistice. Întrucât comercianții nu vor mai trebui să retipărească broșurile, aceștia vor face economii care au fost estimate la 390 milioane de euro pe an;

▪ Reducerea sarcinii de reglementare. Călătoriile de afaceri organizate în temeiul unui acord-cadru, de exemplu cu o agenție de voiaj specializată, nu vor mai fi acoperite de directivă.

Statele membre trebuiau să transpună normele în legislația națională până la data de 1 ianuarie 2018. A urmat apoi o perioadă de tranziție de șase luni, până la 1 iulie – dată de la care măsurile naționale de transpunere a directivei încep să se aplice.

A 5-a Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea spălării banilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Directiva (UE) 2018/843 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, precum și de modificare a Directivelor 2009/138/CE și 2013/36/UE a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (UE) din 19 iunie 2018.

Noua directivă stabilește o serie de măsuri menite să combată în mod mai eficient finanțarea terorismului și să asigure mai multă transparență în tranzacțiile financiare. Propunerea de act normativ a fost prezentată de Comisie în iulie 2016 în urma atacurilor teroriste și a dezvăluirilor din scandalul „Panama Papers” și face parte din Planul de acțiune al Comisiei din februarie 2016 vizând consolidarea combaterii finanțării terorismului, potrivit unui comunicat de presă dat publicității de Executivul de la Bruxelles.

Conform aceluiași document, cea de a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor va consolida competențele unităților de informații financiare din UE și le va ajuta să identifice, datorită nivelului mai ridicat de transparență, beneficiarii reali ai societăților și ai trusturilor, prin crearea unor registre ale beneficiarilor reali. Totodată, va preveni riscurile legate de utilizarea monedelor virtuale pentru finanțarea terorismului și va limita utilizarea cartelelor preplătite. De asemenea, cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor va îmbunătăți garanțiile pentru tranzacțiile financiare către și dinspre țări terțe cu un grad ridicat de risc, va spori accesul unităților de informații financiare la informații, inclusiv la registrele centralizate de conturi bancare, respectiv va asigura crearea registrelor centralizate de conturi bancare și de plăți sau a sistemelor centrale de extragere a datelor în toate statele membre. 

Actul normativ intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar statele membre trebuie să asigure intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 10 ianuarie 2020.

„Salutăm adoptarea de către Parlamentul European a celei de a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor. Noile norme vor spori transparența pentru a consolida combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga Uniune Europeană. Dorim să le mulțumim celor doi coraportori, dl. Kariņš și dna. Sargentini, precum și raportorilor alternativi pentru sprijinul lor puternic și pentru expertiza lor valoroasă, care au contribuit enorm la acest rezultat. Cu acest vot, Parlamentul încheie o rundă de negocieri ambițioase care au început acum doi ani. În iulie 2016, după atacurile teroriste îngrozitoare care au lovit UE și după operațiunile financiare de amploare dezvăluite în scandalul Panama Papers, Comisia a decis să ia contramăsuri urgente. Directiva revizuită face parte din acest plan de acțiune. Putem fi mândri de noile măsuri, care vor îmbunătăți considerabil normele existente. Marcăm astăzi o etapă importantă în combaterea criminalității financiare. Dar munca noastră nu s-a încheiat. Combaterea cu eficacitate a infracțiunilor financiare necesită punerea în aplicare adecvată a acestor norme și cooperarea strânsă între diferitele autorități. Ne angajăm să oferim tuturor statelor membre ajutor în instituirea acestor norme și în monitorizarea punerii în aplicare a acestora. Dorim ca toate statele membre ale UE să respecte standarde înalte în lupta împotriva spălării banilor și a finanțării terorismului în întreaga UE”, se specifică în declarația din 19 April a.c. a prim-vicepreședintelui Timmermans, a vicepreședintelui Dombrovskis și a comisarului Jourovà privind adoptarea de către Parlamentul European a celei de a 5-a Directive privind combaterea spălării banilor.

Prioritatea politicii monetare: susținerea stabilității financiare a țării

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința din luna iulie a.c., următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent

BNR a relevat că rata anuală a inflației IPC a crescut în aprilie la 5,22% și în mai la 5,41% (de la 4,95% în luna martie), peste nivelul prognozat. Evoluția a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creșterile consistente, peste așteptări, ale prețurilor combustibililor și produselor din tutun.

Rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a scăzut, însă, în luna mai la 2,95%, de la 3,09% în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05%. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, sub influența atenuării ritmurilor de creștere a prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și a evoluției cursului de schimb al leului în raport cu euro.

În luna aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 2,8% și în luna mai 3,3%, de la 2,5% în luna martie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2% în luna aprilie și 2,6% în luna mai, față de 1,9% în luna martie.

Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunțată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4%, de la 6,7% în trimestrul al IV-lea din 2017. Consumul gospodăriilor populației a continuat să fie principalul determinant al creșterii economice, dar cu o contribuție considerabil diminuată. Formarea brută de capital fix și-a menținut aportul pozitiv, în scădere totuși față de intervalul anterior. În schimb, contribuția exportului net la creșterea PIB real s-a îmbunatățit, în condițiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creștere a importurilor și cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuși la o valoare ridicată.

Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producției industriale în luna aprilie față de trimestrul întâi din 2018 și accelerarea ritmului anual de creștere a activității din comerț și servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivității muncii.

Incertitudini și riscuri semnificative asociate perspectivei pe termen mediu a inflației

Condițiile monetare și-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creșterii cotațiilor relevante ale pieței monetare și a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relațiile cu clienții nebancari, precum și al stabilității relative a cursului de schimb al leului.

Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în trimestrul II (6,8% în aprilie și 6,4% în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populației, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să‑și mărească ponderea în creditul total, până la 64,7% (de la un minim de 35,6% în 2012).

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei și coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.

Potrivit BNR, incertitudinile și riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflației sunt semnificative. Ele au ca surse condițiile de pe piața muncii, evoluția prețurilor administrate și a cotației petrolului, precum și volatilitatea de pe piața financiară internațională. Relevante sunt și ritmul creșterii economice în zona euro și pe plan global și pericolul escaladării protecționismului comercial.

Rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 2,50% pe an

Pe baza datelor disponibile în acest moment și urmărind asigurarea unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile prezervării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 6 august 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.

Durata de valabilitate a cardului național de sănătate se prelungește la șapte ani

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se prelungește, de la cinci la șapte ani, termenul de valabilitate a cardurilor naționale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018 și reglementează aceeași durată de valabilitate pentru toate cardurile emise după data respectivă. „Decizia este posibilă deoarece certificatele digitale înscrise pe cipurile cardurilor naționale de sănătate au o valabilitate de șapte ani, ceea ce va permite Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate să recunoască valabilitatea cardurilor pentru un interval de încă doi ani după termenul inscripționat pe suprafața de plastic a documentelor emise anterior datei de 31 iulie 2018”, se precizează într-un comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Măsura va permite o economie de circa 270 milioane de lei, prin degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente tipăririi a aproximativ 14,2 milioane de carduri noi în perioada anilor 2018-2019. „Fondurile respective urmează să fie direcționate spre alte cheltuieli din domeniul sănătății publice”, subliniază CNAS.

Instituția subliniază, în comunicat, că „va depune toate eforturile necesare tipăririi și distribuirii de noi carduri naționale de sănătate tuturor persoanelor care împlinesc vârsta de 18 ani sau care dobândesc calitatea de asigurat conform reglementărilor legale în vigoare”.

Prin același act normativ se prorogă până la 1 ianuarie 2019 termenele prevăzute la art. 74 lit. n) și art. 152 lit. l), precum și cele coroborate, din HG nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019. Măsura a fost adoptată deoarece se impune un interval suplimentar de pregătire a Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate pentru testarea și implementarea soluțiilor informatice care să asigure funcționalitatea optimă a noilor prevederi ale Contractului-cadru.

Activitatea unităților cultural-artistice în anul 2017

11 volume eliberate, în medie, fiecărui utilizator activ al bibliotecilor

Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității datele referitoare la activitatea din 2017 a principalelor unități cultural‐artistice, respectiv biblioteci, muzee și colecții publice, instituții și companii de spectacole și concerte, edituri, producători de filme, cinematografe, posturi de radiodifuziune și de televiziune.

10.000 de biblioteci, 163 milioane volume și 3,2 milioane utilizatori activi

Rețeaua bibliotecilor care a funcționat în anul 2017 a fost formată din circa 10.000 unități administrative și 103 filiale, la fel ca în anul 2016. Bibliotecile au pus la dispoziția publicului mai mult de 163 milioane de volume. În mediul urban, au funcționat 3.520 biblioteci și 97 de filiale ale acestora, cu un fond de carte de 124,7 milioane de volume (trei sferturi din fondul național de carte disponibil în biblioteci), iar în mediul rural, deși numărul bibliotecilor a fost considerabil mai mare decât cel de la orașe (6.074 biblioteci și numai 6 filiale) fondul de carte a fost mult mai mic, sub 40 milioane volume.

Numărul utilizatorilor activi a depășit 3,2 milioane de persoane în anul 2017, în scădere față de anul 2016 (când a fost peste 3,4 milioane). Distribuția numărului utilizatorilor activi arată o preponderență a utilizării bibliotecilor școlare (50,6%) și a celor publice (38,1%). Numărul volumelor eliberate diferiților utilizatori a fost, în 2017, de 35,8 milioane volume, revenind, în medie, 11 volume pe un utilizator. Accesibilă publicului larg din toate zonele țării, rețeaua de biblioteci publice, formată din biblioteci județene, municipale, orășenești și comunale a pus la dispoziția publicului 46 milioane volume de cărți și periodice tipărite, reunind în colecțiile proprii, 29,2 milioane titluri de cărți tipărite și 37 mii titluri de cărți electronice.

Raportat la numărul de locuitori se evidențiază că, în anul 2017, la o bibliotecă publică au revenit, în medie, 8.700 locuitori. Unui locuitor i‐au revenit, în medie, 2,3 volume din colecțiile bibliotecilor publice, de serviciile acestor biblioteci beneficiind 1,2 milioane utilizatori activi.

Pentru populația care a frecventat bibliotecile publice au fost disponibile, în medie, 37,3 volume pentru un utilizator.

Personalul bibliotecilor (inclusiv cel din bibliotecile școlare), a fost format, la sfârșitul anului 2017, din 10.592 persoane, 91,3% din acesta fiind personal de specialitate.

Circa 16 milioane vizitatori la muzee și colecții publice

Rețeaua muzeelor și colecțiilor publice a cuprins, în 2017, peste 400 unități de bază. Numărul bunurilor culturale și naturale, la sfârșitul anului 2017, a fost de peste 18 milioane, numărul acestora crescând cu circa 3 milioane, față de anul 2016. Din totalul bunurilor expuse de muzee în anul 2017, 16,9 milioane au fost bunuri culturale și piese de muzeu, iar 1,244 milioane au reprezentat plante și animale din grădinile botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale.

Numărul vizitatorilor la muzee și colecții publice, înregistrat în 2017, a fost de 15,9 milioane persoane, în creștere față de anul 2016 (14,2 milioane); mai mult de 600.000 persoane au efectuat vizite gratuite în Noaptea Muzeelor în anul 2017.

Numărul personalului care a deservit rețeaua unităților muzeale a fost de 6.989 persoane; 52,3% l‐a reprezentat personalul de specialitate.

23.500 reprezentații susținute de instituțiile și companiile de spectacole

Rețeaua instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a cuprins, în anul 2017, 230 de unități, din care 160 unități de bază și 70 de secții, față de 227 unități în anul 2016 (din care 167 unități de bază și 60 de secții). Instituțiile și companiile de spectacole au susținut 23.500 reprezentații, urmărite de 6,4 milioane de spectatori.

În funcție de tipul instituțiilor și companiilor de spectacole, în anul 2017, cei mai mulți spectatori s‐au înregistrat la teatre (42,0%) și la spectacolele susținute de ansambluri artistice, trupe de dans și de divertisment (32,2%). Personalul de specialitate existent la sfârșitul anului 2017 în cadrul instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte a fost de 12.002 persoane, dintre care 60,2% aveau funcții artistice de specialitate.

559 unități cu activitate de editare a revistelor și ziarelor

În anul 2017, au funcționat 559 unități cu activitate editorială a revistelor și ziarelor, față de 558 în anul 2016. Dintre acestea, 255 edituri au publicat ziare (cotidiene și necotidiene), 267 edituri au publicat reviste și un număr de 37 unități editoriale au publicat atât ziare, cât și reviste. Cele 292 edituri care au editat ziare tipărite au publicat, anul trecut, 109 titluri de ziare cotidiene tipărite și 172 titluri de ziare necotidiene tipărite. Online s‐au publicat 147 titluri de ziare cotidiene și 97 titluri de ziare necotidiene.

Numărul titlurilor publicațiilor periodice (reviste), apărute în 2017, a fost  de 1.646 titluri tipărite și 410 titluri online. În anul 2017, personalul angajat al editurilor a fost de 5.079 persoane, trei sferturi dintre acestea fiind personal de specialitate.

443 filme distribuite în cinematografe

Producția națională de filme pentru marele ecran, în anul 2017, a cuprins 41 de filme: 28 filme artistice (18 filme artistice producție românească și 10 filme artistice realizate în coproducție), 11 filme documentare și științifice și două filme de animație.

Rețeaua cinematografică, existentă la sfârșitul anului 2017 în evidențele Centrului Național al Cinematografiei, a cuprins 90 de unități cinematografice cu bandă normală (89 cinematografe și o caravană), în timp ce, au fost consemnate 92 de unități cinematografice cu bandă normală. Aceasta a dispus de 385 săli de cinema cu un total de 72.100 locuri. Proiecția cinematografică a cuprins 602.600 spectacole, vizionate de 13,9 milioane spectatori.

În anul 2017, au fost distribuite în cinematografe 443 filme, dinte care 67 filme naționale (sau coproducții) și 376 filme străine, în scădere față de anul 2016, când au fost distribuite 505 filme, dintre care 64 naționale (sau coproducții) și 441 filme străine.

Programul de emisie al stațiilor de radio publice a fost de 148.000 ore‐program (129.200 ore‐program au reprezentat emisiuni interne și 18.800 ore‐program emisiuni externe), cu 6.400 ore‐program mai puține față de anul 2016.

Stațiile de televiziune publice au difuzat, în anul 2017, 52.600 ore‐program emisie. Din totalul orelor‐program emise, circa 20% l‐au reprezentat programele de evenimente și informații, circa 15% programe de artă și cultură și câte aproximativ 10% programele de știri sau divertisment (fiecare categorie). Programele difuzate în limbile minorităților naționale au totalizat un număr de 1.138 ore‐program emisie.

Posturile de radio și televiziune particulare au difuzat, în 2017, prin sistem terestru și digital terestru, prin rețele de comunicații electronice (prin cablu) și prin satelit. Anul trecut au funcționat 522 de posturi particulare de radio care au difuzat terestru 186.400 zile de emisie, din care 375 posturi au difuzat prin programe proprii un număr total de 133.000 zile de emisie. Două posturi particulare de televiziune au difuzat, în anul 2017, programe în sistem digital terestru cu un număr total de 438 zile de emisie.

În 2017, a existat un post de radio particular și 321 posturi de televiziune particulare care au difuzat prin rețele de comunicații electronice (prin cablu). De asemenea, au funcționat 21 de posturi particulare de radio care au difuzat programe prin satelit cu un număr de 7.600 zile de emisie și 86 de posturi de televiziune particulare cu un număr de 30.300 zile de emisie.

INS precizează că numărul mediu de volume ce revine unui utilizator activ reprezintă numărul total de volume existente în biblioteci raportat la numărul total al utilizatorilor activi ai bibliotecilor, în anul de referință. Numărul mediu de volume împrumutate spre lectură care au revenit unui utilizator activ reprezintă numărul total de volume eliberate (tranzacții de împrumut individual) raportat la numărul total al utilizatorilor activi ai bibliotecilor, în anul de referință.

50 milioane de euro pentru întreprinderi sociale din șapte state membre ale UE. România este unul dintre beneficiari

România este unul dintre statele membre UE în care întreprinderile și organizațiile sociale pot beneficia de împrumuturi cu dobândă și garanții colaterale reduse, cu sprijinul Planului de investiții pentru Europa, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România. Fondul European de Investiții (FEI) și cele șapte bănci membre ale grupului Erste au semnat recent un acord de garanție pentru antreprenoriatul social în scopul de a oferi finanțare organizațiilor sociale, prin intermediul Programului UE pentru ocuparea forței de muncă și inovare socială (EaSI).

Rețeaua Erste de bănci locale va putea oferi, în următorii cinci ani, împrumuturi în valoare totală de 50 de milioane de euro unui număr de cel puțin 500 de organizații sociale din șapte state membre ale UE – România, Austria, Croația, Cehia, Slovacia, Serbia și Ungaria. Grupul bancar va oferi finanțare pentru o gamă largă de sectoare ale antreprenoriatului social, fiind vizate organizații inovatoare, orientate spre mediul social, ce activează în domeniul educației, sănătății, serviciilor sociale sau ocupării forței de muncă ce provine din categorii defavorizate, marginalizate sau vulnerabile.

Protecția mediului: Publicul va avea acces permanent la Inventarul național al siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate

Guvernul a aprobat, la propunerea Ministerului Mediului, proiectul de lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate. Astfel, urmează să fie create condițiile de realizare a obiectivelor prioritare specifice siturilor contaminate prevăzute de legislația europeană. „Proiectul de act normativ prevede abordarea etapizată a gestionării siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, în vederea diminuării riscurilor asupra sănătății umane și mediului. Principalul obiectiv are în vedere remedierea siturilor contaminate până la un nivel de funcționalitate care corespunde utilizării prezente și viitoare a acestora, în conformitate cu principiul «poluatorul plătește»”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu.

Proiectul de act normativ propune introducerea unor elemente de noutate în legislația care reglementează gestionarea siturilor potențial contaminate și a celor contaminate. Astfel, este introdusă obligativitatea identificării siturilor potențial contaminate. Această responsabilitate revine în sarcina autorităților publice locale. Pentru facilitarea îndeplinirii acestei responsabilități, actul normativ include o anexă care cuprinde activitățile antropice cu potențial de contaminare a solului.

Totodată, în vederea asigurării transparenței, a fost introdusă o prevedere care oferă acces permanent publicului la Inventarul Național al siturilor potențial contaminate, contaminate și remediate. Inventarul Național va fi publicat pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului. O altă prevedere se referă la elaborarea, de către ministerul de resort, a metodologiei de investigare a siturilor potențial contaminate și a celor contaminate, precum și a metodologiei de remediere a siturilor contaminate. După elaborare, cele două metodologii vor fi aprobate ulterior prin ordin de ministru.

„Gestionarea corespunzătoare a siturilor contaminate va conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România. Actul normativ va contribui la protejarea sănătății umane și a mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă”, precizează Ministerul Mediului, într-un comunicat.

Proiectul de act normativ va fi transmis Parlamentului spre dezbatere și adoptare.

În anul 2017 au funcționat peste 60.000 de unități sanitare, iar unui medic i-au revenit, în medie, 335 locuitori

În anul 2017, activitatea din sistemul sanitar (public și privat) s-a desfășurat în peste 60.000 unități de profil (49.000 în mediul urban și 11.000 în mediul rural), relevă datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe principalele categorii de unități, rețeaua sanitară a dispus, anul trecut, de: 576 spitale (față de 567 în anul 2016), 823 de centre de diagnostic și tratament, centre medicale și centre de sănătate (în creștere cu 19 unități față de anul 2016), 461 de ambulatorii de specialitate și ambulatorii integrate spitalelor (în scădere cu opt unități față de anul 2016), peste 41.000 de cabinete medicale (față de 40.000 în anul 2016). Rețeaua de laboratoare medicale și rețeaua farmaceutică nu au înregistrat diferențe semnificative față de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 6.300 laboratoare medicale și laboratoare de tehnică dentară, și 9.700 farmacii, drogherii și puncte farmaceutice. Dintre cele 576 de spitale care și-au desfășurat activitatea în anul 2017, numai 338 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 166 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

10.700 cabinete medicale independente de specialitate în mediul urman și 403 în zona rurală

Medicina primară, asigurată prin rețeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populației cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea și tratarea unor boli, cât și pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcționat în mediul urban, 6.600 cabinete comparativ cu 4.500 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2016.

În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulți locuitori (aparținând populației rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban.

Asistența medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unități specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale și stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic și tratament, al altor unități medicale, unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate și cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenței medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcționat 10.700 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 26 ori mai mic, respectiv, de numai 403 de cabinete. În consecință, la fel ca în anul 2016, numărul de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 23 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

În anul 2017, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, ca în anul 2016, în medie, numai 0,4 cabinete medicale independente de specialitate comparativ cu 10,1 cabinete în mediul urban în anul 2017 și 9,8 cabinete în anul 2016.

Cele aproximativ 570 de spitale care au funcționat în anul 2017 au dispus, la fel ca și în anul 2016, de 132.000 paturi pentru internare continuă (122.000 paturi în mediul urban și aproape 10.000 în mediul rural) și au acordat asistență medicală unui număr de 4,2 milioane de pacienți internați.

Durata medie de spitalizare a fost de 7,4 zile/pacient internat în spital.

În mediul rural au revenit de opt ori mai mulți locuitori unui medic

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2017 sistemul de sănătate a dispus de 58.600 medici (în creștere cu 1.300 față de anul 2016), 15.700 medici dentiști (în scădere cu aproximativ 800 față de 2016), 17.800 farmaciști (+600), 142.100 personal cu pregătire sanitară medie (+4.900) și 69.400 personal sanitar auxiliar (+3.100). Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor dentiști fiind de peste două treimi, iar în rândul farmaciștilor de 90%.

Un număr de 1.600 fiziokinetoterapeuți și 14.600 asistenți medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unitățile din sistemul sanitar public și privat în anul 2017, față de 1.400 fiziokinetoterapeuți și 13.800 asistenți medicali cu studii superioare în anul 2016.

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente.

Din totalul medicilor, o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceștia desfășurându-și activitatea în mediul urban.

În anul 2017, la fel ca în anul precedent, discrepanțele pe medii de rezidență privind asigurarea populației cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de 8 ori mai mulți locuitori unui medic, de șase ori mai mulți locuitori unui medic dentist și de patru ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban.

Deloitte Europa Centrală: Succesul unei țări în domeniul inovației este influențat de finanțarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate

Eficiența și claritatea sistemului de stimulente destinate cercetării-dezvoltării (R&D) derulate de companii și abilitatea de a identifica cu ușurință activitățile de profil eligibile pentru stimulente fiscale și granturi se numără printre factorii cei mai importanți care influențează cheltuielie aferente acestui domeniu în Europa Centrală. Această concluzie a rezultat în urma unui raport care analizează factorii ce influențează decizia privind cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea în regiune, realizat de Deloitte Europa Centrală, document menit să susțină analiza tendințelor curente și să identifice obstacolele majore din calea investițiilor mai mari în domeniu. Studiul din acest an a cuprins răspunsurile unor respondeți reprezentând 329 de companii din nouă țări din regiune (România, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia).

„Dacă gradul de inovație al unei economii se află în legătură strânsă cu cheltuielile cu cercetarea-dezvoltarea, succesul unei țări în domeniul inovației este influențat de finanțarea indirectă prin intermediul stimulentelor dedicate”, a spus Dinu Bumbăcea, partener coordonator consultanță la Deloitte România.

În privința cheltuielilor cu R&D, studiul arată că puțin peste jumătate dintre respondenți (52%) anticipează că firmele pentru care lucrează vor cheltui mai mult în viitorul apropiat (următorul an sau doi) față de 2017, o creștere de șapte puncte procentuale față de ultima ediție a studiului din 2016. Abordarea pro-inovație pare să fie mai puternică dacă ne referim la o perioadă pe termen lung. Două treimi (67%) dintre companiile intervievate au în plan să-și crească investițile în R&D în următorii trei până la cinci ani (în creștere cu 10 puncte procentuale față de ediția anterioară).

Similar ediției precedente, actualul raport relevă că politicile de confidențialitate ale companiilor (67%) au fost cele mai folosite metode pentru protejarea IP-urilor; 12% dintre companiile din regiune nu folosesc nicio formă protecție a IP-urilor. De asemenea, la fel ca în 2016, existența unui sprijin de orice natură (63%) și cercetătorii cu experiență (62%) sunt principalii factori care îi pot determina pe aceștia să-și crească investițiile în R&D.

Dunwell: În 2018, vom observa noi tendințe de dezvoltare a parcurilor industriale

Viitorul dezvoltării sectorului industrial al pieței imobiliare va fi marcat de trei tendințe majore: orientarea spre spații logistice situate în interiorul orașelor; expansiunea în afara zonelor geografice tradiționale ale acestui segment; consolidarea poziției marilor dezvoltatori care deja sunt activi în piață, relevă un studiu realizat de Dunwell, singura agenție de brokeraj din România specializată exclusiv în segmentul industrial al pieței imobiliare.

Astfel, potrivit concluziilor studiului, creșterea segmentului industrial-logistic din imobiliare își va păstra tendința din 2017, atât pe termen scurt, cât și mediu. Majorarea consumului anul trecut cu 8,4% și o valoare a tranzacțiilor din acest sector în 2017 estimată la 240 milioane de euro sunt premisele unui al doilea an-record în dezvoltări de spații logistice și industriale, cu peste 500.000 metri pătrați estimați a fi livrați până la finalul anului.

O altă concluzie a analizei este că mai mulți retaileri au început să-și dezvolte propriile spații logistice. De asemenea sunt mai mulți operatori din industria alimentară, retail sau comerț electronic care fie au deja proiecte în construcție, fie explorează această opțiune.

„Cred ca vom vedea un început de orientare spre spații logistice dezvoltate în interiorul orașelor, depozite mai mici, mai aproape de oraș sau chiar în oraș. Este posibil să vedem și soluții de hosteluri construite de dezvoltatorii de parcuri industriale, astfel încât forța de muncă să nu mai fie o problemă atât de mare. Hostelurile vor fi construite în parcurile mari din afara orașelor, acolo unde forța de muncă este adusă din împrejurimi. Estimăm că aceste hosteluri vor fi construite mai întâi în București, iar următorul oraș ar putea fi Timișoara, dat fiind faptul că aici orice hostel situat în limitele exterioare are foarte mulți clienți din rândul angajaților în parcurile logistice”, a declarat Daniel Cautiș, Managing Partner al Dunwell.

Creșterea prognozată va veni și din parcuri din afara Capitalei, dezvoltatorii extinzându-se din ce în ce mai mult în orașe regionale puternice, aflate, însă, în alte zone decât cele tradiționale, din vestul țării: Sibiu, Brașov, Pitești. Infrastructura a fost în 2017 principalul obstacol în dezvoltarea sectorului industrial, potrivit analiștilor Dunwell.

„Dezvoltarea parcurilor industriale se bazează în mare măsură pe existența unuia sau mai multor chiriași puternici cu potențial mare de extindere, abilitatea proprietarilor de parcuri traducându-se și în satisfacerea cât mai rapidă a cerințelor ocupanților. În consecință, suprafețele dezvoltărilor speculative au crescut în mod constant în ultimii doi ani. Cererea va continua să fie alimentată de cheltuielile private, unii chiriași este posibil să-și mute operațiunile, iar piața va fi foarte activă. Rezultatele acestui studiu, precum și valoarea și volumul tranzacțiilor realizate până în acest moment, ne fac să privim cu optimism și încredere, pe termen scurt și mediu, dezvoltarea pieței de spații industriale și logistice din România”, a concluzionat Daniel Cautiș.

Analiză Deloitte: Piața de fuziuni și achiziții, estimată la 1,6-1,8 miliarde de euro în primul semestru

Piața de fuziuni și achiziții (M&A) din România a marcat o revenire semnificativă în al doilea trimestru al acestui an, însumând, din punctul de vedere al tranzacțiilor a căror valoare a fost anunțată, 391 milioane de euro, comparativ cu 258 milioane de euro în primele trei luni ale anului, relevă o analiză realizată de Deloitte. Potrivit estimărilor Deloitte, valoarea totală a pieței, inclusiv tranzacțiile care nu au avut o valoare comunicată, a fost între 1,1 și 1,3 miliarde de euro, în creștere comparativ cu trimestrul doi din 2017. „Dacă ne uităm însă cumulat la primele șase luni ale anului, se accentuează tendința de a nu raporta valoarea tranzacțiilor. Din estimările noastre, în prima jumătate a anului 2018, valoarea totală a pieței a fost între 1,6 și 1,8 de miliarde euro”, a spus Ioana Filipescu, Partener, Corporate Finance, Deloitte România.

Actorii din piața de fuziuni și achiziții au realizat, în trimestrul al doilea al anului, un număr total de 27 tranzacții (inclusiv cele a căror valoare nu a fost anunțată oficial). În perioada similară din 2017 au fost anunțate 21 de tranzacții. „Am asistat la un reviriment al pieței de M&A în al doilea trimestru al anului, când s-au semnat o serie de tranzacții semnificative. Cu toate că valoarea unora dintre aceste tranzacții nu a fost făcută publică, dimensiunea businessului ne îndreptățește să credem că valoarea acestora este semnificativă”, a spus Ioana Filipescu.

Cele mai mari tranzacții din cel de-al doilea trimestru al anului 2018 au fost:

• Achiziția de către Vodafone a acțiunilor Liberty Global din Germania, Republica Cehă, Ungaria și România (valoare necomunicată pentru România);
• Preluarea proiectului de birouri Oregon Park din zona Barbu Văcărescu din Pipera de către Lion’s Head Investment, care realizează prima achiziție în România (valoare necomunicată);
• Vânzarea de către SIF Oltenia a participației de 6,3% pe care o avea la BCR către Erste Group Bank (valoare: 140 milioane euro);
• Achiziția de către grupul german Phoenix a distribuitorului Farmexim și a rețelei Help Net, reprezentând cea mai mare tranzacție din acest an din sectorul de medicamente (valoare necomunicată);
• Preluarea de către grupul olandez AkzoNobel a producătorului de vopsele Fabryo (valoare necomunicată)

„Anticipăm că activitatea de M&A va continua să se mențină la un nivel ridicat și în partea a doua a anului. Factorii care contribuie la consolidarea sentimentului pozitiv printre investitori în legătură cu România sunt climatul macroeconomic care încă mai permite realizarea unor proiecte viabile, perspectivele de creștere pe termen mediu de care România încă beneficiază, gradul relativ ridicat de fragmentare pentru majoritatea industriilor și panta ascendentă pe care se află companiile lider de piață”, a concluzionat Filipescu.

Viitorul buget pe termen lung al UE (2021-2027): obiective cu impact semnificativ în viețile cetățenilor și ale întreprinderilor (IV)

Întregim – și în numărul de față – elementele care vizează elaborarea viitorului buget pe termen lung al Uniunii Europene, aferent perioadei 2021 – 2027. Propunerile Comisiei Europene (CE) sunt centrate, și în obiectivele la care ne vom referi în continuare, pe elemente de cel mai mare interes pentru calitatea vieții cetățenilor din spațiul comunitar și pentru creșterea eficienței activității entităților de bază din economie.

Suplimentarea fondurilor pentru investiții în infrastructuri de înaltă performanță

În cadrul următorului buget al UE pe termen lung, Comisia Europeană a propus reînnoirea Mecanismului pentru interconectarea Europei cu 42,3 miliarde euro, pentru sprijinirea investițiilor în rețelele europene de infrastructură din sectorul transporturilor (30,6 miliarde euro), al energiei (8,7 miliarde euro) și din sectorul digital (3 miliarde euro). Aceasta reprezintă o creștere de 47% comparativ cu perioada 2014-2020 și demonstrează angajamentul UE de a crea o Uniune bine conectată și integrată, în care cetățenii și întreprinderile pot beneficia pe deplin de libera circulație și de piața unică. Pentru perioada 2021-2027, CE propune consolidarea dimensiunii de mediu a Mecanismului pentru interconectarea Europei, cu o țintă de 60% din bugetul acestuia care să contribuie la realizarea obiectivelor climatice. Aceasta va contribui la consolidarea Uniunii Energetice, la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris și la întărirea poziției de lider mondial a Europei în lupta împotriva schimbărilor climatice. „Transporturile sunt un domeniu în care UE aduce beneficii concrete pentru cetățenii săi, și propunem acum un buget fără precedent pentru îmbunătățirea mobilității pe continentul nostru. Dorim ca europenii să călătorească în cea mai modernă, mai sigură, mai ecologică și mai conectată rețea din lume”, a declarat comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc.

Propunerea Comisiei urmărește o mai bună integrare a sectoarelor transporturilor, energiei și digital, pentru a accelera decarbonizarea și digitalizarea economiei UE. Soluțiile de mobilitate curate – cum este mobilitatea electrică – necesită o integrare strânsă a sectorului transporturilor cu sectorul energiei. Printre alte exemple se numără mobilitatea autonomă, stocarea energiei și rețelele inteligente.

♦ Transporturi: prioritizarea modurilor de transport ecologice și crearea unor puncte de încărcare pentru combustibili alternativi

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini o mobilitate inteligentă, sustenabilă, incluzivă și care răspunde cerințelor de securitate și siguranță, în conformitate cu propunerile „Europa în mișcare” și cu politica UE în materie de infrastructură de transport. De exemplu, mecanismul va contribui la decarbonizarea transporturilor prin prioritizarea modurilor de transport ecologice (cum este transportul feroviar) și crearea unor puncte de încărcare pentru combustibili alternativi. Se propune, totodată, un accent mai puternic pe modernizarea rețelei, în special pentru îmbunătățirea siguranței și securității. Ca expresie concretă a solidarității europene, o parte din buget (11,3 miliarde euro) va fi rezervată pentru statele membre eligibile pentru a beneficia de Fondul de coeziune.

Pentru întâia dată, Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini și infrastructura de transport cu dublă utilizare civilă și militară, cu 6,5 miliarde euro. Obiectivul avut în vedere este adaptarea rețelei de transport europene la cerințele militare și îmbunătățirea mobilității militare în UE. Aceasta va reprezenta o contribuție importantă la crearea unei veritabile uniuni a apărării până în 2025, care reprezintă o prioritate politică a acestei Comisii.

♦ Energie: accesibilă, sigură și durabilă

În sectorul energetic, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va permite crearea unei veritabile Uniuni Energetice. În context, Europa va putea rămâne un pionier al tranziției către o energie curată, în concordanță cu prioritatea politică a CE ca UE să devină lider mondial în domeniul energiei din surse regenerabile. În acest scop, o nouă componentă a bugetului va stimula cooperarea dintre statele membre cu privire la proiectele transfrontaliere de producție a energiei din surse regenerabile, pentru a promova adoptarea strategică a tehnologiilor din domeniul energiei din surse regenerabile gata de lansare pe piață. Programul va continua totodată să sprijine infrastructurile rețelelor transeuropene majore, permițând o mai bună integrare a pieței interne a energiei, stimulând interoperabilitatea rețelelor la nivel transfrontalier și transsectorial, facilitând decarbonizarea și garantând securitatea aprovizionării cu energie.

♦ Sectorul digital: o rețea în bandă largă de mare capacitate

Mecanismul pentru interconectarea Europei va sprijini crearea unei infrastructuri digitale de ultimă generație, care pune bazele unei piețe unice digitale funcționale. Digitalizarea industriei europene și modernizarea unor sectoare precum transporturile, energia, sănătatea și administrația publică depind de accesul universal la rețele de mare și foarte mare capacitate fiabile, accesibile și de calitate. În condițiile unei cereri tot mai mari de rețele și infrastructură de mare capacitate în domeniul comunicațiilor electronice, noul Mecanism pentru interconectarea Europei va acorda o mai mare importanță infrastructurilor de conectivitate digitală.

Rețelele transeuropene și cooperarea transfrontalieră sunt nu numai esențiale pentru funcționarea pieței unice, dar și strategice pentru implementarea Uniunii Energetice, a pieței unice digitale și pentru dezvoltarea unor moduri de transport sustenabile. Fără intervenția UE, însă, operatorii privați și autoritățile naționale nu au suficiente stimulente pentru a investi în proiecte de infrastructură transfrontaliere. Mecanismul pentru interconectarea Europei urmărește remedierea acestei situații grației unei cofinanțări a UE. Fondurile sunt alocate pe baza unor cereri competitive de propuneri gestionate de Comisia Europeană și de Agenția Executivă pentru Inovare și Rețele (INEA). Alături de programul InvestEU, mecanismul contribuie, de asemenea, la reducerea deficitului de investiții în Europa și la crearea de locuri de muncă și de creștere economică.

1,26 miliarde euro pentru consolidarea Corpului european de solidaritate

Pentru următorul cadru bugetar al UE post-2020, CE propune un nou program pentru Corpul european de solidaritate căruia să i se aloce 1,26 miliarde euro. Scopul este de a extinde oportunitățile pe care acesta le oferă. Noul program va permite unui număr de cel puțin 350.000 de tineri europeni să sprijine comunitățile în situații de necesitate între 2021 și 2027 prin voluntariat, stagii și plasament în muncă. Propunerea adoptată consolidează Corpul european de solidaritate pentru perioada bugetară următoare. „Bazată pe experiența acumulată până în prezent, această propunere prevede o abordare mai inclusivă și mai flexibilă și, în final, o mai mare libertate de alegere pentru participanți, indiferent dacă aceștia ar dori să urmeze un plasament de voluntariat sau unul profesional”, a declarat Marianne Thyssen, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă.

Noul program se va baza pe realizările Corpului din cursul primilor săi ani de existență și creează un punct de acces unic pentru tinerii dispuși să se implice în activități de solidaritate. În particular, programul va include:

▪ Activități de voluntariat pentru a sprijini operațiunile de ajutor umanitar în țări din afara UE. Adăugarea la Corpul european de solidaritate a acestui sistem al UE bine consacrat de ajutor umanitar, care, până în prezent, a funcționat sub denumirea de Voluntari UE pentru ajutor umanitar, va oferi oportunități de voluntariat în afara UE și va completa oportunitățile existente în cadrul Corpului de solidaritate de implicare în activități de voluntariat, în mod individual sau în grup, de a urma un stagiu sau de a obține un loc de muncă într-un domeniu de solidaritate în Europa sau în afara ei;

▪ Măsuri vizate. Acestea vor include finanțare suplimentară sau activități dedicate de durată mai scurtă sau desfășurate în propria țară, pentru, de exemplu, a facilita participarea la Corpul european de solidaritate a tinerilor defavorizați.

De la lansarea sa, la 7 decembrie 2016, aproape 64.000 de tineri s-au alăturat Corpului european de solidaritate și aproape 5.000 de participanți și-au început activitatea. Într-o primă fază, lansată în decembrie 2016, au fost mobilizate opt programe diferite care să ofere voluntariat, stagii sau oportunități de angajare, în cadrul Corpului european de solidaritate. În mai 2017, Comisia a înaintat o propunere vizând dotarea Corpului european de solidaritate cu propriul mecanism de finanțare și cu propriul cadru juridic. Propunerea este examinată în prezent de către Parlamentul European și Consiliu. Ea va contribui la creșterea suplimentară a coerenței și a impactului Corpului. Un buget de 376,5 milioane euro pentru Corpul european de solidaritate în cursul perioadei 2018-2020 ar permite unui număr de 100.000 de tineri europeni să sprijine comunități și să-și dezvolte competențele până la sfârșitul anului 2020. (Sursa: Comisia Europeană)

(Va urma)

Creșterea economică. Fără cosmetizări, fără deziluzii

Teodor Brateș

Laboriosul proces de reflectare în statistica oficială a „mersului economiei românești” a fost marcat, în aceste zile, de publicarea celei de-a doua serii de date provizorii privind dinamica produsului inten brut (PIB). Esențialul este reflectat de faptul că, față de precedentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), nu au intervenit schimbări semnificative. Prin urmare, în intervalul ianuarie-martie 2018, produsul inten brut a crescut cu patru procente.

Sigur, este vorba despre un recul față de recordul din anul precedent – când s-a înregistrat un spor de 6,9% – însă, comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România are, în continuare, unul dintre cele mai înalte ritmuri de creștere economică. Ne aflăm, așadar, pe podium, fapt a cărui însemnătate nu mai trebuie subliniată.

Între timp, în conformitate cu programarea apariției comunicatelor INS pe domenii de activitate, comunicate care se referă la lunile aprilie și mai, se poate adânci demersul analitic, mai ales în privința tendințelor principale de evoluție a economiei noastre naționale. Sintetic, se reconfirmă astfel că principalul determinant al creșterii economice în primul trimestru din 2018 și din lunile care i-au urmat a continuat să fie consumul gospodăriilor populației.

Am mai avut prilejul să comentăm acest fapt, însă – după comunicatul recent al INS – se impune a remarca diminuarea ritmului de creștere a consumului gospodăriilor populației comparativ cu 2017. De asemenea, rezultatele înregistrate de la începutul anului în curs indică indubitabil o relansare notabilă a procesului investițional prin sporul de peste șase procente la capitolul formarea brută de capital fix. Un alt element demn de a fi reținut privește îmbunătățirea contribuției exportului net la sporirea produsului intern brut (în termeni reali). Pe acest fond, a avut loc o temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent.

În rest, comunicatul INS atestă diin nou faptul că industria are cea mai mare pondere atât la formarea PIB (aproape 23%), cât și cea mai mare contribuție, ca ramură, la sporul acestuia în primul trimestru din 2018, respectiv un procent din cele patru pe total. Din păcate, construcțiile bat pasul pe loc, inclusiv din cauza deficitului de forță de muncă.

Pe un plan mai larg, situația de pe piața muncii, în ansamblul ei, face obiectul unor preocupări presante, în aproape toate ramurile economiei. Din motive tratate sistematic în comentariile noastre, avem de-a face cu un deficit cronic de personal, ceea ce impune – simultan cu orientarea învățământului de toate gradele spre formarea de profesioniști în domeniile în care cererea este mai mare – adoptarea de măsuri urgente pentru utilizarea unor forme specifice de calificare la nivelul entităților de bază și pe o serie de domenii de specializare. Riscurile pe care le prezintă prelungirea și acutizarea actualei situații de pe piața muncii vizează nu numai încetinirea severă a ritmului creșterii economice, ci și menținerea inflației la cote ridicate.

Dificultățile existente și în alte sfere de activitate, inclusiv cele care au un caracter prociclic, aduc în prim-plan necesitatea de a se acționa pentru o creștere economică realmente sustenabilă, ceea ce presupune adoptarea și aplicarea unui mix de politici macroeconomice menite să asigure nu numai stabilitatea financiară a țării, ci și consolidarea capacității de răspuns la noi riscuri și provocări legate atât de evoluțiile interne, cât și de cele internaționale. În acest context, s-au relevat – la recente manifestări publice – principalele cerințe pentru acțiuni practice în vederea amplificării și diversificării surselor de finanțare, în special pentru programele de investiții, de modernizare a economiei, atât prin creditare, cât și prin accesarea fondurilor europene nerambursabile. Remarca este valabilă și pentru IMM-uri – zona predilectă de activitate a profesioniștilor contabili.

Este vorba, în același timp, despre gradul de îndatorare și despre volumul pierderilor din economia reală, alte teme deosebit de preocupante. Tocmai diminuarea acțiunii acestor factori și fructificarea mai eficientă a avantajelor comparative și competitive se detașează tot mai clar ca o necesitate de prim ordin, dacă dorim să avem o creștere economică sustenabilă, în adevăratul înțeles al cuvântului. Restul decurge nemijlocit din această cerință fundamentală.

(Copyright foto: solerf / 123RF Stock Photo)

Proiectul cultural Contemporanii – dialog autentic între creatorii și consumatorii de artă

Alexandra Rizea

Frecvent, se vernisează câte o expoziție de artă plastică înscrisă în Proiectul cultural Contemporanii. În acest fel, atât în Capitală, cât și în alte localități din țară, publicului larg i se oferă posibilitatea de a cunoaște creatori consacrați, care se află în plină activitate, dar și tineri, conferind, astfel, actualității nemijlocite spațiul necesar pentru sporirea valorii adăugate în unele dintre cele mai fertile domenii de manifestare a spiritului uman.

O amplă expoziție de gen s-a deschis la Institutul Cultural Român (ICR) din București, sub auspicii dintre cele mai favorabile. Este vorba despre a doua ediție a Zilelor Atelierelor Deschise de Sculptură, eveniment așteptat cu mult interes de iubitorii de artă, mai ales în urma succesului primei ediții. Numărul mare de vizitatori, atât la vernisaj, cât și în weekendurile de la începutul lui iulie, confirmă interesul față de expozițiile de grup care permit să se contureze o imagine cuprinzătoare a celor mai recente creații din diferite domenii ale artelor vizuale. Faptul că expun nu mai puțin de 27 de sculptori – din toate generațiile și promotori ai celor mai diverse stiluri – dă măsura unui demers creator remarcabil.

Denumirea de Ateliere Deschise de Sculptură este valabilă la propriu. Alături de operele finite, se prezintă elemente tipice care definesc atelierele de sculptură, modalitățile prin care ideile se transpun în schițe, iar acestea se materializează în sculpturi destinate spațiului public, precum și colecționarilor. Se expun, de asemenea, materiale utilizate de sculptori și uneltele lor de lucru, ceea ce relevă și specificitatea acestei ramuri a artelor vizuale. Este vorba despre un meșteșug care implică, alături de fantezie, rafinament și un efort fizic deosebit, chiar și atunci când este vorba despre genul numit sculptură mică. Vizitatorii au, astfel, un argument în plus să prețuiască operele valoroase ale sculptorilor.

Deci, 27 de sculptori contemporani ne oferă prilejul nu numai de a le cunoaște direct creațiile, ci și de a confirma și reconfirma existența și forța de expresie a unui număr mare de talente autentice, sursă inepuizabilă de satisfacție pentru noi toți cei care iubim arta și prețuim, în cel mai înalt grad, contribuțiile românești la îmbogățirea patrimoniului cultural universal. Și aceasta, pentru că majoritatea expozanților au avut participări semnificative la manifestări de profil organizate în zeci de țări. Astfel de participări sunt facilitate în primul rând de ICR, atât la nivel central, cât și în filialele din străinătate, în special din capitalele unor state care se bucură de un turism foarte dezvoltat. Referindu-ne la artele vizuale, se cere remarcată și buna colaborare dintre ICR și Uniunea Artiștilor Plastici din România.

Un alt aspect important vizează existența și caracterul funcțional al proiectelor culturale de natura celui intitulat Contemporanii. Pe lângă faptul că asigură o finanțare certă, publică și privată, se instituie o strict necesară continuitate prin organizarea de manifestări care tind să devină tradiționale. Cum s-a văzut, publicul este avizat și așteaptă evenimente precum Zilele Atelierelor Deschise de Sculptură pentru a le include în programul de timp liber. Totodată, edițiile din acest an ale manifestărilor desfășurate sub genericul Contemporanii întregesc semnificativ retrospectivele consacrate Centenarului Marii Uniri, relevând, deopotrivă, continuitățile și spiritul inovator propriii vremurilor pe care le trăim.

(Copyright foto: injenera / 123RF Stock Photo)

Interviu cu Olivia Postole, expert contabil, membru al Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul Filialei CECCAR Ialomița

Interviu cu Olivia Postole, expert contabil, membru al Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul Filialei CECCAR Ialomița

Alexandra Rizea: La fel ca în cazul colegilor care au acordat, până acum, interviuri pentru publicația noastră, vă rugăm să vă referiți, înainte de toate, la parcursul dvs. profesional, la opțiunea pentru carieră și la modul în care ați răspuns propriei vocații.

Olivia Postole: Sunt convinsă că familia are un rol decisiv nu numai în formarea de caractere, ci și în crearea celor mai bune premise pentru o opțiune profesională în cunoștință de cauză. Fac această afirmație pe baza propriilor mele date biografice. M-am născut la 24 ianuarie 1958, într-o familie de profesori, care mi-a indus sentimentul de implicare în viața comunității, m-a învățat că ordinea, cinstea, generozitatea, expunerea clară a ideilor, comunicarea deschisă îți facilitează drumul spre inima oamenilor, spre o viață plină, bogată în realizări. Deviza părinților – care a devenit și a mea și o respect cu sfințenie în fiecare zi – este că trebuie să fii în primul rând OM și să lupți pentru binele oamenilor.

Cu aceste remarci ați prefațat în planul trăirilor și gândirii exact elementele biografice pe care vă propunem să le evocați.

Am considerat permanent că cea mai mare realizare personală sunt cei doi copii ai mei și nepoțica, devenită „prințesa” familiei. Această împlinire în viața familială a influențat în foarte mare măsură și realizările în profesie. Noul nu m-a speriat niciodată, am considerat ca este o provocare și, datorită dorinței permanente de autodepășire în carieră, am pornit de mai multe ori de la capăt, folosind, de fiecare dată, experiența acumulată. Așa, de exemplu, în 1981, la absolvirea Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, am dorit să mă întorc acasă, alături de familie, în Fetești, unde nu exista niciun centru de calcul. Așa că am lucrat șapte ani în învățământ, ca profesoară la liceul din localitate. Am lucrat apoi 14 ani la Centrul de calcul al Horticons SA Fetești, pe vremea când era cea mai vestită fabrică de conserve de legume și fructe din țară. Acolo am condus un colectiv de oameni excepționali, am învățat să lucrez în echipă, am realizat și implementat programe informatice pentru întreaga activitate financiar-contabilă. Tot acolo m-am îndrăgostit de contabilitate pentru că am înțeles-o, am aprofundat-o și mi-am dat seama cât de minunată este. În 1996, am dobândit, prin examen, calitatea de expert contabil, devenind astfel membră a Filialei CECCAR Ialomița, care, începând de atunci și până în prezent, mi-a fost totdeauna alături, la bine și la greu. Din 2001, timp de patru ani, am avut propriul cabinet de expert contabil și lichidator judiciar, perioadă în care am continuat să mă perfecționez în această nobilă profesie, am cunoscut problemele angajatorilor din oraș și am încercat să le rezolv eficient. Din 2005 și până în prezent am răspuns la noi provocări în profesie și am ocupat diverse funcții: inspector-șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Ialomița, director executiv, director executiv adjunct al Casei Județene de Pensii Ialomița, funcții care mi-au deschis noi orizonturi, în care am promovat un management nou, modern, creativ, inovativ, participativ și am considerat că obiectivul prioritar al instituțiilor pe care le-am condus constă în realizarea unor servicii publice de calitate, care să satisfacă interesele în continuă schimbare și tot mai exigente ale cetățenilor.

Cum ați acționat pentru atingerea acestui obiectiv?

Am pornit de la adevărul fundamental potrivit căruia sufletul și inima unei instituții sunt oamenii, principala resursă pe care trebuie să se bazeze un bun manager. Am format și consolidat echipe care au dovedit profesionalism, punând accentul pe colaborare, pe respectarea standardelor etice, respectiv pe integritate și moralitate. În toată această perioadă, mi-am continuat pregătirea profesională prin cursuri de master la Facultatea de Management din cadrul ASE București, prin numeroase cursuri organizate de Filiala CEECAR Ialomița, prin programe de specializare de competențe antreprenoriale, manager de proiect, manager de resurse umane, formator, evaluator de competențe profesionale, ECDL. Motto-ul după care mi-am condus și îmi conduc viața este: „Schimbarea este legea vieții. Cei care privesc numai la trecut sau numai la prezent, în mod sigur vor pierde viitorul”.

Dacă ar fi să definiți locul și rolul calității de membru al CECCAR în exercitarea profesiei în condiții calitativ superioare, asupra căror elemente v-ați concentra atenția?

Cum bine se știe, CECCAR reprezintă un corp profesional de elită, care are obiective bine determinate, între care dezvoltarea procesului național de standardizare profesională, lărgirea gamei de servicii oferite întreprinderilor, în special IMM-urilor, extinderea sub toate formele a procesului educațional al membrilor, consolidarea infrastructurii profesiei, perfecționarea managementului la toate nivelurile, creșterea rolului contabilității și al contabilului în economie, în întreaga societate, gestiunea la un nivel calitativ superior a așteptărilor experților contabili și contabililor autorizați din România. Ca membră a CECCAR, beneficiez de eforturile acestui organism profesional de a parcurge cu tenacitate drumul către o tot mai bogată împlinire în profesia pe care am ales-o, fiind convinsă că aceasta este calea de urmat, care îmi va oferi satisfacția datoriei împlinite.

Întrucât interesul public reprezintă un criteriu esențial în exercitarea profesiei, nu putem să nu consemnăm și calitatea dvs. de membru în Comisia de disciplină a filialei. Ce anume considerați că este deosebit de important pentru câștigarea și consolidarea încrederii colegilor, clienților, unor segmente ale societății, în comportamentul experților contabili și contabililor autorizați, așa cum este conturat în Codul etic al CECCAR?

Cu siguranță, profesionistul contabil trebuie să-și conducă activitatea pe baza normelor deontologice, aplicând cu bună credință reglementările contabile și raționamentele profesionale, să respecte principiile fundamentale de etică. Mă refer la principiile care vizează: integritatea, obiectivitatea, independența, competența profesională și prudența, confidențialitatea, responsabilitatea. Astfel, prin tot ceea ce definim calitatea muncii, noi, experții contabili și contabilii autorizați, realizăm obiectivele profesiei căreia ne-am consacrat, adică: credibilitatea în raport cu instituțiile statului, profesionalism în executarea serviciilor și încredere din partea clienților.

Vă propunem să menționați, în continuare, câteva din acțiunile Filialei CECCAR Ialomița menite să contribuie atât la formarea profesională continuă, cât și la promovarea intereselor membrilor la nivelul județului.

Filiala CECCAR Ialomița s-a preocupat și se preocupă permanent de dezvoltarea profesională continuă a membrilor, prin organizarea de cursuri, atât la solicitarea noastră, cât și din proprie initiațivă, în foarte multe domenii de interes, prin punerea la dispoziția tuturor colegilor, atât în mediul online, cât și la sediul filialei, a noutăților legislative și a altor materiale de specialitate pe teme de real interes. Activitățile organizate de Filiala CECCAR Ialomița au fost de diverse tipuri, în numeroase domenii și la niveluri tot mai înalte, de la întâlniri cu mediul de afaceri și reprezentanții administrației publice la simpozioane și mese rotunde, la reuniuni săptămânale, în fiecare joi, a membrilor filialei cu reprezentanta județului nostru în Consiliul Superior al CECCAR, toate pentru dezbaterea unor teme de specialitate, contribuind, în acest mod complex, la dezvoltarea noastră profesională, la recunoașterea noastră în mediul de afaceri ca adevărați profesioniști.

Cum vedeți dvs. viitorul apropiat și mai îndepărtat al profesiei contabile în condițiile actuale și de perspectivă ale evoluției noilor tehnologii, sub semnul cerințelor erei digitale?

Profesionistul contabil a trecut de la faza în care înregistra tranzacții la cea în care devine un factor important în producerea informației financiar-contabile adresată utilizatorilor, fapt datorat, în foarte mare măsură, tehnologiei informației și comunicațiilor, care nu numai că ne este utilă, ci ne asigură și eficiența întregii activități. Softurile de contabilitate există și se perfecționeză zilnic, dar vom ajunge la performanța în care acestea ne vor oferi soluții, variante din prelucrarea informațiilor, pentru îmbunătățirea activității clienților noștri, pentru cunoașterea și stăpânirea datelor corecte, ceea ce se poate defini drept puterea transformatoare a cunoștințelor, a experiențelor puse exclusiv în slujba interesului public.

Contabilitatea ambalajelor în regim de restituire

CECCAR

Termeni-cheie: furnizori, clienți, ambalaje care circulă prin schimb, fără facturare, ambalaje reutilizabile

Clasificare JEL: M41

Ambalajele reprezintă o categorie distinctă în cadrul stocurilor. Potrivit prevederilor pct. 276 alin. (1) lit. g) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, în această categorie sunt incluse ambalajele refolosibile, achiziționate sau fabricate, destinate produselor vândute și care pot fi păstrate de terți în mod temporar, cu obligația restituirii în condițiile prevăzute în contracte.

Circulația ambalajelor reutilizabile (paleți, navete) și a ambalajelor primare reutilizabile între operatorii economici se face cu respectarea prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, din punctul de vedere al modului de organizare a contabilității stocurilor, aceasta se ține cantitativ și valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a celui intermitent.

Ambalajele pot circula între furnizorii de marfă și clienți sub două forme: prin schimb, fără facturare, sau prin facturare.

În ceea ce privește tratamentul specific taxei pe valoarea adăugată, conform art. 286 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, baza de impozitare nu cuprinde valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare.

În acest sens, Normele metodologice de aplicare a articolului sus-menționat stabilesc la pct. 31 alin. (9) și (10) în plus anumite aspecte, precum:

• Ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu dețin cantitățile de ambalaje necesare efectuării schimbului și achită o garanție bănească în schimbul ambalajelor primite.
• Pentru vânzările efectuate prin unități care au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanției bănești încasate pentru ambalaje se evidențiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxa pe valoarea adăugată.
• Restituirea garanțiilor bănești nu se reflectă în documente fiscale.
• Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanții bănești au obligația să comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantitățile de ambalaje scoase din evidență ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeași natură.
• Furnizorii de ambalaje sunt obligați să factureze cu taxa pe valoarea adăugată cantitățile de ambalaje respective.
• Dacă garanțiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidenței vechimii garanțiilor primite și nerestituite se va colecta taxa pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanții mai vechi de un an calendaristic.

Așadar, ambalajele care circulă între furnizorii de marfă și clienți prin schimb nu sunt facturate și nu se supun taxei pe valoarea adăugată, clientul fiind obligat să le restituie. Documentul justificativ pe baza căruia circulă acestea este avizul de însoțire a mărfii.

Exemplu

Se vând 1.200 de sticle de băuturi răcoritoare livrate în navete, la prețul de 1,8 lei/sticlă, TVA 9%. Navetele, în număr de 50, circulă în regim de restituire. Până la restituirea lor se reține valoarea de 20 lei/bucată. Din totalul celor 50 de navete doar 38 sunt restituite, restul fiind deteriorate. Acestea din urmă sunt facturate ulterior de furnizor.

Înregistrările contabile la furnizor

3.354,4 lei

4111 „Clienți”

=

% 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 4427 „TVA colectată” 419 „Clienți – creditori”

3.354,4 lei 2.160,0 lei 194,4 lei 1.000,0 lei*

1.000 lei

358 „Ambalaje aflate la terți”

=

381 „Ambalaje”

1.000 lei

(760 lei)

4111 „Clienți”

=

419 „Clienți – creditori”

(760 lei)

760 lei

381 „Ambalaje”

=

358 „Ambalaje aflate la terți”

760 lei

3. Înregistrarea ambalajelor nerestituite și facturate ulterior (12 navete x 20 lei/navetă):

285,6 lei

4111 „Clienți”

=

% 708 „Venituri din activități diverse” 4427 „TVA colectată”

285,6 lei 240,0 lei 45,6 lei

(240 lei)

4111 „Clienți”

=

419 „Clienți – creditori”

(240 lei)

240 lei

608 „Cheltuieli privind ambalajele”

=

358 „Ambalaje aflate la terți”

240 lei

* Presupunem că valoarea de circulație a ambalajelor este similară celei de înregistrare în contabilitate. Totuși, valoarea din contabilitate (adesea costul istoric) ar putea fi mai mică decât cea de circulație.

Înregistrările contabile la cumpărător

3.354,4 lei 2.160,0 lei    194,4 lei 1.000,0 lei

% 371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă” 409 „Furnizori – debitori”

=

401 „Furnizori”

3.354,4 lei

Clientul va evidenția ambalajele păstrate temporar în gestiunea sa în contul extrabilanțier 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”. În debit se reflectă stocul de ambalaje primite, iar în credit, ambalajele restituite proprietarului.

Restituirea ambalajelor se face conform înțelegerii cu furnizorul, respectiv pe măsura utilizării bunurilor ambalate sau la reaprovizionare.

D 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

1.000 lei

(760 lei)

409 „Furnizori – debitori”

=

401 „Furnizori”

(760 lei)

760 lei

C 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

285,6 lei 240,0 lei   45,6 lei

% 371 „Mărfuri” 4426 „TVA deductibilă”

=

401 „Furnizori”

285,6 lei

(240 lei)

409 „Furnizori – debitori”

=

401 „Furnizori”

(240 lei)

240 lei

C 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”

Conform art. 287 lit. e) din Codul fiscal, baza de impozitare a TVA se reduce în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. În acest scop, pentru ambalajele returnate de client, furnizorul emite factura cu semnul minus. 

Exemplu

Se vând 1.200 de sticle de băuturi răcoritoare livrate în 50 de navete, la prețul de 1,8 lei/sticlă, TVA 9%. Costul de achiziție al sticlelor este de 1,2 lei/bucată. Navetele circulă în regim de facturare. Costul unei navete este de 15 lei. Există însă și posibilitatea ca acestea să fie returnate total sau parțial de către cumpărător. Din totalul navetelor livrate, 12 sunt restituite ulterior la prețul de 20 lei/bucată.

Înregistrările contabile la furnizor

3.544,4 lei

4111 „Clienți”

=

% 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” 708 „Venituri din activități diverse” 4427 „TVA colectată”

3.544,4 lei 2.160,0 lei 1.000,0 lei* 384,4 lei**

1.440 lei

607 privind mărfurile”

=

371 „Mărfuri”

1.440 lei

750 lei

608 „Cheltuieli privind ambalajele”

=

381 „Ambalaje”

750 lei*

(285,6 lei)

4111 „Clienți”

=

% 708 „Venituri din activități diverse” 4427 „TVA colectată”

(285,6 lei) (240,0 lei) (45,6 lei)

(180 lei)

608 „Cheltuieli privind ambalajele”

=

381 „Ambalaje”

(180 lei)*

Înregistrările contabile la cumpărător

3.544,4 lei 2.160,0 lei 1.000,0 lei    384,4 lei

% 371 „Mărfuri” 381 „Ambalaje” 4426 „TVA deductibilă”

=

401 „Furnizori”

3.544,4 lei

(285,6 lei) (240,0 lei)   (45,6 lei)

% 381 „Ambalaje” 4426 „TVA deductibilă”

=

401 „Furnizori”

(285,6 lei)

O situație întâlnită în practică este cea a încadrării unui ambalaj sau container ce îndeplinește condițiile privind valoarea și durata în categoria imobilizări corporale. Astfel, în cazul în care există un ambalaj cu o valoare mai mare de 2.500 lei și o durată normată de funcționare mai mare de un an, acesta va fi încadrat la imobilizări.

Conform prevederilor art. 28 alin. (22) din Codul fiscal, cheltuielile aferente achiziționării sau producerii de containere ori ambalaje care circulă între contribuabil și clienți se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care își menține dreptul de proprietate asupra acestora.

Pe de altă parte, ambalajele sau containerele cu o valoare mai mică de 2.500 lei sunt tratate drept materiale de natura obiectelor de inventar și se dau în consum, pe baza bonului de consum, în luna achiziției lor.

Înregistrările contabile vor fi prezentate în continuare:

381 „Ambalaje”

=

401 „Furnizori”

Ieșirea din gestiune se face pe măsură ce ambalajele sunt deteriorate din vina clientului, caz în care acestea se facturează. Astfel, se recunosc venituri din vânzare și, în contrapartidă, cheltuieli cu scăderea lor din gestiune, respectiv:

4111 „Clienți”

=

% 708 „Venituri din activități diverse” 4427 „TVA colectată”

608 „Cheltuieli privind ambalajele”

=

381 „Ambalaje”

Ambalajele reutilizabile comportă o serie de obligații și reguli în ceea ce privește gestionarea lor, care se regăsesc în Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare, pe care le prezentăm în cele ce urmează:

* Așa cum este definit la pct. 1 lit. u) din anexa nr. 1 la Legea nr. 249/2015, sistemul-depozit este cel prin care cumpărătorul, la achiziționarea unui produs ambalat, îi plătește vânzătorului o sumă de bani care îi este rambursată atunci când ambalajul este returnat.

BIBLIOGRAFIE

1. Hotărârea Guvernului nr. 276/2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/30.05.2013.
2. Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 22/13.01.2016, cu modificările și completările ulterioare.
3. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr. 688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
4. Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, publicată în Monitorul Oficial nr. 809/30.10.2015, cu modificările și completările ulterioare.
5. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și completările ulterioare.

Procedee de calculație a costurilor pe unitatea de produs

CECCAR

Termeni-cheie: unitate de produs, procedeul diviziunii simple, procedeul indicilor de echivalență, producție cuplată

Clasificare JEL: M41

Determinarea costurilor implică utilizarea, de cele mai multe ori, a unor algoritmi matematici ce generează obținerea unor informații punctuale în momentul în care se cunosc datele de ansamblu. Această categorie de procedee are drept obiectiv stabilirea costurilor pe produs în momentul în care se cunoaște totalitatea cheltuielilor angajate.

În funcție de particularitățile cazului pentru care se dorește determinarea costului unitar întâlnim:

✔ procedeul diviziunii simple;

✔ procedeul indicilor de echivalență, calculați în următoarele variante:

• ca raport direct;
• ca raport invers;
• prin utilizarea unor coeficienți complecși;
• prin utilizarea unor coeficienți agregați.

✔ procedee de determinare a costurilor în cazul producției cuplate, din care fac parte:

✔ procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul restului;

✔ procedeul repartizării, care poate fi aplicat ținând cont de:

• informațiile existente pe piață (prețuri de vânzare, încasări);
• parametrii cantitativi (procedeul cantitativ);
• criteriile tehnice (putere calorică, rezistența la presiune etc.).

Aceste procedee sunt aplicate, ținând seama de particularitățile tehnologice, în cadrul metodelor de calcul al costurilor. În funcție de caracteristicile  tehnice ale procesului de producție este indicată aplicarea unui anumit procedeu. Potrivit Ebbeken et al. (2000, p. 121), interfața dintre procedeele de producție și cele de calculație a costurilor se prezintă astfel:

Sursa: Prelucrare după Ebbeken et al. (2000), p. 121.

1. Procedeul diviziunii simple (calculația prin diviziune simplă)

Acest procedeu își găsește aplicabilitate în domeniile în care se obține un singur tip de produs (spre exemplu, centrale electrice, în ramura vegetală din domeniul agriculturii sau în oricare alt domeniu în care toate cheltuielile sunt efectuate pentru obținerea unui singur tip de producție). Toate cheltuielile existente au un caracter direct, costul unitar fiind determinat pe baza unui raport între totalul cheltuielilor și cantitatea obținută.

Acest procedeu poate fi aplicat în două variante: într-o singură treaptă, respectiv în mai multe trepte.

✔ Calculația prin diviziune simplă în fază unică (o singură treaptă) implică determinarea unui singur cost unitar pentru fiecare funcție a întreprinderii, de exemplu:

• cost de aprovizionare unitar;
• cost de producție unitar;
• cost de desfacere unitar.

✔ Calculația prin diviziune în trepte (mai multe trepte) implică însumarea diferitelor costuri unitare calculate prin procedeul de mai sus în vederea obținerii unei imagini de ansamblu prin determinarea unui cost complet unitar.

Exemplu

Se cunosc următoarele informații despre activitatea unei întreprinderi:

Producție:

• cost de producție – 45.000 u.m.;
• cantitate obținută – 1.000 buc.

Distribuție (desfacere):

• costuri de desfacere – 3.600 u.m.;
• desfacere – 900 buc.

Ne propunem să determinăm costul de producție unitar, costul de desfacere unitar și costul complet unitar.

2. Procedeul indicilor de echivalență (calculația prin coeficienți de echivalență)

Acest procedeu poate fi utilizat în cazul în care din procesul de producție rezultă mai multe produse ce au comună o anumită caracteristică. Spre exemplu, în agricultură poate fi folosit pentru culturile intercalate: porumb cu fasole, porumb cu dovlecei, pepeni cu fasole etc. În această situație, cheltuielile de producție se colectează în mod obișnuit pe grupul respectiv de culturi care constituie obiectul de calculație.

Coeficienții (indicii) de echivalență reprezintă raporturi cantitative stabilite între produse în baza unor parametri de referință comuni cum sunt: cantitatea de energie folosită, cantitatea de materie primă utilizată, valoarea manoperei necesare, prețul de vânzare, valoarea realizabilă netă a produselor, unitățile nutritive etc.

Metodologia determinării costului unitar implică parcurgerea următoarelor etape:

1. Alegerea unui produs drept bază de comparație

Pentru determinarea indicilor de echivalență poate fi ales oricare dintre produsele pentru care se dorește calculul costului de producție.

2. Calculul indicilor (coeficienților) de echivalență (k_i)

Pentru determinarea indicilor de echivalență există mai multe variante de calcul:

• agregarea realizată ca raport direct;
• agregarea realizată ca raport invers;
• utilizarea unor coeficienți complecși, care se determină ca urmare a folosirii unei combinații de parametri;
• utilizarea unor coeficienți agregați.

Ponderarea coeficienților de echivalență simpli, stabiliți diferențiat pe articole de calculație (de exemplu, pentru cheltuielile cu materiile prime se va lua în considerare consumul pe unitatea de produs), cu greutatea specifică a fiecărui articol de calculație în costul total de repartizat se face astfel:

3. Echivalarea calculatorie a producției obținute prin transformarea acesteia în unități de producție convențională (Qe)

4. Calculul costului unitar efectiv pentru o unitate echivalentă

5. Calculul costului unitar efectiv pentru unitatea fizică de producție obținută

Exemplul 1

Exemplul 3

Pentru obținerea produselor A, B și C, întreprinderea Omega recunoaște cheltuieli indirecte ale perioadei în sumă de 900.000 u.m. Cantitățile de produse obținute sunt:

• produsul A – 40.000 buc.;
• produsul B – 30.000 buc.;
• produsul C – 20.000 buc.

Parametrii utilizați pentru calculul indicilor de echivalență sunt dimensiunea produsului și greutatea sa și au următoarele valori:

• produsul A: P1 – 7.500 cm și P2 – 1,5 kg;
• produsul B: P1 – 6.000 cm și P2 – 4,5 kg;
• produsul C: P1 – 4.500 cm și P2 – 6 kg.

Baza de repartizare este produsul B.

Ne propunem să determinăm costul unitar pentru fiecare produs utilizând procedeul indicilor de echivalență complecși.

– Determinarea costului unitar cu manopera pentru fiecare produs ținând seama de faptul că parametrul considerat bază de repartizare este B:

Exemplul 4

Întreprinderea Omega obține trei produse, A, B și C, pentru care se cunosc următoarele informații:

– Determinarea coeficienților de echivalență simpli parțiali pentru fiecare articol de calculație:

– Determinarea coeficienților de echivalență agregați:

– Determinarea producției în unități echivalente:

– Determinarea costurilor pe unități echivalente, detaliate pe articole de calculație:

– Calculul costului unitar pe fiecare sortiment cu ajutorul coeficienților de echivalență:

– Determinarea costului pe articole de calculație:

3. Procedee de determinare a costurilor în cazul producției cuplate

În situația în care din procesul de producție se obțin unul sau mai multe produse, în funcție de particularitățile acestora (raportul valoric existent între produsele obținute sau existența unei relații de echivalență) poate fi aplicat unul dintre procedeele următoare:

• procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul restului;
• procedeul repartizării.

1. Procedeul valorii rămase (al deducerii valorii produsului secundar) sau procedeul restului

Această metodă este utilizată în toate cazurile în care în cadrul unui proces de producție se obțin două categorii de produse, indiferent de destinația lor economică. Caracteristica principală este dată de faptul că între produsul principal și produsele secundare există o puternică discrepanță valorică. Potrivit Băviță et al. (2008), la culturile cerealiere, obiectul principal de calculație îl reprezintă porumbul boabe, grâul etc., la categoria vaci pentru lapte, produsul principal este laptele, iar la ovine de producție, lâna. În această situație, celelalte produse sunt fără calculație (paie, coceni, viței, gunoi etc.).

Ca algoritm de calcul, procedeul presupune stabilirea inițială a unei valori pentru producția secundară, în funcție de cantitatea obținută și de modul de valorificare a acesteia (valoarea realizabilă netă).

Metodologia de calcul este următoarea:

✔ Determinarea valorii producției secundare:

✔ Determinarea costului unitar aferent producției principale:

Exemplu

Întreprinderea Delta înregistrează costuri în valoare de 285.500 u.m. pentru obținerea unui produs principal, P, și a două produse secundare, S1 și S2. Cantitățile obținute sunt următoarele:

• 2.400 de bucăți de produs principal P;
• 500 de bucăți de produs secundar S1;
• 300 de bucăți de produs secundar S2.

Destinația producției secundare este următoarea:

• 120 de bucăți de produs secundar S1 se consumă în întreprindere;
• restul de produse secundare se vând terților.

Se mai cunosc următoarele:

• total cheltuieli de livrare – 3.440 u.m.;
• preț de vânzare S1 – 25 u.m./buc.;
• preț de vânzare S2 – 35 u.m./buc.

Ne propunem să determinăm costul unitar al produsului principal folosind procedeul deducerii valorii produsului secundar.

–  Determinarea valorii producției secundare:

Costul qs = qs (intern) x P + qs (extern) x P – ChS

Costul S1 + S2 = 12.500 u.m. + 10.500 u.m. – 3.440 u.m. = 19.560 u.m.

–  Determinarea costului unitar aferent producției principale:

Costul P = (285.500 u.m. – 19.560 u.m.)/2.400 buc. = 110,8 u.m./buc.

2. Procedeul repartizării

Aria de aplicabilitate a acestui procedeu o reprezintă procesul de producție din care rezultă mai multe produse cuplate aproape identice ca valoare. Potrivit Ebbeken et al. (2000), repartizarea costurilor rezultate din acest procedeu se face, după caz, având în vedere:

• informațiile existente pe piață (prețuri de vânzare, încasări);
• parametrii cantitativi (procedeul cantitativ);
• criteriile tehnice (putere calorică, rezistența la presiune etc.).

Repartizarea în funcție de informațiile existente pe piață a cheltuielilor comune în cazul produselor cuplate implică parcurgerea următoarelor etape:

✔ Determinarea veniturilor din vânzări (cifrei de afaceri) pentru fiecare produs:

✔ Determinarea ponderii vânzărilor unui produs în total vânzări:

✔ Determinarea costului fiecărui produs în funcție de ponderea vânzărilor:

✔ Determinarea costului unitar al fiecărui produs:

Exemplu

Din procesul de producție se obțin patru produse cuplate, A, B, C și D. Cheltuielile indirecte de producție necesare pentru obținerea produselor sunt de 36.000 u.m.

În plus se cunosc următoarele informații:

Ne propunem să calculăm costul de producție unitar în funcție de prețurile de piață.

– Determinarea costului unitar aferent celor patru produse:

Repartizarea în funcție de parametrii cantitativi a cheltuielilor comune existente în cazul produselor cuplate are în vedere luarea în calcul a pierderilor potențiale ce pot surveni pentru anumite categorii de elemente pentru care se dorește determinarea costului de producție. Este cunoscut faptul că pentru anumite produse perisabile cantitatea obținută inițial („fabricată”) nu este similară cu cea utilizată în continuare în cadrul circuitului economic. În acest sens este important ca în momentul determinării costului să se țină seama de aceste pierderi ce pot surveni.

Etapele parcurse sunt următoarele:

✔ Determinarea costului unitar (sau a costului mediu):

✔ Determinarea costului efectiv ținând seama de pierderile tehnologice:

Exemplu

Ne propunem să determinăm costul unitar al celor trei produse utilizând procedeul cantitativ.

Determinarea costului unitar ținând seama de pierderile tehnologice implică parcurgerea următoarelor etape:

Repartizarea în funcție de criteriile tehnice a cheltuielilor comune existente în cazul produselor cuplate implică un raționament asemănător cu cel al procedeului indicilor de echivalență.

Exemplu

Societatea Omega înregistrează cheltuieli în sumă de 200.000 u.m. pentru cocsificarea a 1.000 kg de antracit. Ca urmare a procesului de producție se obțin:

• 320 mc de gaz ce au 5.100 de unități calorice;
• 750 kg de cocs ce au 6.900 de unități calorice;
• 40 kg de păcură ce au 9.000 de unități calorice.

Ne propunem să determinăm costul unitar al produselor gaz, cocs și păcură.

Determinarea costului unitar ținând seama de caracteristicile tehnice implică parcurgerea următoarelor etape:

• 320 mc gaz x 5.100 unități calorice/mc = 1.632.000 unități calorice
• 750 kg cocs x 6.900 unități calorice/kg = 5.175.000 unități calorice
• 40 kg păcură x 9.000 unități calorice/kg = 360.000 unități calorice

Ponderile sunt determinate astfel:

• Gaz: 1.632.000 unități calorice/7.167.000 unități calorice = 23%
• Cocs: 5.175.000 unități calorice/7.167.000 unități calorice = 72%
• Păcură: 360.000 unități calorice/7.167.000 unități calorice = 5%

–  Determinarea costului fiecărui produs în funcție de ponderile stabilite anterior:

• Gaz: 200.000 u.m. x 23% = 46.000 u.m.
• Cocs: 200.000 u.m. x 72% = 144.000 u.m.
• Păcură: 200.000 u.m. x 5% = 10.000 u.m.

–  Determinarea costului unitar al fiecărui produs:

• Gaz: 46.000 u.m./320 mc gaz = 143,75 u.m./mc
• Cocs: 144.000 u.m./750 kg cocs = 192 u.m./kg
• Păcură: 10.000 u.m./40 kg păcură = 250 u.m./kg

BIBLIOGRAFIE

1. Băviță, I., Calu, D.A., Dumitru, M., Popa, A.F., Pitulice, I.C. (2008), Contabilitatea în agricultură: abordări teoretice și practice, Editura Contaplus, București.
2. Ebbeken, K., Possler, L., Ristea, M. (2000), Calculația și managementul costurilor, Editura Teora, București.

Acest articol este preluat din lucrarea Contabilitate managerială, ediția a II-a, revizuită, autori Corina-Graziella Bâtcă-Dumitru, Daniela Artemisa Calu și Andreea Gabriela Ponorîcă, apărută la Editura CECCAR în anul 2018.

Noul Atlas mondial al deșertificării: Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90% s-ar putea degrada până în 2050

Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei Europene, a publicat zilele trecute o nouă ediție a Atlasului mondial al deșertificării, oferind factorilor de decizie un instrument pentru a îmbunătăți intervențiile la nivel local la problema pierderii și degradării solului, precizează Comisia Europeană (CE), într-un comunicat. Atlasul oferă prima evaluare cuprinzătoare, bazată pe date concrete, a degradării solului la nivel mondial și scoate în evidență urgența adoptării unor măsuri corective. „Atlasul mondial al deșertificării ne va ajuta să înțelegem problema tot mai spinoasă a deșertificării și a degradării solului, dar și modalitățile de soluționare a problemei. Atlasul ne arată o UE din ce în ce mai afectată de deșertificare, subliniind importanța acțiunilor pentru protecția solului și utilizarea sustenabilă a solului și a apelor în domenii de politică precum agricultura, silvicultura, energia și schimbările climatice. Este chiar abordarea recomandată în Strategia tematică a UE pentru protecția solului și este cea mai mare speranță a noastră de a realiza neutralizarea degradării solului în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030”, a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella. 

La nivel global, o suprafață totală de dimensiunea UE (4,18 milioane km²) se degradează anual

Atlasul oferă exemple ale modului în care activitatea umană conduce la dispariția speciilor, amenință securitatea alimentară, intensifică schimbările climatice și conduce la strămutarea persoanelor de la casele lor. Principalele constatări arată că creșterea demografică și schimbările în modelele noastre de consum pun o presiune fără precedent asupra resurselor naturale ale planetei:

▪ Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90% s-ar putea degrada până în 2050;

▪ La nivel global, o suprafață totală de dimensiunea Uniunii Europene (4,18 milioane km²) se degradează anual, Africa și Asia fiind cele mai afectate;

▪ Costurile economice ale degradării solului în UE sunt estimate a fi de ordinul a zeci de miliarde de euro anual;

▪ Se estimează că degradarea solului și schimbările climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor în lume cu aproximativ 10% până în 2050. Cea mai mare parte a acestui fenomen se va produce în India, China și Africa Subsahariană, unde degradarea solului ar putea reduce la jumătate producția vegetală;

▪ Drept consecință a despăduririi accelerate, va fi tot mai greu să atenuăm efectele schimbărilor climatice;

▪ Până în 2050, se estimează că până la 700 milioane de persoane vor fi strămutate din cauza problemelor legate de insuficiența resurselor solurilor. Această cifră s-ar putea ridica la zece miliarde până la sfârșitul acestui secol. 

„Dacă degradarea solului este o problemă globală, ea apare la nivel local și necesită soluții locale. Un mai mare angajament și o cooperare mai eficientă la nivel local sunt necesare pentru a împiedica degradarea solului și pierderea biodiversității. Continuarea expansiunii agricole, una dintre principalele cauze ale degradării solului, ar putea fi limitată prin creșterea randamentului terenurilor agricole existente, trecerea la regimuri alimentare pe bază de plante, consumul de proteine animale provenite din surse sustenabile și reducerea pierderilor și a deșeurilor de alimente”, se subliniază într-un comunicat al CE. 

Atlasul oferă o imagine de ansamblu clară a cauzelor care stau la baza degradării la nivel mondial. El conține și o multitudine de fapte, previziuni și seturi de date la nivel mondial care pot fi utilizate pentru a identifica procese biofizice și socio-economice importante care, singure sau combinate, pot duce la utilizarea nesustenabilă a solului și la degradarea acestuia. 

Deșertificarea afectează 8% din teritoriul UE

În cadrul Agendei pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, liderii mondiali s-au angajat „să combată deșertificarea, să reabiliteze terenurile și solurile degradate, inclusiv pe cele afectate de deșertificare, secetă și inundații și să depună eforturi pentru o lume cu efect neutru privind degradarea solului” până în 2030. În timp ce la nivel mondial deșertificarea este abordată de Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), degradarea solului este o problemă care privește Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind combaterea schimbărilor climatice și Convenția privind biodiversitatea. 

La nivelul UE, deșertificarea afectează 8% din teritoriu, în special în Europa de Sud, Europa Centrală și de Est. Aceste regiuni, care înseamnă aproximativ 14 milioane de hectare, prezintă o sensibilitate ridicată la deșertificare. 13 state membre s-au declarat afectate de deșertificare în cadrul UNCCD: Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania.

La publicarea noii ediții a Atlasului s-au folosit metode noi de prelucrare a datelor utilizate de oameni de știință din UE, mii de computere foarte performante și 1,8 petaocteți de date obținute prin satelit. Volumul de date corespunde unei cantități de 2,7 milioane de discuri CD-ROM ceea ce înseamnă mai mult de șase ani de înregistrări video la rezoluție HD completă, 24h/24 și 7 zile/7. Primele două ediții ale Atlasului au fost publicate în 1992, înainte de Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, și cinci ani mai târziu, în 1998, cu unele studii de caz suplimentare. 

UE elimină un număr-record de bariere în calea comerțului, ca răspuns la intensificarea protecționismului

Un număr-record de bariere comerciale cu care se confruntă întreprinderile din UE care își desfășoară activitatea în străinătate au fost eliminate, în 2017, ca răspuns la intensificarea protecționismului pe piețele internaționale, se arată în cel mai recent raport anual pe această temă, publicat zilele trecute de Comisia Europeană (CE).

Datorită strategiei consolidate de acces pe piețe a UE, în 2017 au fost eliminate, în totalitate sau parțial, 45 de obstacole – de peste două ori mai multe decât în 2016. Au fost înlăturate bariere în 13 sectoare principale de export și investiții ale UE, inclusiv aeronave, automobile, ceramică, TIC și electronice, utilaje, medicamente, dispozitive medicale, materiale textile, piele, agricultură și alimente, oțel, hârtie și servicii. În total, numărul de bariere eliminate de CE s-a ridicat la 88. „Numai datorită eliminării acestor bariere între 2014 și 2016, în 2017 întreprinderile din UE au exportat mărfuri cu o valoare suplimentară de 4,8 miliarde de euro. Acesta este echivalentul beneficiilor aduse de numeroasele acorduri comerciale încheiate de UE”, se subliniază într-un comunicat al CE.

Raportul arată, de asemenea, că în 2017 au fost înregistrate 67 de bariere noi, numărul total al barierelor existente ajungând la 396, între 57 de parteneri comerciali diferiți din întreaga lume. „Acest lucru confirmă tendința îngrijorătoare către protecționism identificată în anii anteriori. China a prezentat cea mai mare creștere de noi bariere în 2017, fiind urmată de Rusia, Africa de Sud, India și Turcia. Regiunea mediteraneeană a arătat, de asemenea, o creștere notabilă a barierelor pentru întreprinderile din UE. Primele nouă țări ca număr de obstacole în calea comerțului aflate încă în vigoare sunt toate economii care fac parte din G20”, precizează CE.

Între cele mai importante realizări în domeniu din 2017 se numără:

• recunoașterea standardelor de siguranță utilizate în industria UE de utilaje în noua legislație din Brazilia privind siguranța;
• eliminarea barierelor administrative pentru servicii în Argentina;
• eliminarea restricțiilor privind deșeurile de cupru și aluminiu și privind hârtia în Turcia;
• eliminarea barierelor privind sănătatea și igiena animalelor și a plantelor legate de exporturile de bovine din unele state membre ale UE în China, Arabia Saudită și Taiwan;
• eliminarea anumitor restricții privind exporturile de carne de pasăre din unele state membre ale UE către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Raportul privind obstacolele în calea comerțului și a investițiilor se bazează în întregime pe plângerile concrete primite de Comisie de la companiile europene. Acesta este publicat anual de la începutul crizei economice din 2008.

BCE: Creditarea în zona euro, la cel mai ridicat nivel din 2009

Creditele bancare acordate companiilor din zona euro au înregistrat, în luna mai, cea mai mare majorare de după criza financiară, în timp ce ritmul de creștere a masei monetare s-a accelerat, arată datele publicate de Banca Centrală Europeană (BCE), transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.

Creditarea companiilor non-financiare, un indicator cheie al redresării, a crescut la 3,6% în mai, de la 3,3% luna precedentă, o evoluție care sugerează că politica de relansare urmată de BCE începe să dea rezultate. Este cel mai ridicat nivel din mai 2009.

Creditarea către gospodării, în special împrumuturi ipotecare, s-a menținut la 2,9% în mai.

De asemenea, creșterea masei monetare M3, care măsoară cantitatea de bani în circulație în zona euro, și care în trecut a fost deseori considerată drept un indicator al activității economice, a accelerat la 4% în mai, de la 3,8% în luna precedentă, depășind estimările analiștilor intervievați de Reuters, care mizau pe o creștere de 3,8%.

Germania depășește Marea Britanie, devenind a doua destinație pentru angajați străini, în urma SUA

Statele Unite rămân principala destinație pentru angajați străini, în timp ce Germania a ajuns pe locul doi, depășind Marea Britanie, conform unui studiu publicat de compania de consultanță Boston Consulting Group (BCG) și firma de recrutare online The Network, transmite MarketWatch, citată de Agerpres. Dintre participanții la studiu care au indicat că sunt dispuși să se mute în altă țară pentru a munci, 34% au declarat că preferă SUA, 26% – Germania și 20% – Marea Britanie.

Statele Unite sunt principala destinație pentru persoanele din America Latină, Caraibe și Africa Subsahariană. Globalizarea și posibilitatea de a munci de acasă au făcut mai puțin necesară mutarea în străinătate a angajaților. Criza refugiaților din Europa, creșterea economică din Asia și revitalizarea economică a estului Europei au afectat „harta globală a mobilității”, se arată în raport.

Când Boston Consulting Group a publicat precedentul studiu, în urmă cu patru ani, mai mulți angajați pe plan global erau dispuși să muncească peste hotare. De atunci, numărul celor care doreau să lucreze în afara țării lor a scăzut cu șapte puncte procentuale, se arată în studiul care a prezentat opiniile a 360.000 de angajați din 197 de țări. Totuși, deschiderea Germaniei față de fenomenul imigrației și stabilitatea politică ridicată post-Brexit au dus la creșterea apetitului angajaților străini pentru această țară, astfel încât Statele Unite nu mai sunt cea mai populară destinație pentru angajații din India, Mexic și Marea Britanie.

Conform statisticilor autorităților de la Berlin, rata șomajului a scăzut în mai la 5,2%, ajungând la cel mai redus nivel de după reunificarea Germaniei, în 1990.

Peste 168.000 de gospodării din 15 județe vor avea acces la internet de calitate, prin proiecte finanțate din fonduri europene

Locuitorii a aproximativ 168.000 de gospodării situate în zone ale României care nu au rețele de comunicații electronice în bandă largă vor putea beneficia de internet de mare viteză datorită unor proiecte finanțate din fonduri europene.

Astfel, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), prin AM POC (Programul Operațional Competitivitate) și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), prin OI pentru Promovarea Societății Informaționale, au lansat Ghidul Solicitantului aferent Acțiunii 2.1.1 – Îmbunătățirea infrastructurii în bandă largă și a accesului la internet.

„Scopul acestor investiții este dezvoltarea digitală a zonelor rurale la același nivel cu cea înregistrată în mediul urban”, precizează MFE, într-un comunicat.

Pot solicita finanțare microîntreprinderile, întreprinderile mici, mijlocii sau mari, care sunt furnizori de comunicații electronice de cel puțin trei ani neîntrerupt.

Beneficiarii direcți ai acestor proiecte sunt locuitorii din 3.223 localități din județele Tulcea, Bacău, Brăila, Botoșani, Buzău, Cluj, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Iași, Neamț, Prahova, Suceava și Vaslui.

Proiectele vor putea fi depuse în perioada 6 august–4 octombrie 2018.

Valoarea unui proiect variază între 1,05 și 4,66 milioane de euro, în funcție de tipul de solicitant și de indicatorii propuși. Durata maximă de implementare a proiectului este de cel mult 36 luni de la data semnării contractului de finanțare.

Cererile de finanțare se vor depune prin aplicația electronică MySMIS2014, cu toate anexele solicitate prin ghid. Modalitățile de utilizare a aplicației MySMIS2014 sunt publicate pe site-urile 2014.mysmis.ro și www.fonduri-ue.ro.

Telefonia și internetul mobil, cele mai afectate de incidente de securitate

Numărul incidentelor de securitate apărute în 2017 a crescut cu 20% față de anul 2016, dar a scăzut semnificativ (cu 38%), numărul mediu al conexiunilor afectate de fiecare incident în parte

Potrivit Raportului privind incidentele care au afectat securitatea și integritatea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice publicat recent de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în 2017 s-au înregistrat 334 incidente cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, afectând în total peste zece milioane de conexiuni.

Cele mai multe conexiuni afectate de incidentele semnificative raportate către ANCOM în 2017 au fost cele de telefonie mobilă și SMS (peste 6,1 milioane de conexiuni afectate), urmate de serviciile de internet mobil (peste trei milioane de conexiuni afectate), telefonie fixă (peste un milion de conexiuni) și internet fix (aproximativ un milion de conexiuni), cele mai puține conexiuni afectate fiind cele de retransmisie a programelor audiovizuale (aproximativ 250.000).

Datele raportate de furnizori către ANCOM relevă că, anul trecut, un incident cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice a afectat, în medie, 29.755 de conexiuni, cu 38% mai puține față de anul 2016 (cu o medie de 47.859 conexiuni afectate de un singur incident). Durata medie a unui incident semnificativ a fost de aproximativ 8 ore și 49 de minute, în timp ce durata totală a incidentelor de securitate raportate pe anul 2017 este de 2.945 de ore (de peste două ori mai mare decât în anul 2016). Cele mai multe incidente de securitate au avut loc în județul Constanța (40 de incidente), urmat de județele Vaslui (35 de incidente), Timiș și Buzău (32, respectiv 31 de incidente).

Conform reprezentanților ANCOM, cele mai multe incidente semnificative (73%) au fost cauzate de factori externi (de exemplu, întreruperea alimentării cu energie electrică sau secționarea accidentală a fibrei optice), 15% dintre incidente au fost determinate de erori de sistem (software sau hardware), iar 9% de fenomene naturale (precum ninsori și furtuni care au afectat diferite echipamente).

Raportul ANCOM privind incidentele care au afectat securitatea și integritatea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice în anul 2017 a fost realizat pe baza informațiilor raportate de furnizori, fiind cel de-al cincilea an în care instituția colectează aceste date, în urma intrării în vigoare a Deciziei nr. 512/2013, prin care furnizorii au obligația de a notifica ANCOM cu privire la incidentele cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, adică a acelor incidente care au afectat un număr mai mare de 5.000 de conexiuni timp de cel puțin o oră. 

50,8% din populația rezidentă a României era conectată, în anul 2017, la sistemele de canalizare

Populația conectată la sistemele de canalizare în anul 2017 a reprezentat 50,8% din populația rezidentă a României, iar populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a reprezentat 49,4% din populația rezidentă, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit INS, anul trecut, 9.978.886 de locuitori aveau locuințele conectate la sistemele de canalizare, aceștia reprezentând – așa cum am mai menționat – 50,8% din populația rezidentă a țării, cu 276.147 persoane mai mult decât în anul 2016.

În ceea ce privește epurarea apelor uzate, populația conectată la sistemele de canalizare prevăzute cu stații de epurare a fost de 9.710.077 persoane (respectiv, 49,4% din populația rezidentă), cu 294.553 persoane mai mult decât în anul 2016.

„Creșterile au fost determinate de racordarea populației la rețelele de canalizare nou construite, respectiv de darea în folosință a unor noi stații de epurare a apelor uzate”, precizează reprezentanții INS.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, ponderea cea mai mare a populației conectată la sistemele de canalizare, în totalul populației rezidente, s‐a înregistrat în regiunea București‐Ilfov (84,4%), urmată de regiunea Centru (62,9%) și Vest (57,8%). Gradul cel mai redus de racordare la sistemele de canalizare s‐a consemnat în regiunile: Sud‐Muntenia (35%), Nord‐Est (35,4%) și Nord‐Vest (50,2%).

În anul 2017, în mediul urban, populația conectată la canalizare a fost de 9.234.259 de persoane, reprezentând 87,7% din populația rezidentă urbană a României, iar în mediul rural 744.627 de persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 8,2% din populația rezidentă rurală.

(Copyright foto: marysmn / 123RF Stock Photo)

ONRC: Numărul insolvențelor a urcat cu aproape 12% în primele cinci luni din 2018. Suspendările și dizolvările, în creștere cu 30,81%, respectiv 59,49%

Numărul societăților comerciale și persoanelor fizice autorizate intrate în insolvență a crescut cu 11,97% în primele cinci luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2017, la 3.686, reiese din datele publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), citate de Agerpres.

Cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență sunt în București, respectiv 737 (+2,50% față aceeași perioadă din 2017) și în județele Bihor – 237 (+22,16%), Iași – 213 (+4,41%) și Timiș – 181 (+27,46%). Numai în luna mai au intrat în insolvență 721 de firme și PFA-uri.

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor – 1.130 (+13,68%). Un număr de 226 de insolvențe s-au raportat numai la nivelul lunii mai în acest domeniu.

De asemenea, în perioada ianuarie-mai 2018, 8.364 de firme și-au suspendat activitatea (+30,81%), 1.406 numai în luna mai, iar 15.751 au fost dizolvate, cu 59,49% mai multe. La nivelul lunii mai au fost dizolvate 3.098 de firme.

ANCPI: Aproape 48.600 de tranzacții imobiliare, în luna iunie 2018

În luna iunie 2018, au fost vândute, la nivelul întregii țări, 48.581 de imobile, a anunțat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, în cea de-a șasea lună a acestui an este cu 96 mai mare față de luna iunie 2017.

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în luna iunie, în București (7.954), Ilfov (3.204) și Timiș (3.150). Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Covasna (374), Caraș-Severin (337) și Gorj (112).

Numărul ipotecilor, la nivel național, în luna iunie, a fost de 23.733, cu 39 mai mare față de aceeași lună a anului anterior. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, în a șasea lună a anului, în București (4.091), Ilfov (2.269) și Cluj (1.437). La polul opus, se află județele Mehedinți (98), Gorj (71) și Sălaj (70), potrivit datelor ANCPI.

Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în iunie 2018 sunt Timiș (723), Dolj (594) și Brăila (505).

Rezervele internaționale ale României (valute plus aur), 35,349 miliarde de euro la 30 iunie 2018

La 30 iunie 2018, rezervele valutare la Banca Națională a României (BNR) se situau la nivelul de 31,766 miliarde de euro, față de 33,123 miliarde de euro la 31 mai 2018, a anunțat banca centrală. Potrivit BNR, în cursul lunii au avut loc următoarele operațiuni:

• intrări de 2,495 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor Publice (inclusiv suma netă în valoare nominală de 950 milioane de dolari americani rezultată din emisiunea și răscumpărarea anticipată parțială a unor euroobligațiuni ale MFP denominate în dolari americani) și altele;
• ieșiri de 3,852 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv rambursarea emisiunii de obligațiuni denominată în euro a MFP, în sumă de 1,597 miliarde de euro) și altele.

Rezerva de aur s-a menținut la 103,7 tone. În condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea acesteia s-a situat la 3,583 miliarde de euro. Rezervele internaționale ale României (valute plus aur) la 30 iunie 2018 au fost de 35,349 miliarde de euro, față de 36,842 miliarde de euro la 31 mai 2018. Plățile scadente în luna iulie 2018 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de MFP, însumează circa 115 milioane de euro.

Câștigul salarial mediu nominal net, 2.704 lei în luna mai

Câștigul salarial mediu nominal brut a fost, în luna mai a acestui an, 4.494 lei, cu 0,4% mai mic decât în luna anterioară, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Câștigul salarial mediu nominal net a fost 2.704 lei, în scădere față de luna precedentă cu nouă lei (-0,3%). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (6.437 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.554 lei).

Comparativ cu luna mai a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut, în mai 2018, cu 14,4%.

Potrivit INS, în luna mai 2018, nivelul câștigului salarial mediu net a înregistrat în activitățile din sectorul economic, în aproape egală măsură, atât scăderi, cât și creșteri față de luna precedentă. Scăderile față de luna anterioară au fost determinate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale (prime trimestriale, anuale, al 13-lea salariu, pentru performanțe deosebite ori pentru sărbătorile de Paște), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri. De asemenea, diminuările au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: • cu 16,7% în activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), respectiv cu 15,3% în extracția petrolului brut și a gazelor naturale; • între 7% și 12% în tranzacții imobiliare, activități de servicii anexe extracției, activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, extracția cărbunelui superior și inferior; • între 3% și 6% în fabricarea substanțelor și a produselor chimice, depozitare și activități auxiliare pentru transport, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, telecomunicații, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, construcții.

Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna mai au fost mai mari comparativ cu luna precedentă ca urmare a realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte/proiecte), cât și ca urmare a disponibilizării de personal cu câștiguri salariale mici în unele activități economice.

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: • între 7,5% și 8,5% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), extracția minereurilor metalifere, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură); • între 3% și 6% în fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice, colectarea și epurarea apelor uzate, fabricarea de mobilă, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite).

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă, astfel: învățământ (+2,1%), sănătate și asistență socială (+1,1%), respectiv administrație publică (+1%).

Consultare publică la nivel comunitar privind ora de vară

Cetățenii europeni și părțile interesate din statele membre sunt invitați să-și spună punctele de vedere asupra oportunității modificării prevederilor care se referă la ora de vară, a anunțat Reprezentanța Comisiei Europene în România. Consultarea publică este deschisă până la 16 august și este disponibilă online.

Norme la nivelul UE există din anii 1980 și sunt în prezent stipulate de Directiva 2000/84/CE. Aceasta prevede obligația statelor membre de a trece la ora de vară în ultima duminică din martie și la cea de iarnă în ultima duminică a lunii octombrie.

Consultarea face parte din evaluarea aprofundată a dispozițiilor europene relevante, pe care Comisia Europeană a lansat-o în urma rezoluției adoptate, în februarie 2018, de Parlamentul European. Aceste demersuri vor stabili dacă normele în vigoare ar trebui sau nu modificate.

Persoanele și organizațiile interesate își pot exprima opiniile prin completarea formularului online.

Studiu: Hong Kong, cel mai scump oraș pentru expați; Bucureștiul, pe locul 176

Capitala României a urcat, în 2018, pe locul 176, de pe locul 181 în 2017, în topul celor mai scumpe orașe din lume pentru expați, potrivit unui studiu anual publicat de firma de consultanță Mercer, transmite BBC, știre preluată de Agerpres.

Hong Kong a revenit pe primul loc în clasamentul celor mai scumpe orașe pentru expați după ce anul trecut se situase pe locul doi, după Luanda, capitala Angolei. În 2018, Tokyo este al doilea cel mai scump oraș pentru expați, urmat de Zürich, Singapore și Seul, ceea ce înseamnă că patru din cinci orașe incluse în top sunt din Asia, arată studiul Mercer. Topul este completat de Luanda, Shanghai, N'Djamena, Beijing și Berna. La polul opus, cele mai ieftine orașe pentru expați sunt Tashkent, capitala Uzbekistanului (209), Tunis (208) și Bișkek, capitala Kîrghistanului (207).

Acest studiu anual folosește ca bază de comparație New York și include peste 400 de orașe de pe cinci conștiente pe care le compară pe baza costurilor a peste 200 de produse și servicii în fiecare dintre aceste orașe. Acestea includ și costuri aferente transportului, spațiului locativ, alimentelor, hainelor, aparaturii casnice și serviciilor de divertisment.

În urma fluctuațiilor de curs valutar, orașele din Europa Occidentală au avansat în clasament: Londra a urcat zece poziții, ajungând pe locul 19, Paris pe 34, Viena pe 39, Roma pe 46, München pe 57, Madrid pe 64, Frankfurt pe 68, Berlin pe 71. În schimb au scăzut în acest top orașele: Moscova (17), St. Petersburg (49) și Kiev (173).

Bucureștiul se situează în urma Atenei (112), Bratislavei (113), Budapestei (151), Varșoviei (154), Sofiei (175), dar înaintea Belgradului (181).

(Copyright foto: leungchopan / 123RF Stock Photo)

FMI: Ponderea dolarului american în rezervele valutare internaționale a scăzut în T1 la un nou minim al ultimilor patru ani

Ponderea dolarului american în rezervele valutare internaționale a scăzut în primul trimestru al acestui an la un nou minim al ultimilor patru ani, în timp ce ponderea euro, a yuanului și a lirei sterline au crescut, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, transmite Reuters, citată de News.ro.

Prezența dolarului în rezervele internaționale a scăzut în ultimele cinci trimestre, iar moneda americană s-a depreciat în primele trei luni ale acestui an ca urmare a așteptărilor unei creșteri economice mai rapide în afara Statelor Unite și a posibilității ca și alte bănci centrale să restrângă măsurile de stimulare. Cu toate acestea, dolarul american a rămas cea mai folosită monedă pentru rezervele valutare.

În primul trimestru, dolarul s-a apreciat, pe fondul temerilor provocate de riscul izbucnirii unui război comercial și a semnalelor date de Banca Centrală Europeană că nu va majora dobânzile până în a doua jumătate a anului 2019.

Băncile centrale păstrează rezerve în diferite monede, care sunt folosite pentru garantarea datoriilor. Uneori, băncile centrale folosesc rezervele pentru a-și susține propriile monede. Rezervele în dolari americani au crescut în primul trimestru la 6.499 de mii de miliarde de dolari, reprezentând 62,48% din rezervele alocate. În ultimul trimestru al anului 2017, rezervele în dolari se ridicau la 6.282 de mii de miliarde de dolari, sau 62,72% din rezervele alocate.

Ponderea rezervelor valutare în dolari americani s-a contractat în primul trimestru la cel mai scăzut nivelul după cel de 61,24% atins în trimestrul patru al anului 2013, arată datele FMI. Euro, care se află pe locul al doilea după dolarul SUA, a înregistrat o pondere în rezervele valutare internaționale de 20,39% în primul trimestru, față de 20,15% în trimestrul al patrulea. Ponderea yuanului chinezesc a crescut pentru al treilea trimestru consecutiv, la 1,39%. FMI a raportat pentru prima oară ponderea yuanului în deținerile băncilor centrale în trimestrul patru din 2016. În cazul lirei sterline, ponderea acesteia în rezervele valutare a urcat la 4,68% în primul trimestru, cel mai ridicat nivel după trimestrul patru al anului 2015. În schimb, prezența yenului japonez s-a redus la 4,81%, de la 4,89% în trimestrul precedent, care a fost cel mai ridicat nivel atins după trimestrul patru al anului 2002.

Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus 19 noi situri în lista UNESCO

Comitetul Patrimoniului Mondial a inclus, în urma unei recente reuniuni desfășurate la Manama (Bahrain), 19 noi situri în lista UNESCO, între care se află vestigiile cetății spaniole Medina Azahara și orașul industrial Ivrea din nordul Italiei, informează News.ro.

Dintre cele 19 situri, 13 sunt situri culturale, trei – naturale și trei – mixte (naturale și culturale). În plus, a fost aprobată extinderea unui sit natural. Lista UNESCO cuprinde 1.092 de situri din 167 de țări.

Între noile situri culturale listate se numără Parcul Național Chiribiquete (Columbia) și Valea Tehuacan – Cuicatlan (Mexic), oaza Al-Ahsa (Arabia Saudită), orașul antic Qalhat (Oman), teritoriul de vânătoare inuit dintre gheață și mare Aasivissuit – Nipisat (Groenlanda/ Danemarca), catedrala Naumburg (Germania) și muntele budist Sansa (Coreea). În ceea ce privește siturile naturale, au fost incluse: munții Barberton Makhonjwa (Africa de Sud), ansamblul vulcanic Chaine des Puys (Franța) și muntele Fanjingshan (China). În lista siturilor mixte s-au aflat Parcul Național Chiribiquete (Columbia), pădurea boreală Pimachiowin Aki (Canada) și Valea Tehuacán-Cuicatlán (Mexic).

UNESCO a aprobat și includerea văii râului Bikin, din Rusia, o extensie a sitului Sihote-Alin, înscris deja în 2001 pe Lista patrimoniului mondial.

În timpul reuniunii, Comitetul a decis să înscrie Lacul Turkana National Parks (Kenya) pe lista siturilor aflate în pericol și să retragă din aceasta sistemul barierelor de corali din Belize.

Următoarea reuniune a Comitetului va avea loc la Baku (Azerbaidjan), potrivit site-ului unesco.org.

O nouă publicație de interes pentru stagiarii CECCAR: Elemente de Dreptul Muncii, ediția a II-a, revizuită

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a lansat cea de-a II-a ediție, revizuită, a publicației Elemente de Dreptul Muncii, volum semnat de prof. univ. dr. Raluca Dimitriu, cadru didactic al Facultății de Contabilitate și Informatică de Gestiune din cadrul Academiei de Studii Economice din București.

Publicația se adresează stagiarilor din anul I, fiind disponibilă la filialele CECCAR din întreaga țară, la prețul de 25 de lei.

Lucrarea tratează legislația muncii atât din punct de vedere teoretic, cât și practic, prin secțiuni distincte pentru verificarea cunoștințelor, disponibile la finalul fiecărui capitol. Volumul vine în sprijinul stagiarilor prin analiza unor aspecte importante ce privesc procesul de angajare – etapele acestuia, părțile, drepturile și obligațiile ce survin în urma parafării unui contract individual de muncă.

De asemenea, publicația tratează conținutul unui contract individual de muncă, prezentând în detaliu clauzele obligatorii și cele speciale, respectiv contractele de muncă atipice. Modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă sunt alte aspecte abordate în publicația la finalul căreia sunt expuse raporturile colective de muncă.

Consultați cuprinsul cărții aici.

Singura publicație acreditată de CECCAR pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la profesie, disponibilă la nivel național

CECCAR vine în întâmpinarea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat cu un instrument deosebit de util în procesul de pregătire: Ghidul pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat, ediția a VII-a, revizuită.

Lucrarea – singura acreditată de CECCAR pentru pregătirea candidaților la examenul de acces la profesie – conține exemple ilustrative pentru verificarea cunoștințelor candidaților în domeniile contabilitate, fiscalitate, drept, audit, evaluarea economică și financiară a întreprinderilor, doctrina și deontologia profesiei contabile și expertiză contabilă.

Un instrument deosebit de util pentru pregătirea teoretică, Ghidul conține subiecte similare celor prevăzute pentru examen, sporind șansele candidaților de promovare.

Așa cum am mai amintit, anul acesta CECCAR organizează, în zilele de 6 și 13 octombrie, examenul de acces la stagiul pentru obținerea calității de expert contabil și de contabil autorizat.

De aproape un secol, CECCAR urmărește dezvoltarea profesională a membrilor săi, astfel încât aceștia să servească interesul public și să pună bazele unei economii solide, orientate spre progres. Cu noi puteți deveni parte a unei comunități profesionale în domeniile financiar-contabil și fiscal, reprezentată la nivel internațional de IFAC (International Federation of Accountants), iar la nivel european de Accountancy Europe și ETAF (European Tax Adviser Federation), comunitate al cărui rol în dezvoltarea afacerilor și a economiilor la nivel național și mondial este recunoscut și din ce în ce mai apreciat de toți actorii implicați – mediul de afaceri, instituțiile și autoritățile de reglementare.

Ediția în limba română a IFRS® 2017, disponibilă în format electronic

IFRS® 2017, cea mai recentă ediție ce cuprinde textul consolidat al normelor autorizate ale Consiliului pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB®), este disponibilă acum pentru achiziționare, în format electronic.

Aceasta este, de altfel, singura ediție oficială publicată a normelor oficiale emise la 1 ianuarie 2017 și cuprinde standarde care intră în vigoare ulterior datei de 1 ianuarie 2017, însă nu cuprinde standardele pe care acestea le înlocuiesc.

• Partea A – Standardele IFRS® consolidate, inclusiv Standardele IAS®, Interpretările IFRIC® și SIC®;
• Partea B – documentele care însoțesc standardele, cum ar fi exemplele ilustrative, îndrumările de implementare, bazele pentru concluzii și opiniile contrare.

Prin intermediul IFRS®, IASB® oferă investitorilor, altor participanți de pe piețele de capital la nivel mondial, precum și altor utilizatori de informații financiare informații transparente și comparabile în situațiile financiare și alte raportări financiare.

IFRS® 2017 nu cuprinde documentele care sunt înlocuite sau eliminate, dar care rămân aplicabile dacă entitatea raportoare alege să nu adopte anticipat noile versiuni.

Cele două volume în format electronic pot fi achiziționate de pe site-ul librarie.ceccar.ro, la prețul de 190,40 lei.