Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința din luna iulie a.c., următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent

BNR a relevat că rata anuală a inflației IPC a crescut în aprilie la 5,22% și în mai la 5,41% (de la 4,95% în luna martie), peste nivelul prognozat. Evoluția a fost generată de factorii pe partea ofertei, determinante fiind creșterile consistente, peste așteptări, ale prețurilor combustibililor și produselor din tutun.

Rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a scăzut, însă, în luna mai la 2,95%, de la 3,09% în aprilie, coborând sub nivelul înregistrat în martie, de 3,05%. Decelerarea a fost indusă de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, sub influența atenuării ritmurilor de creștere a prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare și a evoluției cursului de schimb al leului în raport cu euro.

În luna aprilie, rata medie anuală a inflației IPC a ajuns la 2,8% și în luna mai 3,3%, de la 2,5% în luna martie; calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, rata medie anuală s-a situat la 2,2% în luna aprilie și 2,6% în luna mai, față de 1,9% în luna martie.

Datele privind creșterea economică în trimestrul I 2018 indică o decelerare mai pronunțată decât cea anticipată, dinamica anuală a PIB ajungând la 4%, de la 6,7% în trimestrul al IV-lea din 2017. Consumul gospodăriilor populației a continuat să fie principalul determinant al creșterii economice, dar cu o contribuție considerabil diminuată. Formarea brută de capital fix și-a menținut aportul pozitiv, în scădere totuși față de intervalul anterior. În schimb, contribuția exportului net la creșterea PIB real s-a îmbunatățit, în condițiile diminuării ecartului pozitiv dintre ritmul anual de creștere a importurilor și cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de creștere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similară a anului trecut, acesta rămânând totuși la o valoare ridicată.

Cele mai recente date statistice consemnează încetinirea dinamicii anuale a producției industriale în luna aprilie față de trimestrul întâi din 2018 și accelerarea ritmului anual de creștere a activității din comerț și servicii. Dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie a continuat să se majoreze, reflectând încetinirea avansului productivității muncii.

Incertitudini și riscuri semnificative asociate perspectivei pe termen mediu a inflației

Condițiile monetare și-au atenuat caracterul acomodativ în perioada mai-iunie, în contextul creșterii cotațiilor relevante ale pieței monetare și a ratelor dobânzilor practicate de bănci în relațiile cu clienții nebancari, precum și al stabilității relative a cursului de schimb al leului.

Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în trimestrul II (6,8% în aprilie și 6,4% în mai, în termeni anuali), devansând ritmul mediu din trimestrul anterior. Plusul de ritm a venit în principal din consolidarea dinamicii înalte a creditului în lei acordat populației, pe seama creditelor de consum, al căror flux a atins maximul istoric. Componenta în lei a continuat să‑și mărească ponderea în creditul total, până la 64,7% (de la un minim de 35,6% în 2012).

Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva plafonării ratei anuale a inflației pe parcursul următoarelor luni deasupra intervalului țintei și coborârea acesteia la finalul anului curent în apropierea limitei superioare a intervalului, în linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.

Potrivit BNR, incertitudinile și riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflației sunt semnificative. Ele au ca surse condițiile de pe piața muncii, evoluția prețurilor administrate și a cotației petrolului, precum și volatilitatea de pe piața financiară internațională. Relevante sunt și ritmul creșterii economice în zona euro și pe plan global și pericolul escaladării protecționismului comercial.

Rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la 2,50% pe an

Pe baza datelor disponibile în acest moment și urmărind asigurarea unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile prezervării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.

Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 6 august 2018, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflației.