Priorități și prioritizare
Numărul 5, 9-15 feb. 2021 » La început a fost cuvântul...
Preocupări de actualitate au determinat o creștere substanțială a „circulației” celor două noțiuni din titlul însemnărilor de față. Bine ar fi, însă, ca respectivele noțiuni să se folosească, totdeauna, în parametri lingvistici și logici adecvați. Numai că, întâlnim în mass-media situații de genul celor pe care le semnalăm în continuare. Bunăoară, într-un comentariu din presa cotidiană se emitea următoarea alegație: „Operațiunea de prioritizare are justificare doar atunci când, în cazul investițiilor, se stabilesc obiectivele care prezintă cea mai mare urgență”. Păi, ce altceva înseamnă „prioritizare” dacă nu, în primul rând, stabilirea „urgențelor”?
Un alt exemplu este „oferit” de o dezbatere radiofonică. Un participant afirma: „Secvențialitatea unor măsuri se cere stabilită în orice act de ierarhizare a priorităților, ca parte componentă a oricărui demers priorizator”. În afară de adjectivul cam greu de pronunțat „priorizator” – este de remarcat că „secvențialitatea” constituie exact „o parte componentă” a procesului de stabilire a „priorităților”. Totodată, însăși definirea „priorităților” impune „ierarhizarea”.
Mai recurgem la un exemplu. Într-un documentar TV, se preciza: „Cele 72 de priorități prevăzute în planul de afaceri confirmă capacitatea decidenților de a-și fixa ținte utile în procesul de urmărire a modului în care acestea se realizează în practică”. Să începem cu finalul frazei: cum s-ar putea „realiza” un obiectiv altfel decât „în practică”? Apoi, când se stabilesc nu mai puțin de „72 de priorități” mai poate fi vorba despre respectarea esenței acestei „extrageri” din ansamblul obiectivelor a ceea ce este, cu adevărat „urgent”. „principal”, „determinant”? Confundarea „priorităților” cu „obiectivele” oricărei activități anulează, în fapt, însăși rațiunea unei asemenea „operațiuni”. Prin urmare, fie și numai în materie de comunicare, este „prioritară” cunoașterea proprietății termenilor la care facem apel. În caz contrar, riscăm reacția negativă a interlocutorilor. Ceea ce – trebuie să recunoaștem – nu constituie un obiectiv „prioritar”. Nici măcar dezirabil. (T.B.)
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Arta Thaliei – de la viață pe scenă și de la scenă la publicul larg
Ziua Brâncuși sub semnul omagierii unei opere inestimabile
Pe întregul cuprins al țării, manifestări prin care toate artele transmit un mesaj comun, autentic umanist
Iași – opt zile de concerte memorabile
Zeița Thalia inspiră formule inovative în arta spectacolului
Ample programe științifice și culturale dedicate marilor personalități ale istoriei naționale
Ziua Culturii Naționale, prilej de celebrare a celor mai de seamă valori din patrimoniul românilor de pretutindeni
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor