Avem toate motivele să reținem, cu satisfacție, că pregătirile pentru sărbătorirea CENTENARULUI MARII UNIRI au intrat în linie dreaptă, că s-au desfășurat și se vor desfășura acțiuni de amploare, cu un impact emoțional deosebit de puternic, cum au fost cele dedicate victoriilor de la Mărășești, Mărăști și Oituz din urmă cu 100 de ani. Imaginea a ceea ce va reprezenta anul 2018 pentru fiecare cetățean, pentru comunitatea profesională a contabililor români, pentru toți cetățenii țării este indisolubil legată și de percepțiile personale și colective referitoare la evoluția economiei românești în anul viitor. Ne dorim cu toții ca tot ceea ce a fost și este pozitiv la scară macroeconomică să continue și să se aprofundeze în 2018.

Acestor așteptări le-a răspuns Comisia Națională de Prognoză (CNP), în maniera specifică, prin demonstrații și date din care rezultă că, în 2018, sunt toate șansele ca produsul intern brut al României să atingă 200 miliarde euro (peste 900 miliarde lei). În acest fel, ar reveni, pe locuitor, un PIB de aproximativ 10.000 euro. Bineînțeles, nu este vorba despre o sumă pe care – fie și numai printr-o medie aritmetică – fiecare cetățean o va avea în buzunar, ci despre un evident progres dacă îl raportăm, în monedă națională, cel puțin la anul în care România a devenit stat membru al Uniunii Europene. Atunci, PIB a însumat 418 miliarde lei. Cum se știe, pentru orice evaluare, prezintă o importanță deosebită indicatorul care vizează paritatea puterii de cumpărare, respectiv ce cantitate de bunuri și servicii la un nivel calitativ dat (cerut și solvabil, în același timp) se poate achiziționa în funcție de nivelul PIB pe locuitor. În momentul aderării României la UE, acest indicator atesta un nivel de 39% din media Uniunii Europene. În 2016 a atins 59% din respectiva medie.

Progresele incontestabile, chiar dacă nu sunt percepute ca atare, mai ales din pricina adâncirii inegalităților sociale, nu pot fi contestate sub nicio formă dacă ne raportăm la realități palpabile. Ceea ce rămâne, însă, de discutat vizează gradul de veridicitate a prognozei oficiale. Nu este cazul să intrăm în detalii metodologice. Este, însă, de remarcat că în prognoza de toamnă a CNP se anticipează, pentru 2017, o creștere economică de 5,6% față de cea de 5,8% în primul semestru al acestui an. Deci baza de pornire este inferioară, în evaluările CNP, comparativ cu realitățile de până acum. Dacă este, însă, să luăm în considerare procese și fenomene din economia reală, precum cele care vizează deteriorarea echilibrului extern, deficitul bugetului general consolidat, criza prelungită de pe piața muncii și alte fenomene, ajungem la identificarea unor factori cu impact nefavorabil asupra estimărilor CNP.

În contextul evocat, operând cu metodele care pun în balanță elementele pozitive și cele negative, avem prilejul să subliniem, din nou, importanța acțiunilor menite să contracareze, să diminueze efectele vulnerabilităților înregistrate la scara întregii economii. Din acest unghi de vedere, prezintă interes cuantificarea produsului intern brut potențial, respectiv capacitatea economiei românești, a economiei reale, de fapt, de a genera valoare adăugată. Chiar și pentru anul în curs, CNP estimează că PIB potențial de creștere este 4,6% comparativ cu sporul de produs intern brut prognozat de 5,6%. Pentru a nu se ajunge la o „supraîncălzire” a economiei românești, este necesar un spor semnificativ al PIB-ului potențial, mai ales prin accesarea, în proporții considerabil mai mari, a fondurilor europene nerambursabile. Cu alte cuvinte, datele pe care le oferă economia reală sunt esențiale pentru aprecierea corectă a valabilității estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză. Diminuarea influenței factorilor negativi și promovarea, în sfera decizională, a celor pozitivi ar fi de natură a transforma optimismul în certitudini, în date și fapte pe care cu toții le vom putea aprecia drept progrese reale.