Guvernele din Europa de Est majorează emisiunile de obligațiuni până la un nivel record, pentru a finanța adâncirea deficitelor bugetare, tocmai când turbulențele de pe piețele emergente fac cererea mai puțin fiabilă, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres. Oferta de obligațiuni locale și internaționale a crescut în acest an, vânzările de obligațiuni pe piețele internaționale atingând un nivel record de 36 de miliarde de dolari pentru cei mai activi emitenți din regiune, în frunte cu Polonia și România.

Analiștii de la ING Bank NV estimează că Polonia va fi nevoită să majoreze emisiunile de obligațiuni la finele acestui an și, cel mai probabil, va concura cu Arabia Saudită pentru titlul de cea mai mare emisiune de eurobonduri din rândul piețelor emergente în 2024. Cehia este una dintre puținele țări din Europa de Est care nu se confruntă pe presiuni de finanțare pe partea fiscală, susțin analiștii Frantisek Taborsky și James Wilson.

"Deși situația rămâne gestionabilă, cererea este în scădere, iar datele sugerează ieșiri ale investitorilor străini", susțin analiștii de la ING.

Pe lângă problemele economice interne, autoritățile responsabile pentru gestionarea datoriei publice trebuie să facă față și modificării contextului economic care acum arată spre o amânare sau o limitare a reducerilor de dobândă în acest an din partea marilor bănci centrale, ceea ce reduce atractivitatea unor active mai riscante. Costurile cu împrumuturile au crescut pentru emitenții din regiune, un exemplu fiind Ungaria, unde randamentele pentru obligațiunile pe 10 ani în moneda locală au crescut cu până la 100 de puncte de bază.

Banca Centrală Europeană a coborât zilele trecute dobânda de bază, pentru prima dată în ultimii cinci ani, însă oficialii instituției au avertizat că nu se vor grăbi cu noi decizii de reducere. O incertitudine și mai mare există în SUA, unde inflația i-a forțat pe investitori să își revizuiască așteptările referitoare la relaxarea politicii monetare, ceea ce limitează intrările de capital în economiile emergente.

"Cererea nu a fost una puternică pentru că poziția Fed nu a permis ca fonduri suplimentare să meargă spre obligațiunile emise de statele emergente", spune Viktor Szabo, manager de fond la Abrdn Plc.

Potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, Polonia, cea mai mare economie și totodată cel mai mare emitent de obligațiuni din Europa de Est, ar putea înregistra un deficit bugetar de 5,4% din PIB în acest an, o agravare față de un deficit de 5,1% din PIB în 2023, în condițiile în care majorarea investițiilor în apărare și cheltuieile sociale amână procesul de consolidare bugetară.

Deficitul bugetar al Ungariei s-a majorat până la 7,2 miliarde de dolari în primele patru luni ale anului, pe măsură ce revenirea economică modestă nu generează la fel de mult venituri pe cât estimau autoritățile. Ministrul ungar al Economiei, Marton Nagy, a promis luna trecută că va reduce deficitul fără a recurge la austeritate.

Autoritățile din Cehia vor să revină la o poziție fiscală conservatoare și să inverseze valul de împrumuturi contractate în perioada pandemiei, în pofida protestelor opiniei publice față de reduceri de cheltuieli și majorări de taxe.

"Cehia a fost singura care a derulat o ajustare fiscală adevărată, reducând deficitul cu un punct procentual în primele patru luni. Situația fiscală este nefavorabilă în Polonia, Ungaria și România, dar cred că Ungaria va anunța noi măsuri după alegerile europarlamentare", a spus Viktor Szabo.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)