Producția și consumul de cărbune în Uniunea Europeană au atins în 2023 cel mai scăzut nivel de la debutul colectării datelor statistice, în condițiile în care producția a coborât cu 22%, comparativ cu 2022, până la 274 milioane de tone, iar consumul a scăzut cu 23%, până la 351 milioane de tone, arată datele preliminare publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Conform aceleiași surse, scăderea cu peste 100 milioane tone a consumului de cărbune în decursul unui singur an pare a fi una dintre cele mai mari diminuări înregistrate vreodată pentru acest tip de combustibil în UE. În rândul statelor membre, Germania (37%) și Polonia (27%) au fost principalele consumatoare de cărbune din UE, fiind responsabile pentru aproape două treimi din consumul total.

La huilă, în 2023, producția blocului comunitar a fost de doar 50 de milioane de tone, cu 82% mai mică decât cele 277 milioane de tone produse în 1990. Consumul de huilă al UE în 2023 este estimat la 128 milioane de tone, cu 42% mai mic decât în urmă cu șase ani. Polonia și Cehia sunt singurele state membre ale UE care mai produc huilă, iar Polonia este singura țară care utilizează huila ca o sursă importantă pentru producția de electricitate. Comparativ, în 1990, 13 dintre actualele state membre ale UE produceau huilă.

De asemenea, Eurostat a informat că, în 2022, huila a fost devansată de energia fotovoltaică în producția de electricitate în Uniunea Europeană. Ponderea energiei fotovoltaice în producția totală de electricitate a UE a fost de 210.249 GWh, comparativ cu 205.693 GWh pentru huilă. Lignitul, un tip de cărbune cu un conținut de energie mai mic, este utilizat în producția de electricitate în nouă state membre UE, și în anul 2022 din lignit a fost produsă o cantitate de energie electrică de 241.572 de GWh.

În 2023, consumul de lignit în UE este estimat la 223 milioane de tone, cu 40% mai mic decât în 2018. Germania a fost responsabilă în 2023 pentru 46% din consumul total de lignit al UE, urmată de Polonia (18%), Cehia (13%), Bulgaria (9%), România (7%) și Grecia (5%). Cifrele referitoare la producția și consumul de lignit sunt aproape identice deoarece aproape întotdeauna lignitul este consumat în țările unde este și produs, fiind foarte puține tranzacții transfrontaliere cu lignit.

Pe de altă parte, datele Eurostat arată că dependența blocului comunitar de importurile de huilă a atins cel mai ridicat nivel din istorie în 2022, când a urcat până la 74,4%. Această creștere de 14 puncte procentuale comparativ cu 2021 poate fi explicată prin faptul că țările UE și-au făcut stocuri de cărbune. Spre deosebire de anii anteriori, când țările UE au accesat stocurile lor de cărbune, în 2022 aceste țări au majorat stocurile lor de huilă cu nouă milioane de tone, aceasta fiind prima majorare a stocurilor de după 2019. Chiar dacă a atins un vârf în 2022, rata de dependență a UE de importurile de huilă este mult mai mică decât în cazul dependenței de importurile de petrol și gaze naturale, care se situează ambele la peste 97%.

În 2022, Rusia a rămas cel mai mare furnizor de huilă al UE, cu o pondere de 24%, urmată de SUA (18%) și Australia (17%). Totuși, după intrarea în vigoare, în luna august 2022, a embargoului impus de UE pentru importurile de huilă din Rusia, importurile blocului comunitar din Rusia au scăzut până la 27 milioane de tone în 2022, o scădere de 45% comparativ cu 2021.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)