Termeni-cheie: globalizare, digitalizare, gândire integrată, congres CECCAR, profesia contabilă

Clasificare JEL: F60 

Evoluția rapidă din sectorul tehnologiei informaționale din ultimul deceniu și-a pus amprenta asupra activității umane și a revoluționat modalitatea în care oamenii trăiesc, învață, lucrează, comunică și desfășoară activități antreprenoriale. În contextul actual al internaționalizării afacerilor, al globalizării, al dezvoltării tehnologiilor informaționale și al trecerii spre era digitală, profesia contabilă este supusă unor exigențe noi care impun o nouă manieră de lucru, alternativele tehnologice de pe piață dovedindu-se superioare sistemului de contabilitate tradițional. Tehnologia informațională constituie, fără îndoială, o problemă de interes major la scară mondială, fiind omniprezentă.

Digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii, robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și Big Data, a pătruns cu rapiditate în zona contabilității, fiind principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate. Profesia contabilă se desfășoară într-o zonă în care 97% dintre activități sunt pretabile digitalizării, fiind nevoie de adaptare la noua realitate și de reconfigurarea activității contabilului (Botea, 2018).

În contextul actual, în care asistăm la un progres rapid al sistemelor informaționale, se resimte nevoia unei noi abordări a informatizării contabilității, fapt ce poate avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri. Într-o economie globalizată, profesioniștii contabili au înțeles că performanța și competitivitatea sunt condiționate de modalitatea în care noile tehnologii vor fi implementate în cadrul companiilor.

Profesioniștii contabili trebuie să învețe continuu pe parcursul activității profesionale și să iasă permanent din zona de confort profesional. Continuarea promovării principiului educației prin învățare pe tot parcursul vieții constituie soluția pentru asigurarea unor servicii contabile de înaltă ținută profesională. Într-o economie bazată pe globalizare și digitalizare, informația înseamnă putere, iar multe companii sunt interesate să obțină date în speranța că vor ajunge mai sus pe piața competitivă.

Profesioniștii contabili care înțeleg bine era digitală vor juca un rol important în gestionarea sistemelor și proceselor care sprijină achiziția, managementul, analiza și distribuirea informațiilor (Pavel, 2017). Prin urmare, aceștia trebuie să facă legătura între tehnologia informațională, procese și performanța financiară rezultată.

Experții contabili care își exercită profesia în mod individual ori sunt constituiți în societăți de contabilitate și/sau de expertiză contabilă trebuie să țină pasul și să se adapteze noilor provocări generate de digitalizarea proceselor economice. Același lucru este valabil pentru contabilii autorizați care își exercită profesia individual ori sunt constituiți în societăți de contabilitate.

IT a pătruns practic în toate activitățile pe care le cunoaștem în prezent și, mai mult decât atât, a reușit să acapareze sarcinile de bază din toate domeniile. În contextul actual, profesia contabilă se află sub impactul revoluției digitale, în sensul că multe dintre activitățile desfășurate de profesioniștii contabili sunt și vor fi preluate de sistemele informaționale moderne aflate într-o permanentă dezvoltare.

Stolojan (2016) opinează că simbioza dintre computere și comunicații, respectiv revoluția digitală, a schimbat și schimbă fundamental fiecare activitate umană, indiferent că vorbim despre economie, inovație, educație, sănătate, administrație etc. Ritmul acestei revoluții digitale este alert. Tehnologiile digitale – internet, telefoane mobile și orice alte instrumente care colectează, stochează și distribuie informația digitală – se răspândesc rapid în întreaga lume.

În momentul de față, pentru un profesionist contabil nu mai este suficient să cunoască în detaliu doar tehnicile contabile, aspectele legislative și de calcul al impozitelor și taxelor sau să dețină cunoștințele necesare efectuării analizelor economico-financiare și pe cele legate de efectuarea controlului intern sau a auditului, ci trebuie să dispună de cunoștințe aprofundate privind utilizarea noilor tehnologii informaționale avansate și conectarea digitală, avantajele strategice pe care le poate obține compania prin implementarea lor și modul în care acestea se pot transforma în profit pentru organizație.

Schimbările care au loc ca urmare a fenomenului digitalizării reprezintă o oportunitate în vederea redefinirii rolurilor profesiei contabile și măsurii în care aceasta este implicată în luarea deciziilor pe termen scurt, mediu și lung. În acest context, profesioniștii contabili membri ai CECCAR trebuie să se adapteze provocărilor generate de progresele din domeniul IT. În actuala eră, profesionistul contabil se va transforma dintr-un om al cifrelor într-un actor al mediului de afaceri cu rol în consultanță, analiză, planificare strategică de afaceri, precum și în proiectarea sistemului informațional, iar ulterior în controlul și evaluarea acestui sistem.

CECCAR, dar și mediul academic s-au implicat continuu în gestionarea acestei transformări, respectiv trecerea de la rolul tradițional al profesionistului contabil la unul modern, adaptat cerințelor actuale ale mediului de afaceri. Profesionistul contabil din zilele noastre este o persoană vizionară, capabilă să facă față cerințelor pieței globale, cu abilități de comunicare și un statut social privilegiat.

În cadrul unui studiu elaborat de ACCA (Association of Chartered Certified Accountants) în colaborare cu IMA (Institute of Management Accountants) în 2014, Faye Chua face o invitație la reflecție privind importanța progreselor tehnologice. „În primul rând, ele joacă un rol fundamental în crearea de bogăție, în îmbunătățirea calității vieții, au impact asupra creșterii economice și pot chiar transforma societățile. În al doilea rând, fluxurile garantate de venituri sunt în scădere și, astfel, companiile sunt nevoite să inoveze și să experimenteze în mod continuu, ceea ce bineînțeles prezintă riscuri. În cele din urmă, tehnologia evoluează foarte rapid, iar strategiile consumatorilor și cele ale companiilor trebuie să țină pasul.”

Profesia contabilă este ca o ființă vie care evoluează într-o măsură tot mai mare ca urmare a progresului din domeniul IT și din cel economico-social, fiind într-o continuă schimbare. În vederea transformării provocărilor în oportunități atât la nivel individual, cât și pentru profesia contabilă în ansamblu, profesioniștii contabili trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a ține pasul, dacă nu chiar să fie cu unul înainte.

În ceea ce privește globalizarea, Oprea (2018) opinează că „aceasta nu afectează doar profesia contabilă, ci societatea în ansamblul ei”. „Modelele de business s-au redesenat. Globalizarea este utilizată pentru a se fructifica avantajele economiei de scară, în sensul în care accentul nu se mai pune pe marja de profit, ci pe volum, cu volum mare și marjă mai mică. Pentru profesie, toată această schimbare de paradigmă de business la nivel mondial are implicațiile ei. Apare necesitatea ca situațiile financiare să fie armonizate, astfel încât aceleași principii să stea la baza atât a contabilității din România, cât și a celei dintr-un alt stat membru, pentru ca acele situații financiare să fie comparabile. De aceea, dezvoltarea standardelor internaționale de contabilitate și implementarea lor în standardele naționale au devenit priorități la nivel global”, subliniază președintele CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova.

Economia caracterizată prin globalizare solicită instrumente sofisticate, motiv pentru care companiile au nevoie de profesioniști contabili bine pregătiți, cu deprinderi strategice, tehnologice, organizaționale și interpersonale. Doar prin îndeplinirea acestor deziderate, profesia contabilă din România și membrii CECCAR se vor putea alinia mutațiilor care au loc la nivel internațional în domeniul afacerilor caracterizate prin globalizare și digitalizare. Doar în acest fel profesioniștii contabili își vor putea îndeplini rolul de partener și consultant al afacerilor companiilor în care acționează.

În cadrul lucrărilor ediției a XXII-a a Congresului Profesiei Contabile din România, eveniment organizat de CECCAR în perioada 28-29 septembrie 2018, președintele Consiliului superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, sublinia faptul că „globalizarea este o certitudine astăzi. Mediul de afaceri fructifică din ce în ce mai mult efectul economiei de scară, în sensul în care astăzi businessurile sunt gândite pe volum mare și marjă adăugată mică. Este evident că această lipsă a granițelor afectează și profesia noastră. Apar din ce în ce mai necesare standardizarea internațională și, bineînțeles, trecerea și aplecarea profesiei noastre către contabilitatea managerială.”.

 Revizuirea literaturii de specialitate

Întrucât oportunitățile și provocările profesiei contabile în era digitală sunt teme de mare actualitate, în literatura de specialitate întâlnim o serie de materiale legate de aceste aspecte.

Digitalizarea este „realitatea în care profesionistul contabil modern se formează, se perfecționează și își desfășoară activitatea zilnică. Este un mediu în care înțelegerea oportunităților noilor tehnologii asigură depășirea obstacolelor și prevenirea riscurilor” (http://bit.ly/2MTszyJ).

În acest context, lucrarea lui Philippe Arraou The Certified Public Accountant and the Digital Economy își aduce contribuția în ceea ce privește modalitatea în care profesia contabilă, aparent amenințată de digitalizare, trebuie să se bazeze chiar pe aceste instrumente în vederea modernizării serviciilor financiar-contabile și să își canalizeze capitalul uman spre domenii în care poate veni cu valoare adăugată.

Paraschiv-Pop (2019) consideră că „digitalizarea este o amenințare pentru că provoacă modul de lucru de până acum, dar este și o oportunitate, pentru că deschide noi orizonturi pentru profesioniștii care vor fi capabili să își valorifice cunoștințele pentru a oferi noi servicii clienților”.

Faye Chua (ACCA, 2014) opinează că „cele mai bune companii au radarele tehnologice pornite în permanență, căutând și evaluând tehnologiile noi și în curs de dezvoltare care pot avea valoare competitivă. Însăși noțiunea de natură umană presupune îmbunătățirea continuă a proceselor și a eficienței, iar tehnologia a dovedit că este capabilă să realizeze aceste deziderate”.

IFAC a publicat în anul 2017 o analiză referitoare la progresul tehnologiei informaționale în profesia contabilă, punându-l în contextul dilemelor etice moderne. Era digitală schimbă permanent provocările pe care profesioniștii contabili le întâmpină în domeniul în care acționează. Ceea ce trebuie învățat, spune sursa amintită mai sus, este, fără îndoială, mai puțin important decât modul în care se învață. Partea integrantă este reprezentată de faptul că profesioniștii care acționează în zona contabilității trebuie să se perfecționeze continuu, să fie permanent la curent cu noile schimbări și să își depășească limitele, ieșind mereu din zona de confort profesional.

Stolojan (2016) consideră că „profesia contabilă are viitor în măsura în care va răspunde în mod real provocărilor și oportunităților generate de revoluția digitală”. Pentru ca aceasta să rămână relevantă în secolul 21, sunt necesare o serie de schimbări care să răspundă acestor așteptări cu care se confruntă la momentul actual atât profesia, cât și contabilul:

• informarea în timp real pentru luarea deciziilor, prin implementarea de sisteme informatice integrate la nivelul fiecărei firme;
• adăugarea de valoare datelor contabile. Contabilii nu mai pot rămâne, așa cum nu de puține ori se întâmplă, în poziția de deținători ai datelor. Ei trebuie să ofere comentarii și soluții valoroase pentru schimbarea în bine a situației financiare și a performanței firmelor, să furnizeze consultanță în business, să ofere recomandări și soluții înainte ca lucrurile să se întâmple, să contribuie la strategia de afaceri;
• auditarea prin examinarea întregului set de date existent în firmă, și nu doar a anumitor eșantioane;
• regândirea rapoartelor contabile, în sensul acordării de prioritate informațiilor cu adevărat relevante pentru investitori și alți utilizatori;
• dezvăluirea voluntară de informații relevante pentru investitori;
• prevenirea blocajelor și reducerea riscurilor generate de infracționalitatea digitală (cybersecurity);
• progresul științei contabilității și dezvoltarea standardelor contabile. În economia bazată pe cunoaștere, proprietatea intelectuală devine esențială;
• manifestarea eticii și integrității profesiei contabile. Capitalismul și piețele de capital nu pot funcționa fără încredere în realitatea cifrelor raportate de companii și confirmate de firmele de audit.

Progresul tehnologic din ultimul deceniu a făcut ca tehnologia informației să devină parte din activitatea curentă a oricărui profesionist contabil. Acest lucru a constituit unul dintre motivele pentru care ediția a XXII-a a Congresului Profesiei Contabile din România a fost dedicată:

• gândirii integrate, globalizării și tehnologiei, cele trei mari provocări cu care se confruntă profesia contabilă, și viitorului pe care acestea îl conturează pentru profesie;
• fiscalității în economia digitală;
• creșterii relevanței cadrului de raportare în contextul actual.

Concluziile discuțiilor din cadrul congresului, prezentate de președintele Consiliului superior al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, s-au referit la necesitatea adaptării activității profesioniștilor contabili la era digitală, la cerințele businessului, pentru a-i furniza acestuia servicii integrate, care să îi poziționeze „la dreapta antreprenorului”, pentru a-i ghida direcțiile de acțiune, astfel încât rezultatul să fie dezvoltarea afacerii (www.ceccar.ro).

În încheierea lucrărilor congresului, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova a subliniat faptul că „aceste provocări – tehnologia, globalizarea, gândirea integrată – nu trebuie să ne sperie, ci trebuie să ne mobilizeze pentru a găsi soluții”.

Ediția a XXI-a a Congresului Profesiei Contabile din România, care a avut loc în perioada 23-24 septembrie 2016, a fost dedicată provocărilor și oportunităților profesiei contabile în era digitală. Cităm câteva dintre aprecierile președintelui Consiliului superior al CECCAR: „Tehnologia informației potențează inovarea într-un domeniu specific dedicat serviciilor, cum este cel contabil. Aceasta nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru business și pentru profesia contabilă. Trecerea la tehnologie a transformat mare parte din serviciile tradiționale ale profesiei, astfel încât ele să fie automatizate și, în felul acesta, expertul contabil să se orienteze către servicii de valoare adăugată necesare antreprenorului, și aici mă refer la servicii de consiliere, servicii de consultanță și chiar servicii de educație”. Acesta este viitorul profesiei contabile și al profesionistului contabil.

Referindu-se la profesia contabilă din România, Brian McEnery, președintele ACCA, le-a transmis delegaților prezenți la congres că „provocările profesiei contabile în era digitală reprezintă doar un mic fragment dintr-o paradigmă socială în care s-a intrat la nivel global. Va deveni tot mai mult o profesie care va avea rolul de a oferi instrumentele analitice esențiale pentru a lua cele mai bune decizii în privința viitorului. Dar profesia contabilă deja se adaptează, știm că partea de «trecut» va fi preluată de computere, aceasta nu mai reprezintă o zonă care să ne preocupe în dezvoltarea profesiei. Rolul expertului contabil se va regăsi în centrul companiei și al societății în ansamblu, în centrul managementului riscului. Se va extinde în zone care nu priveau până de curând contabilitatea: managementul resurselor materiale de care dispune o firmă, planificarea taxării etc. Și, mai presus de toate, trebuie să ne asigurăm că formele de educație ale profesiei noastre îi vor învăța pe absolvenți să devină lideri. Acest lucru înseamnă a lărgi foarte mult orizontul asupra muncii unui contabil și a percepției a ceea ce presupune profesia sa.”.

În intervenția sa, Lucian Matu, director în cadrul BCR, a concluzionat că „era digitală și transformările care vor urma deschid noi oportunități, iar cei care vor reuși să le fructifice și să construiască din ele avantaje pentru ei și clienții lor vor avea de câștigat”.

În cadrul unui studiu referitor la impactul tehnologiilor informaționale asupra organizării și funcționării firmei, Dumitru (2011) opinează că „o implementare optimă a IT de către firme înseamnă o mai bună adaptare la un mediu în schimbare, permițând existența unor relații la distanță și determinând un grad mare de competitivitate. În acest mod, caracterul dinamic al unei companii poate fi îmbunătățit. Chiar și atunci când o societate este mică, aceasta trebuie să asimileze folosirea IT. Mai mult, cu cât există un număr mai mare de intercomunicații, cu atât este mai probabil să se obțină diversificarea într-o firmă tradițională, precum și diferite îmbunătățiri în managementul administrativ.”.

Contabilitatea s-a transformat într-o artă menită să asigure succesul unei entități doar dacă știe să utilizeze mijloacele tehnologiei informaționale pentru obținerea și manipularea informațiilor, prin care orice unitate patrimonială poate produce maximum de profit cu minimum de efort (Abrudan, 2018).

Albu (2012) a elaborat un studiu privind imaginea și rolul contabilului din perspectiva managerilor, a studenților și a contabililor. Stereotipul general atașat contabilului român este cel al unui om care lucrează cu cifrele într-un domeniu uniform și rigid. Potrivit lui Albu (2012), „totuși, contabilitatea nu este asociată doar cu cifrele, ci presupune și interacțiune, lucru în echipă și creativitate. Această imagine are anumite «nuanțe» în funcție de grupurile sociale: pentru studenți, profesia este mai prestigioasă și mai etică, pentru profesioniști presupune flexibilitate și creativitate, orientate spre profit și susținerea luării deciziilor. Pentru managerii din IMM-uri, contabilul este un birocrat, însă în entitățile mari este un analist și un consultant.”.

„Cine se adaptează schimbării va supraviețui, însă cine nu ține pasul va fi scos de pe piață”, a afirmat Philippe Arraou, președintele CILEA (Comitetul de Integrare Latină Europa-America). În actuala eră a digitalizării, noul profesionist contabil va fi ancorat în management. Este necesar ca acesta să dețină bune competențe de comunicare, digitale, de management, iar etica și deontologia să rămână punctele forte ale profesiei.

În studiul elaborat de ACCA în colaborare cu IMA amintit anterior, în care s-a urmărit atitudinea profesioniștilor din domeniul financiar față de impactul pe care îl vor avea în următorii zece ani progresele în domeniul tehnologic asupra activității contabililor și a funcției financiare, s-a adus în discuție faptul că „principalele priorități pentru deceniul următor sunt aplicarea instrumentelor de extragere a datelor în business intelligence, modelarea și analiza datelor și managementul informațiilor; toate sunt vitale pentru exploatarea Big Data. De asemenea, sunt necesare noi aptitudini pentru managementul proiectelor și al schimbării, noi abordări pentru finanțarea dezvoltării produselor și o tehnologie care să influențeze atragerea, dezvoltarea și gestionarea talentelor”.

În contextul actual al dezvoltării sistemelor informatice și al trecerii spre era digitală, pregătirea firmelor și a contabililor acestora pentru implementarea tehnologiilor de tip cloud accounting este esențială, având în vedere diversitatea informațiilor și procesarea rapidă a acestora. Cloud computing reprezintă tehnologia care deschide calea facilitării și a eficientizării utilizării tehnologiilor informaționale în cadrul entităților, atât din perspectiva reducerii costurilor, cât și din cea a serviciilor de care putem beneficia atunci când apelăm la ea.

Având în vedere fenomenele de globalizare, de mondializare a economiilor, de dezvoltare a sistemelor informatice, devin din ce în ce mai important accesul la informații, celeritatea transmiterii și circulației acestora, rapiditatea luării deciziilor manageriale, precum și flexibilitatea în gestionarea activităților financiar-contabile. În condițiile în care în ultimul deceniu tehnologiile IT s-au dezvoltat și perfecționat continuu, se simte nevoia unei abordări noi a informatizării sistemului contabil, ceea ce va avea o consecință pozitivă asupra dezvoltării afacerilor. În situații de criză economică și financiară, așa cum a fost cea resimțită în ultimii ani, tehnologiile precum cloud computing și business intelligence devin din ce în ce mai importante în vederea obținerii de avantaje în detrimentul implementării unor sisteme on-site costisitoare și complexe (Pugna și Boldeanu, 2013). Asistăm în zilele noastre la adoptarea tehnologiilor de tip cloud accounting, o aplicație de contabilitate ce poate fi accesată din orice loc în care există conexiune la internet, fără necesitatea instalării și gestionării pe servere proprii.

Pe baza analizelor întreprinse în cadrul unui studiu de cercetare elaborat de Ionescu, Prichici și Tudoran (2014), s-a concluzionat că „online accounting va schimba profesia contabilă, va duce la o îmbunătățire considerabilă a modului de desfășurare a activităților financiare, a interacțiunii cu clienții și a vitezei și eficienței de răspuns la nevoile acestora”.

Serviciile de contabilitate online au avantajul că automatizează și accelerează procesarea documentelor. În ceea ce privește opțiunea pentru o firmă de contabilitate online, Pandi (2019) este de părere că aceasta „facilitează legătura dintre firmă și contabil, oferă o platformă securizată și ușor accesibilă oricând și oriunde, la un tarif ce conține și servicii adiționale, raportări complexe și simplificate disponibile în timp real, facturare rapidă, acces la cele mai uzuale documente și formulare necesare oricărei afaceri, pontaj, în timp real, generare automată pentru contractele de muncă ale salariaților, rapoarte de tip business intelligence și comparații evolutive pentru lunile trecute”.

Studiile care analizează situația Europei Centrale și de Est în ansamblu consemnează că în ultimul timp antreprenorii români sunt cei mai avansați în procesul de însușire și utilizare a tehnologiilor digitale. Dobândirea unui asemenea loc pe podium este rezultanta aplicării unui sistem de principii și criterii care îmbină stările de fapt cu stările de spirit, în strânsa lor interdependență. Cel mai mult a contat și contează existența unor strategii la nivel de firmă privind implementarea noilor tehnologii și volumul investițiilor în capital uman și în echipamente specifice. (Brateș, 2019).

Principalele concluzii ale studiului Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019, realizat de PwC, privind digitalizarea în cazul României relevă faptul că din punctul de vedere al antreprenorilor cele mai relevante tehnologii sunt, în ordine: blockchain, IoT, robotica, AI, AR, VR, printarea 3D și dronele. De asemenea, studiul a arătat că 41% dintre antreprenorii locali investesc între 1 și 3% din cifra de afaceri în digitalizarea proceselor, 29% alocă peste 5% pentru investiții în acest domeniu, 18% acordă mai puțin de 1%, iar 12%, 3-5%. Analiza a mai evidențiat faptul că principalele constrângeri în adoptarea soluțiilor digitale sunt costurile, riscurile asociate, cum ar fi securitatea cibernetică, lipsa de know-how sau de specialiști și rezistența la schimbare. Totodată, analiza a relevat că 48,8% dintre antreprenorii români utilizează în procesele de business AI, 40% – AR, 39,5% – realitatea virtuală, 29,5% – blockchain și 27,9% – dronele.

Companiile din industrie se îndreaptă tot mai mult spre automatizarea și digitalizarea proceselor tehnologice, întrucât insuficiența resurselor umane afectează întreaga piață a muncii din România. Concluziile studiului de percepție Digitalizarea în companiile industriale din România, realizat de Cult Market Research la comanda Academiei Industriale, arată că „majoritatea companiilor (74%) consideră că digitalizarea, reprezentată de noile tehnologii – robotizare, servicii cloud, sisteme inteligente și Big Data –, constituie principalul factor ce poate contribui la creșterea eficienței activității desfășurate. Pe lângă digitalizare, modernizarea și formarea forței de muncă reprezintă, de asemenea, aspecte care pot crește eficiența companiilor, în opinia a 61% dintre respondenți. 49% mizează pe digitalizare pentru reorganizarea proceselor, 25%, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, iar 15%, pentru mecanizare”.

În momentul actual, fenomenul globalizării se extinde în toate domeniile de activitate. În acest context, deținerea de informații este deosebit de importantă în vederea luării deciziilor. Pentru experții contabili și contabilii autorizați, asimilarea de competențe digitale devine esențială având în vedere revoluția tehnologiei informaționale din ultimele decenii.

Berheci (2010) opinează că tehnologia informației „a generat o creștere uimitoare a vitezei tranzacțiilor, în general, și a capitalurilor, în special, astfel încât, în rețeaua fluxurilor financiare capitalul este transferat de la o economie la alta în ore, minute sau chiar secunde. Pentru a obține avantaje în rețeaua globală a fluxurilor financiare, este absolut necesară o procesare rapidă a informației, în general, și a celei financiar-contabile, în special.”. Noile dimensiuni privind educația profesioniștilor contabili rezultă din cerințele pieței, din evoluția IT și din fenomenele de globalizare a afacerilor și internaționalizare a relațiilor economice. În acest sens, Tiron Tudor (2014) consideră că „este necesar ca, pe lângă cunoștințele solide de specialitate cuprinse în curriculă în mod tradițional, să fie luate în considerare unele elemente noi, cum ar fi marketingul în profesia contabilă, promovarea imaginii profesionistului contabil, dezvoltarea capacităților de inovare, utilizarea social-media și a tehnologiei informaționale în furnizarea serviciilor profesionale de calitate”.

În opinia lui Ene (2019), „noua generație nu este străină nici de industria BPO (Business Process Outsourcing) și nici de noile tehnologii, adică tot ceea ce reprezintă digitalizarea, deci inclusiv servicii de cloud, robotizare, sisteme inteligente și Big Data, respectiv cheile care deschid porțile către un proces rapid și eficient de perfecționare a managementului afacerii, astfel încât informațiile să fie disponibile în timp real, oriunde ne-am afla. Piața serviciilor contabile va fi concentrată tot mai mult pe soluțiile bazate pe tehnologie și software/SaaS. Se va promova procesarea automată a liniei primare de gestionare și prelucrare de documente, urmând ca factorul uman să fie orientat cu precădere către analiza, îmbunătățirea și consilierea întregului proces contabil, în special prin concentrarea asupra clientului, în vederea asigurării unui raport corect calitate-preț, ceea ce îl va ajuta pe acesta să își conducă mai bine afacerea. În consecință, ceea ce trebuie să aibă în vedere noua generație vizează cultivarea curiozității pozitive, a empatiei, a priceperii de a comunica, ceea ce este de natură să uimească și să bucure.”.

În partea a II-a a articolului vom continua cu prezentarea rezultatelor cercetării.

BIBLIOGRAFIE

1. Abrudan , I.C. (2018), The Impact of the Information Technology on Accounting. Risks and Advantages, în I. Boldea, D.-M. Buda, C. Sigmirean (editori), Mediating Globalization: Identities in Dialogue Arhipelag XXI Press, pp. 369-377, disponibil la http://bit.ly/2qJhasH
2. Albu, N. (2012), Imaginea și rolul contabilului în România – rezultate empirice și implicații pentru profesie, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 1, pp. 6-11.
3. Andreassen, R.W. (2017), Cum va arăta industria contabilă în viitor? Analiză CEO Azets, disponibil la http://bit.ly/31OxUMd
4. Arraou, Ph. (2016), The Certified Public Accountant and the Digital Economy, disponibil la http://bit.ly/2MR0R5S
5. Berheci, M. (2010), Valorificarea raportărilor financiare. Sinteze contabile: Teorie, analize, studii de caz, Editura CECCAR, București.
6. Botea, R. (2018), Profesia de contabil este cea mai în pericol de a fi înlocuită de digitalizare. Contabilul care se adaptează schimbării va rămâne, în timp ce contabilul care nu ține pasul va ieși din piață, disponibil la http://bit.ly/2MR1mwE
7. Brateș, T. (2019), Accesul la viitor, prin inteligența artificială via servicii integrate, CECCAR Business Magazine, nr. 24-25, disponibil la http://bit.ly/2PlBH0V
8. Cernușca, L. (2015), Percepția profesioniștilor contabili privind manifestarea raționamentului profesional în perimetrul contabilității, Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 1, pp. 9-16.
9. Dumitru, V.F. (2011), Impactul tehnologiilor informaționale asupra organizării și funcționării firmei, Amfiteatru Economic, vol. XIII, nr. special 5, pp. 636-652.
10. Ene, V. (2019), Promovarea noilor tehnologii, cultivarea curiozității pozitive, a empatiei, a priceperii de a comunica – imperative ale afirmării profesiei contabile, disponibil la http://bit.ly/2WkaFIv
11. Ionescu, B.Șt., Prichici, C., Tudoran, L. (2014), Cloud Accounting – o tehnologie ce poate modifica profesia contabilă în România, Audit financiar, nr. 2, pp. 3-15.
12. Oprea, A. (2018), Președinte CECCAR: Cele mai mari provocări ale profesiei contabile sunt gândirea integrată, globalizarea și tehnologia. Profesia tradițională se transformă din ce în ce mai mult, disponibil la http://bit.ly/32TgoHV
13. Pandi, J. (2019), De ce să alegi o firmă de contabilitate digitală?, Gazeta de Cluj, 6 februarie, disponibil la http://bit.ly/2BUIcj3
14. Paraschiv-Pop, E. (2019), Profesia contabilă de la conformitate la consultanță, disponibil la http://bit.ly/2Ju57pN
15. Pavel, I.A. (2017), Profesia contabilă: Dileme etice în era digitală, disponibil la http://bit.ly/2q1yLvS
16. Pugna, I., Boldeanu, D.M. (2013), Integration of Knowledge Management and Business Intelligence Innitiatives in a Collaborative Intelligence Framework, 8^th International Conference Accounting and Management Information Systems AMIS 2013, în Proceedings of International Conference Accounting and Management Information Systems 8^th edition, pp. 444-459.
17. Stolojan, Th. (2016), Era digitală și viitorul profesiei contabile, disponibil la http://bit.ly/2BUIgiN
18. Tiron Tudor, A. (2014), Noi dimensiuni și provocări ale profesiei contabile: competitivitate, inovație și conformitate, Economistul, nr. 33-34 (183-184).
19. ACCA (2014), Darwinismul digital: evoluție în contextul modificărilor tehnologice, Audit financiar, nr. 2, pp. 16-20.
20. PwC (2019), Central and Eastern Europe Private Business Survey 2019, disponibil la https://pwc.to/36g3GFo
21. http://ceccar.ro/ro/?p=12575
22. http://bit.ly/36bgywm
23. http://bit.ly/2MQ8Yzv
24. http://bit.ly/36bg9dl
25. http://bit.ly/347uMwo
26. http://bit.ly/36lPhYe
27. http://bit.ly/2MTszyJ
28. http://bit.ly/2WlRFtk
29. http://bit.ly/2Nk6lVO

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)