Termeni-cheie: comerciant, persoană fizică, persoană juridică, PFA, întreprindere individuală, întreprindere familială

Clasificare JEL: K29

Subiectele raporturilor de dreptul afacerilor sunt profesioniștii comercianţi, persoane fizice sau juridice (în principiu, societăți), profesioniștii necomercianţi (în principiu, persoane care desfășoară activități liberale) și persoanele de drept civil, fizice și juridice, care nu au calitatea de profesioniști (consumatori de bunuri și servicii, beneficiari de executări de lucrări).

Profesioniştii comercianţi sunt:

✔ Persoane fizice. Potrivit art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice pot desfăşura activităţile economice după cum urmează:

1. individual şi independent, ca persoane fizice autorizate. Persoana fizică autorizată poate avea sau nu calitatea de comerciant;
2. ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale. Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării sale în registrul comerţului;
3. ca membri ai unei întreprinderi familiale. Întreprinderea familială se înregistrează la registrul comerţului, dată de la care membrii acesteia devin comercianţi persoane fizice.

✔ Persoane juridice. Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, acestea sunt companiile naţionale și societăţile naţionale, regiile autonome, grupurile de interes economic, societăţile cooperative, societăţile europene (a se vedea titlul VII¹ (art. 270^2a-270^2e) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului privind statutul societăţii europene (SE) și Hotărârea Guvernului nr. 187/ 2007 privind procedurile de informare, consultare şi alte modalităţi de implicare a angajaţilor în activitatea societăţii europene), societăţile cooperative europene (a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului privind statutul societăţii cooperative europene (SCE) și Directiva 2003/72/CE a Consiliului de completare a statutului societăţii cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor) și grupurile europene de interes economic (a se vedea Regulamentul (CEE) nr. 2.137/85 al Consiliului privind Grupul European de Interes Economic (GEIE)) cu sediul principal în România.

Sintetizând dispoziţiile corespunzătoare din actele normative enunţate mai sus rezultă că persoanele (fizice și juridice) menţionate sunt comercianţi datorită unui criteriu formal – acela al obligaţiei de a solicita înmatricularea în registrul comerţului.

Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 26/1990, această obligaţie revine și altor persoane fizice și juridice decât cele prevăzute de acest act normativ, prin urmare, enumerarea de mai sus nu este limitativă.

Tot art. 1 alin. (1) prevede că profesioniștii comercianţi (cărora li se impune înmatricularea în registrul comerţului) sunt:

● societăţile comerciale, companiile naţionale şi societăţile naţionale – înfiinţate prin Legea nr. 31/1990 şi Legea nr. 26/1990;

● regiile autonome – înfiinţate prin reorganizarea unităţilor economice de stat, potrivit Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, în ramurile strategice ale economiei naţionale (a se vedea şi Hotărârea Guvernului nr. 266/1993 privind ramurile şi domeniile în care funcţionează regiile autonome de interes naţional şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/1997 privind reorganizarea regiilor autonome, cu modificările ulterioare). Regiile autonome sunt persoane juridice care funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară;

● organizaţiile cooperatiste (a se vedea Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare) – au personalitate juridică şi îşi desfăşoară activitatea pe baza principiilor gestiunii economice, aceasta constând în producerea şi desfacerea de mărfuri şi prestarea de servicii;

● societăţile cooperative – potrivit Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicată, cu modificările ulterioare;

● grupurile de interes economic – reprezintă asocieri de persoane fizice sau juridice în scopul înlesnirii sau dezvoltării activităţii economice a membrilor lor, precum şi al îmbunătăţirii rezultatelor activităţii respective (art. 118 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare). Grupul de interes economic are personalitate juridică şi poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant;

● persoanele fizice – potrivit OUG nr. 44/2008, persoane fizice autorizate, întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale, membri ai unei întreprinderi familiale.

1. Reguli comune aplicabile profesioniștilor persoane fizice care intră sub incidenţa OUG nr. 44/2008

OUG nr. 44/2008 reglementează:

1. accesul la activităţile economice din economia naţională aşa cum sunt prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională (CAEN), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997;
2. procedura de înregistrare în registrul comerţului și de autorizare a funcţionării persoanelor fizice autorizate să desfășoare activităţi economice, întreprinderilor individuale și familiale;
3. regimul juridic al persoanelor fizice autorizate să desfășoare activităţi economice, al întreprinderilor individuale și familiale.

Persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală și întreprinderea familială desfășoară o activitate economică, definită de art. 2 lit. a) din OUG nr. 44/2008 ca fiind o activitate cu scop lucrativ constând în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii. Aceasta se desfășoară în cadrul unei întreprinderi economice.

Potrivit art. 2 lit. f) din OUG nr. 44/2008, întreprinderea economică este activitatea economică desfășurată în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime, mijloace logistice și informaţie, pe riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condiţiile prevăzute de lege.

Persoanele fizice menţionate sunt obligate să solicite oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice ca PFA sau întreprindere individuală. În cazul întreprinderii familiale, înregistrarea în registrul comerţului și autorizarea funcţionării sunt solicitate, ca obligaţie, de către reprezentantul său.

Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale și reprezentantul întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor referitoare la organizarea și conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabili, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit art. 5 din OUG nr. 44/2008, persoanele fizice astfel organizate trebuie să aibă un sediu profesional pe teritoriul României.

Conform art. 2 lit. j¹) din OUG nr. 44/2008, sediul profesional este elementul de identificare a persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale şi întreprinderii familiale în raporturile juridice la care participă, reprezentând sediul principal sau locaţia declarat(ă) la registrul comerţului în vederea înregistrării și autorizării funcţionării acestora.

Pentru stabilirea sediului profesional sau a punctelor de lucru este necesar ca persoana fizică titulară care se autorizează ca PFA, titularul întreprinderii individuale sau oricare membru al întreprinderii familiale, după caz, să prezinte înscrisul care atestă dreptul de folosinţă asupra imobilului cu destinaţie de sediu profesional/punct de lucru.

Dacă la sediul profesional, imobil cu destinaţie de locuinţă, nu se desfășoară nicio activitate economică, persoana fizică titulară a PFA, titularul întreprinderii individuale sau membrul întreprinderii familiale care are dreptul de folosinţă asupra imobilului depune o declaraţie pe propria răspundere, sub semnătură privată, prin care atestă faptul că la sediul profesional nu desfășoară activitate economică, în acest caz nefiind necesare formalităţile prevăzute de art. 42 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea și funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările și completările ulterioare.

Persoanele fizice pot opta pentru constituirea unui patrimoniu de afectaţiune. Acesta este o masă patrimonială în cadrul patrimoniului întreprinzătorului, reprezentând totalitatea drepturilor și obligaţiilor afectate, prin declaraţie scrisă ori, după caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta, exercitării unei activităţi economice.

Persoanele fizice menţionate sunt plătitoare de impozit pe venit în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Studenţii care vor să înfiinţeze o afacere proprie sunt scutiţi de la plata taxelor pentru operaţiunile de înregistrare și autorizare a unei persoane fizice autorizate sau a unei întreprinderi individuale prin oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale, precum şi de la plata tarifelor pentru serviciile de asistenţă prestate de aceste oficii.

Studentul care obţine calitatea de titular al PFA sau al întreprinderii individuale trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

Cererea de înregistrare și autorizare a funcţionării PFA sau a întreprinderii individuale va fi însoţită de actul doveditor emis de instituţia de învăţământ superior, din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

2. Comerciantul persoană fizică autorizată

Potrivit art. 2 lit. i) şi art. 19 alin. (1) din OUG nr. 44/2008, persoana fizică autorizată este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forţa sa de muncă și aptitudinile sale profesionale.

În ceea ce priveşte regimul juridic al PFA, OUG nr. 44/2008 stipulează:

✔ PFA poate avea în obiectul de activitate cel mult cinci clase de activităţi prevăzute de codul CAEN (art. 16 alin. (1)).

✔ PFA are următoarele drepturi:

• poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice și juridice, cu alte PFA, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit (art. 16 alin. (2));
• poate desfășura activităţile pentru care a fost autorizată, singură sau împreună cu cel mult trei persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat și înregistrat în condiţiile legii (art. 17 alin. (1)). Prin urmare poate angaja, în calitate de angajator, terţe persoane cu contract individual de muncă;
• poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată (art. 17 alin. (2));
• poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale (art. 19 alin. (2));
• este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj (art. 18).

Soţia/soţul titularului întreprinderii individuale/persoanei fizice autorizate se poate asigura în sistemul public de pensii pe bază de contract de asigurare socială, în sistemul asigurărilor pentru șomaj (în condiţiile prevăzute de art. 22 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările și completările ulterioare), precum şi în sistemul asigurărilor de sănătate (art. 21¹).

✔ PFA îi este interzis să cumuleze şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale (art. 19).

✔ Răspunderea PFA

Titularul PFA răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă bunurile respective nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. (art. 20 alin. (1)) Potrivit dispoziţiilor art. 2.324 alin. (4) din Codul civil, bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Acești creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului.

În caz de insolvenţă, PFA va fi supusă procedurii simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei și de insolvenţă, cu modificările și completările ulterioare. Orice persoană interesată poate face dovada calităţii de profesionist în cadrul procedurii insolvenţei sau separat, prin acţiune în constatare, dacă justifică un interes legitim. (art. 20 alin. (2)-(3))

✔ Încetarea activităţii PFA

PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:

1. prin decesul titularului PFA;
2. prin voinţa titularului PFA;
3. în condiţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/ 1990, adică la cererea oricărei persoane fizice sau juridice prejudiciate ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului. Aceasta poate cere radierea înregistrării păgubitoare, în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătorești irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte ori modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. (art. 21 alin. (1)-(2))

3. Comerciantul întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale

Potrivit art. 2 lit. g) din OUG nr. 44/2008, întreprinderea individuală este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de un întreprinzător persoană fizică.

În ceea ce priveşte regimul juridic al întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale, OUG nr. 44/2008 prevede:

✔ Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale este comerciant persoană fizică de la data înregistrării în registrul comerţului (art. 23).

✔ Prin înregistrarea în registrul comerţului, întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică (art. 22).

✔ Prerogativele comerciantului persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale sunt:

• poate avea în obiectul de activitate cel mult 10 clase de activităţi prevăzute de codul CAEN;
• poate angaja cel mult opt salariaţi, terţe persoane, cu contract individual de muncă încheiat și înregistrat în condiţiile legii;
• poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii, cu orice persoane fizice și juridice, cu alte întreprinderi individuale, cu PFA sau întreprinderi familiale, pentru efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit în condiţiile OUG nr. 44/2008; (art. 24)
• nu va fi considerat angajat al unor terţe persoane cu care colaborează în condiţiile prevăzute mai sus, nici în cazul în care colaborarea este exclusivă;
• poate cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate decât cel în care şi-a organizat întreprinderea individuală;
• este asigurat în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj. (art. 25)

✔ Răspunderea întreprinzătorului persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale

Titularul întreprinderii individuale răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă bunurile respective nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. (art. 26) Potrivit art. 2.324 alin. (4) din Codul civil, bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Acești creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului.

✔ Încetarea activităţii  întreprinzătorului persoană fizică titular al întreprinderii individuale

Titularul întreprinderii individuale îşi încetează activitatea şi este radiat din registrul comerţului în următoarele cazuri:

1. prin deces;
2. prin voinţa acestuia;
3. în condiţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/ 1990, adică la cererea oricărei persoane fizice sau juridice prejudiciate ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului. Radierea înregistrării păgubitoare se poate cere în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte ori modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată.

În cazul în care întreprinzătorul decedează, moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de șase luni de la data dezbaterii succesiunii. Dacă sunt mai mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant în vederea continuării activităţii economice ca întreprindere familială.

Activitatea va putea fi continuată sub aceeaşi firmă, cu obligaţia de menţionare în cuprinsul acelei firme a calităţii de succesor. (art. 27)

4. Comerciantul întreprindere familială

Potrivit art. 2 lit. h) din OUG nr. 44/2008, întreprinderea familială este întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de membrii unei familii.

Art. 2 lit. d) din acelaşi act normativ precizează că familia este compusă din soţ, soţie, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv.

În ceea ce priveşte regimul juridic al întreprinderii familiale, OUG nr. 44/2008 prevede:

✔ Constituirea întreprinderii familiale

Întreprinderea familială este constituită din doi sau mai mulţi membri ai unei familii (art. 28 alin. (1)).

Aceasta se înfiinţează în baza unui acord de constituire încheiat de membrii familiei. Acordul de constituire trebuie să îmbrace forma scrisă, aceasta fiind o condiţie de validitate.

Acordul de constituire trebuie să specifice:

• datele de identificare ale membrilor familiei şi ale reprezentantului desemnat din rândul acestora;
• condiţiile participării;
• cota procentuală a fiecărui membru la beneficii și la pierderi;
• raporturile dintre membrii întreprinderii familiale;
• condiţiile de retragere;
• data întocmirii sale.

Lipsa uneia dintre stipulaţiile de mai sus atrage nulitatea absolută a acordului. (art. 29 alin. (1))

Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul comerţului, dar, prin acordul de constituire a sa, fiecare membru al acesteia poate stipula constituirea, în cadrul patrimoniului său, a unui patrimoniu de afectaţiune, pentru exercitarea activităţii economice a întreprinderii familiale. În acest caz, prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta se vor stabili cotele de participare a lor la alcătuirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru participarea la beneficiile sau la pierderile întreprinderii. (art. 30)

✔ Statutul membrilor întreprinderii familiale

Membrii răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune și, în completare, cu întregul patrimoniu al acestora, corespunzător cotelor de participare (art. 31).

✔ Prerogativele membrilor întreprinderii familiale sunt:

pot fi simultan PFA sau titulari ai unor întreprinderi individuale;

pot cumula şi calitatea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel în care şi-au organizat întreprinderea familială;

sunt asiguraţi în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi au dreptul de a fi asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj; (art. 28 alin. (2)-(3))

actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi acordul proprietarului bunului care face obiectul actului (art. 32 alin. (2)).

✔ Statutul reprezentantului întreprinderii familiale

Reprezentantul întreprinderii familiale este desemnat prin acordul de constituire. Deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale se iau de către reprezentantul desemnat, care va gestiona interesele acesteia în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Aceasta se semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu deplină şi de reprezentanţii legali ai celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă. (art. 29 alin. (2))

Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate exercitării activităţii economice a întreprinderii şi a sumelor de bani aflate la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea membrilor în cotele de participare la beneficii, fiind incluse în patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit. (art. 32 alin. (3))

✔ În vederea exercitării activităţii pentru care a fost autorizată, respectiv pentru efectuarea unei activităţi economice, întreprinderea familială poate stabili relaţii contractuale, în condiţiile legii:

• cu orice persoane fizice și juridice;
• cu alte întreprinderi familiale;
• cu întreprinderi individuale;
• cu PFA.

Întreprinderea familială poate stabili aceste relaţii contractuale fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit. (art. 29 alin. (3))

✔ Interdicţii

Întreprinderea familială nu are dreptul să angajeze terţe persoane cu contract de muncă (art. 28 alin. (4)).

✔ Încetarea activităţii întreprinderii familiale

Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:

• mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;
• mai mult de jumătate dintre membrii acesteia cer încetarea ei sau se retrag din întreprindere;
• în condiţiile art. 25 alin. (1) din Legea nr. 26/ 1990, adică la cererea oricărei persoane fizice sau juridice prejudiciate ca efect al unei înmatriculări ori printr-o menţiune în registrul comerţului. Radierea înregistrării păgubitoare se poate cere în tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia, în cazul în care prin hotărâri judecătoreşti irevocabile au fost desfiinţate în tot sau în parte ori modificate actele care au stat la baza înregistrării cu privire la care se solicită radierea, dacă prin hotărârea judecătorească nu a fost dispusă menţionarea în registrul comerţului.

Cererea de radiere, însoţită de copia certificată pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, după caz, se depune la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul unde îşi are sediul profesional, de către orice persoană interesată. (art. 33 alin. (1)-(2))

5. Condiţiile impuse de lege profesionistului persoană fizică în vederea dobândirii calităţii de comerciant

Condiţiile impuse de lege comerciantului persoană fizică sunt de trei feluri:

1. condiţii necesare protejării persoanei interesate în realizarea activităţilor economice– referitoare la capacitatea juridică a persoanei respective;
2. condiţii necesare protejării intereselor generale, care se referă la cauze de incapacitate sau incompatibilitate;
3. condiţii necesare pentru desfăşurarea activităţii referitoare la exploatarea unei întreprinderi.

Condiţiile impuse profesioniștilor persoane fizice în vederea desfășurării unei activităţi economice sunt următoarele:

1. Potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 44/ 2008, să aibă capacitate deplină de exerciţiu, cu excepţia membrilor întreprinderii familiale ce nu au calitatea de reprezentant, care trebuie să aibă vârsta de cel puţin 16 ani.

Nu au capacitatea de a fi comercianţi:

• minorul cu capacitate de exerciţiu restrânsă (cu vârsta între 14 şi 18 ani). Acesta poate încheia însă, de la vârsta de 16 ani, anumite acte juridice pentru care nu are nevoie de încuviinţarea prealabilă a reprezentantului legal;
• interzişii judecătoreşti, deoarece sunt lipsiţi de capacitate de exerciţiu, neavând discernământul faptelor pe care le realizează din cauza stării de alienaţie mintală.

Prin urmare:

• comercianţii persoane fizice pot presta activitate economică în mod independent numai de la 18 ani, vârstă de la care dobândesc capacitate comercială;
• persoanele fizice pot presta activităţi în cadrul întreprinderii familiale de la vârsta de 16 ani ca membri ai acesteia, cu condiţia să nu aibă calitatea de reprezentanţi ai ei. În cadrul întreprinderilor familiale se regăsesc comercianţi persoane fizice care pot avea vârsta între 16 și 18 ani.

Femeia şi bărbatul căsătoriţi înainte de vârsta de 18 ani, chiar dacă au dobândit capacitate de exerciţiu deplină prin căsătorie, nu dobândesc şi capacitate comercială. Dacă o persoană moşteneşte însă un fond de comerţ pe cale succesorală, dobândeşte calitatea de comerciant, dar fără să aibă dreptul de a îndeplini activităţi economice. Într-o situaţie similară se găseşte orice minor care dobândeşte un fond de comerţ pe cale succesorală.

✔ Incompatibilităţi

Nu pot fi comercianţi, ca urmare a funcţiei pe care o deţin:

• parlamentarii;
• funcţionarii publici, în condiţiile impuse de statutul propriu, potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• magistraţii (judecătorii şi procurorii);
• militarii etc.

Nu pot fi comercianţi, ca urmare a profesiei, acele persoane care exercită profesiuni liberale: avocaţii, notarii, medicii etc. În acest sens, art. 1 alin. (2) din OUG nr. 44/2008 stabileşte expres că prevederile ordonanţei nu se aplică acestor categorii de persoane, şi nici activităţilor economice a căror desfășurare este organizată și reglementată prin legi speciale.

✔ Decăderi

Sunt decăzute din dreptul de a fi comercianţi persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infracţiunile) prevăzute de lege, potrivit art. 1 din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, republicată. În acest sens trebuie să existe o hotărâre judecătorească (de condamnare).

Totodată, art. 8 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 44/ 2008 prevede că persoanele fizice pot să desfăşoare activităţi economice ca PFA, ca întreprinzători persoane fizice titulari ai unei întreprinderi individuale sau ca reprezentanţi, respectiv membri ai unei întreprinderi familiale dacă nu au săvârșit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale și de cele care privesc disciplina financiar-fiscală.

✔ Interdicţii

Acestea pot fi legale şi convenţionale:

✔ Interdicţiile legale se referă la anumite activităţi care nu pot face obiectul comerţului privat (particular) şi care sunt monopol de stat (prelucrarea tutunului, prospectarea şi extracţia cărbunelui, a minereurilor feroase) sau la activităţi care sunt considerate infracţiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice în alt scop decât de medicament).

O interdicţie legală în acest sens este cea de la art. 1 alin. (3), prin care se prevede că dispoziţiile OUG nr. 44/ 2008 nu se aplică acelor activităţi economice pentru care, prin lege, sunt instituite anumite restricţii de desfășurare ori alte interdicţii și acelor activităţi interzise expres prin lege pentru libera iniţiativă.

✔ Interdicţiile convenţionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate în contract şi produc efecte numai între părţile contractante. Exemplificăm în acest sens:

• clauze de exclusivitate, prin care un distribuitor se obligă faţă de producător să nu vândă decât anumite produse (în speţă, cele fabricate de producător). Spre exemplu, agentul nu poate negocia şi nu poate încheia pe contul său, fără consimţământul expres al comitentului, în regiunea determinată prin contract, operaţiuni de comerţ concurente privind bunuri şi/sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agenţie;
• clauze de nonconcurenţă, cu privire la comerciantul agent comercial permanent căruia i se impune astfel o anumită restrângere de activitate.

2. Potrivit art. 2 lit. f) din OUG nr. 44/2008, să exploateze o întreprindere economică, adică să desfășoare activitate economică în mod organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime, mijloace logistice și informaţie, în cazurile și în condiţiile prevăzute de lege.

Prin urmare, exercitarea sistematică a unei activităţi organizate se realizează prin exploatarea unei întreprinderi, mai mult, a unei întreprinderi economice.

3. Pentru PFA se impune o condiţie care se găsește în definiţia oferită de art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008 referitoare la folosirea de către aceasta, în principal, a forţei sale de muncă, astfel: persoana fizică autorizată este întreprinderea economică organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forţa sa de muncă.

Astfel, persoana fizică în cauză trebuie să deţină calificarea – pregătirea profesională sau, după caz, experienţa profesională necesară pentru a desfăşura activitatea economică pentru care se solicită autorizaţia, aceasta dovedindu-se potrivit anexei la OUG nr. 44/2008.

4. Conform art. 2 lit. a) din OUG nr. 44/2008, activitatea profesionistului comerciant, fiind o activitate economică, trebuie să aibă drept scop obţinerea de profit, excluzându-se în principal activitatea nelucrativă, deoarece activitatea economică este activitatea cu scop lucrativ ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii.

5. Potrivit art. 2 lit. f) din OUG nr. 44/2008, activitatea economică, desfăşurată în mod organizat, permanent şi sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă, materii prime, mijloace logistice și informaţie, trebuie să fie realizată pe riscul întreprinzătorului.

6. Conform art. 8 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 44/ 2008, pentru a desfăşura activităţi economice, persoanele fizice trebuie să nu fi săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina financiar-fiscală de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal.

7. Potrivit art. 8 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 44/ 2008, pentru a desfăşura activităţi economice, persoanele fizice trebuie să aibă un sediu profesional declarat.

Aşa cum am precizat, sediul profesional este sediul principal/locaţia declarat(ă) la registrul comerţului, în vederea înregistrării şi autorizării funcţionării persoanei fizice autorizate, întreprinderii individuale sau familiale, reprezentând elementul de identificare a acesteia în raporturile juridice la care participă.

Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul întreprinderii individuale sau oricare membru al întreprinderii familiale să deţină dreptul de folosinţă asupra imobilului la adresa căruia este declarat acesta. Dreptul de folosinţă poate avea ca temei juridic un contract de vânzare-cumpărare sau un testament, situaţie în care comerciantul este proprietar, ori un contract de locaţiune, caz în care este locatar.

Desfăşurarea activităţilor economice prin intermediul unui sediu permanent de către cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European se realizează cu respectarea reglementărilor în vigoare privind sediul permanent.

8. Conform art. 8 alin. (1) lit. d) din OUG nr. 44/ 2008, pentru a desfăşura activităţi economice, persoanele fizice trebuie să declare pe propria răspundere că îndeplinesc condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, al protecţiei mediului şi al protecţiei muncii.

9. Potrivit art. 7 alin. (1) din OUG nr. 44/2008, pentru a desfăşura activităţi economice, persoanele fizice au obligaţia să solicite oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal înregistrarea și autorizarea funcţionării, înainte de începerea activităţii.

Reprezentantul întreprinderii familiale are obligaţia să solicite înregistrarea în registrul comerţului și autorizarea funcţionării înainte de începerea activităţii economice. În cazul în care acesta nu formulează cererea în termen de 15 zile de la încheierea acordului de constituire, oricare membru al întreprinderii familiale care are capacitate deplină de exerciţiu poate să solicite înregistrarea în registrul comerţului și autorizarea funcţionării. În toate cazurile, această cerere trebuie formulată în termen de 20 de zile de la încheierea acordului de constituire.

Înregistrarea la oficiul registrului comerţului este elementul care distinge, în principal, profesionistul comerciant de cel necomerciant.

Îndeplinirea condiţiilor de funcţionare se face potrivit art. 5, art. 15 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), art. 17 şi următoarele din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, atât pentru sediul profesional, pentru fiecare punct de lucru, cât şi pentru activităţile desfăşurate în afara sediului profesional sau a punctelor de lucru.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată în Monitorul Oficial nr. 49/04.02.1998, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu modificările şi completările ulterioare.
3. Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial nr. 505/15.07.2011, cu modificările ulterioare.
4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, publicată în Monitorul Oficial nr. 328/25.04.2008, cu modificările şi completările ulterioare.

 Acest articol este preluat din lucrarea Dreptul afacerilor. Elemente de drept societar, ediția a II-a, revizuită și adăugită, autor Ioana Nely Militaru, apărută la Editura CECCAR în anul 2018.

 (Copyright foto: 123RF Stock Photo)