Cu siguranță, trecerea de la starea de urgență la cea de alertă marchează un important punct de inflexiune în evoluția crizei determinate de pandemia COVID-19. Fiind vorba despre o nouă etapă a provocărilor cărora, cu toții, trebuie să le facem față, se impune, în fiecare firmă în parte, dar și la scara întregii economii, o analiză riguroasă, fie ea doar preliminară, a cauzelor și efectelor crizei, a învățămintelor care se cer luate în considerare pentru noua etapă a procesului de revenire treptată la normalitate.

Întrucât binomul profit și pierdere – o știu bine profesioniștii contabili – reprezintă nucleul, elementul esențial al oricărei afaceri, apare util, înainte de toate, să identificăm principalii factori care au determinat succese și, la polul opus, dureroase eșecuri în vreme de pandemie.

Nu este dificil de constatat că un rol decisiv a avut și are capacitatea de anticipare, reflectată de elaborarea mai multor variante ale planurilor de afaceri, ceea ce a conferit flexibilitate, o reală forță de adaptare la schimbări, multe dintre ele rapide și chiar imprevizibile. În acest fel, numeroase firme au reușit să răspundă operativ la noile cerințe ale pieței, mai ales în cazul bunurilor și serviciilor specifice în situații medicale – limită, cum sunt cele din timpul unei pandemii. Nu mai puțin importante au fost și sunt planurile de afaceri orientate spre anumite tipuri de consum, mai ales cele impuse de autoizolare, în materie de alimentație și produse farmaceutice, în special.

Simultan, numeroși întreprinzători și manageri au pus accentul pe măsurile de prevenire în condiții de criză sau, după caz, de diminuare a efectelor acesteia. S-a demonstrat că au izbutit să înfrunte cu succes dificultățile acele entități economico-sociale care au conservat potențialul lor uman și material, care au avut stocuri și comenzi de rezervă, care au mizat pe un marketing ofensiv.

Sigur, este o banalitate afirmația potrivit căreia ar fi mai avantajos să previi decât să fii nevoit să repari, să suporți costuri mari, deosebit de împovărătoare. Dar în planul practicii au rezistat șocurilor interne și externe numai cei care au avut rezerve materiale și financiare, care și-au asigurat eligibilități constante și consistente în vederea accesării de fonduri nerambursabile, de comenzi noi, care au identificat și au folosit nișe profitabile pe o piață cu semnificative contracții.

Firește, un rol de primă importanță l-a avut, îl are și îl va avea conștientizarea elementelor concrete care definesc o criză, fie medical-economică, fie economico-medicală. Nu au existat precedente și, prin urmare, a fost, în general, imposibil să se prevadă în detaliu ceea ce se va întâmpla. Remarca este valabilă nu numai pentru fazele incipiente ale crizei, ci și pentru noua etapă marcată de trecerea la starea de alertă. În același timp, nu poate fi ignorat faptul că, de multă vreme, s-au conturat și s-au îmbogățit continuu experiențe valoroase, ca o componentă a managementului performant, și anume gestionarea crizelor. Astfel, cei care erau familiarizați cu această disciplină n-au fost luați prin surprindere când s-au confruntat cu necesitatea de a redimensiona personalul, de a recurge la soluții precum acordarea unor concedii fără plată, apelul la șomajul tehnic, chiar concedieri, mai ales atunci când se confruntau cu prelungirea duratei de încasare a creanțelor, cu rezilierea unor contracte. S-au compensat, în unele cazuri, pierderile de piață cu apelul la portofoliul de clienți potențiali sau au „descoperit” clienți în alte zone de consum, insuficient explorate în perioada anterioară crizei.

Neîndoios, în cele două luni de instituire a stării de urgență s-a conștientizat, la dimensiuni și cu o acuitate fără precedent, faptul că deveniseră vitale, cantitativ și, mai ales, calitativ, informații adecvate noii situații – deziderat posibil de atins datorită, în principal, metodelor și instrumentelor oferite de noile tehnologii, de comunicarea online cu furnizorii și beneficiarii, cu autoritățile publice, cu mass-media. Contactul permanent cu datele și faptele care influențează direct și indirect fiecare afacere, la scară macro și mondoeconomică, a fost benefic pe toate planurile. Dacă se contabilizează toate acestea, se va constata lesne că au înregistrat profit real numai agenții economici cu o gândire modernă, stăpâni pe conceptele și instrumentele managementului crizelor, ceea ce este o lecție fundamentală pentru o activitate eficientă în noua etapă deschisă de decretarea stării de alertă. Și, evident, reciproca este valabilă: au pierdut cei cu insuficientă adaptare la provocări și riscuri. Cu alte cuvinte, avem la dispoziție experiențe și rezultate care, pe ambele planuri, profit și pierdere, se constituie în lecții dintre cele mai utile pentru prezent și viitor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)