În ultimele zile au avut loc mai multe manifestări publice dedicate activității bancare, una dintre ideile centrale ale intervențiilor în temă fiind necesitatea accelerării procesului de finanțare a firmelor, de asigurare a unor condiții mai favorabile de susținere a economiei reale. Un loc de seamă în seria respectivelor manifestări l-a avut Forumul Pieței Financiare, organizat de Asociația Română a Băncilor (ARB). Este de notat că reuniunea a fost intitulată Viziunea 2020. Este întru totul explicabilă această preocupare pentru finalul unei etape esențiale în evoluția Uniunii Europene, și anume anul 2020. Cu siguranță, cititorii au observat că, în cele mai diferite moduri, acest orizont temporal este luat în considerare cu seriozitate, una dintre cele mai elocvente expresii ale acestui fapt oferind-o Programul de convergență pentru intervalul 2017-2020 pe care îl prezentăm în rubrica noastră Document.

Tema manifestării a avut ca premisă o diagnoză abordată inter și multidisciplinar. În acest sens, a atras atenția evaluarea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu: „În cariera cam lungă pe care o am în această poziție (cea de guvernator al băncii centrale a României – n.r.), nu am văzut niciodată o situație macroeconomică mai bună, dar nici nu am văzut riscuri mai mari. Trebuie să ne asumăm riscuri, în condiții de prudență mare”.

Firește, în „miezul” unei asemenea evaluări se află ritmul înalt al creșterii economice, respectiv sporul de 5,7% din primul trimestru al anului. Am avut prilejul să comentez acest rezultat, punând accentul pe factorii care au asigurat sporul, dar și pe riscuri, cele mai multe legate de unele fenomene prociclice. De altfel, Comisia Europeană a atras atenția că în anul precedent, 2016, s-au înregistrat, în cazul României, abateri semnificative de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivelor bugetare pe termen mediu, adică exact cu privirea îndreptată spre orizontul 2020. De aici, o serie de recomandări în sensul respectării țintei de deficit bugetar, dar și a altor obiective referitoare la procesul de convergență nominală și la cel de convergență reală. Aici se află și punctul de inflexiune în care identificăm prezența băncilor. Potrivit aprecierii guvernatorului BNR, nu numai baza de capital a băncilor este mai mare, ci și lichiditatea, comparativ cu primii ani post-criză. Adică, există bani și ar fi de dorit ca nivelul și structura creditării economiei reale să se plieze tocmai pe îndeplinirea criteriilor de convergență reală.

În aceste circumstanțe, statisticile BNR oferă date dintre cele mai relevante. În primul rând, este de reținut că, în lunile ianuarie-martie 2017, s-a obținut, în sistemul bancar, un profit-record: 1,24 miliarde lei, ceea ce reprezintă un spor de aproximativ 6% comparativ cu intervalul similar din 2016. Progrese importante s-au înregistrat la dinamica activelor, precum și în materie de solvabilitate.

Desigur, se impune o analiză mai aprofundată a rezultatelor, în special a factorilor care le-au determinat, dar, pentru comentariul de față, ne limităm la tema enunțată la început. Pe fondul unor rezultate predominant pozitive, constatăm că s-a ameliorat creditarea privată. După un început modest, respectiv un spor de doar un procent în prima lună a anului, în februarie s-a ajuns la o creștere de 2,1%, pentru ca în martie ritmului să i se adauge încă un procent.

Deosebit de relevant este faptul că împrumuturile în lei s-au majorat în primul trimestru cu peste 14%. Trebuie, însă, remarcat că „motorul” unor asemenea sporuri continuă să fie creditele pentru populație. Economia reală așteaptă, în continuare, o implicare mai puternică a băncilor în susținerea activităților menite să echilibreze cererea cu oferta, ceea ce presupune, înainte de toate, finanțarea unui proces investițional consistent, în special în sectoarele în care există un exces de cerere agregată.

În ceea ce privește perspectiva, inclusiv cea imediată, președintele ARB, Sergiu Oprescu, sublinia că preocupările privind asigurarea unei mai bune funcționări a piețelor financiare sunt menite să contribuie esențial la îndeplinirea obiectivelor prevăzute până la orizontul 2020. Practic, este vorba despre o intermediere financiară care să permită alocarea capitalului în condiții de risc scăzut între cei care economisesc și cei care au nevoie de resurse pentru a se dezvolta. Este un mesaj optimist pe care îl consemnăm ca atare, cu speranța că va fi urmat de fapte pe măsură.