Cota unică de impozitare ar urma să fie menținută în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, contribuția la Pilonul 2 de pensii va crește la 6%, iar în 2025 veniturile publice sunt estimate să se majoreze cu 1,1% din PIB (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor), conform Programului de guvernare propus de coaliția PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităților naționale, consultat de Agerpres. Documentul prevede actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor economici, operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027.

Alte puncte vizează operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate, reducerea taxării activităților independente, menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, precum și creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75% la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei.

Totodată, contribuția CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere ar urma să fie redusă la jumătate și va fi reformată politica fiscală în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, „ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților”.

Programul de guvernare mai prevede reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă: reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim) și scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani.

De asemenea, se are în vedere scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.

Pe partea de reforme privind bugetarea bazată pe politici publice și rezultate, programul propune transparență în alocarea cheltuielilor publice, analiza calitativă a alocărilor bugetare pe programe și politici publice și pe ordonatori, implementarea bugetării verzi.

Alte obiective sunt: programe pentru reducerea decalajelor economice și sociale dintre diferitele regiuni ale țării și între județele din interiorul regiunilor de dezvoltare; programarea bugetară fundamentată pe studii de impact și un sistem de indicatori de performanță ai programelor de politici publice bugetate; implementarea sistemului digitalizat pentru elaborarea și analiza sistemului bugetar; plan bugetar multianual, acesta fiind și un instrument de atragere a investițiilor. Pentru stoparea risipei banului public, reformele vizează reașezarea bugetului conform noilor priorități de dezvoltare, analiza eficienței cheltuielilor (Spending review) în marile sisteme publice, raționalizarea „cheltuielilor nejustificate, iraționale, neeconomicoase”, extinderea achizițiilor centralizate, crearea unei baze de date și instituirea unui mecanism de control pentru creșterile care depășesc 20% față de costurile medii ale instituțiilor publice, eficientizarea sistemului de achiziții publice și a standardelor de cost.

Programul de guvernare mai prevede un nou statut al funcționarului public, care să cuprindă criterii de performanță, salarizare în funcție de criterii meritocratice, comasarea instituțiilor cu atribuții suprapuse sau similare, o gestiune mai eficientă a cheltuielilor publice și optimizarea resurselor, asigurând o administrație publică mai performantă etc.

În ceea ce privește administrarea sistemului de impozite și taxe, se au în vedere reforme privind creșterea colectării veniturilor la buget și reducerea evaziunii fiscale, modernizarea ANAF prin digitalizare și perfecționarea resursei umane, măsuri eficiente pentru cel puțin reducerea la jumătate a evaziunii fiscale (la nivelul mediei europene), creșterea cu 50% a încasărilor din arieratele la bugetele pe care ANAF le administrează, introducerea unor mecanisme de compensare a datoriilor statului cu creanțele acestuia față de sectorul privat, doar pentru contribuabilii buni platnici, care au taxele și impozitele plătite la zi.

Referitor la managementul companiilor de stat, documentul prevede asigurarea profesionalizării și independenței managementului, creșterea performanțelor economice și a veniturilor generate de acestea, îmbunătățirea legislației guvernanței corporative a întreprinderilor de stat, consolidarea rolului Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice în politica de guvernanță corporativă, implementarea generalizată a contractelor de performanță în întreprinderile publice, introducerea normativelor de cheltuieli și gestionarea adecvată a cheltuielilor de capital, reducerea risipei în companiile de stat prin eliminarea excepțiilor din Legea nr. 296/2023 (companii listate) și reducerea cheltuielilor cu minimum 15%, cu excepția cheltuielilor de investiții.

Pentru consolidarea fiscal bugetară, reformele vor viza ajungerea la un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu, respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete, îndeplinirea angajamentului de creștere a colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale, reducerea numărului de ministere și agenții, reducerea numărului de secretari de stat etc.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)