Finalizarea primei autostrăzi montane, care va traversa Munții Carpați, inclusiv primele tuneluri montane la profil de autostradă, până la sfârșitului anului 2028, se numără printre obiectivele Ministerului Transportului și Infrastructurii (MTI) incluse în programul de guvernare propus de coaliția PSD-PNL-UDMR-grupul parlamentar al minorităților naționale. De asemenea, MTI intenționează să finalizeze integral, în România, legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală, tot până la finalul anului 2028, informează Agerpres.

Potrivit documentului, vor mai fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică, iar în următorii patru ani și autostrada A0 plus drumurile radiale.

„Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene; dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere; accelerarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire; până în 2028, vom construi și finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale”, se arată în programul de guvernare la capitolul Transporturi.

De asemenea, Guvernul își propune să crească conectivitatea pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028.

Un alt obiectiv inclus la capitolul Transporturi este taxarea pe distanță, o reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. „Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware; sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România”, potrivit documentului. Termenul de implementare este 2025-2026.

De asemenea, se mai are în vedere modernizarea coridoarelor de transport feroviar Constanța - Curtici și Constanța - Siret/Ungheni, iar până în anul 2028, toate reședințele de județ din România care dispun de infrastructură feroviară electrificată urmează să beneficieze de trenuri noi și moderne (128 de trenuri electrice noi, 71 de locomotive noi sau modernizate și 139 de vagoane noi). Guvernul își mai propune să dezvolte transportul feroviar metropolitan, să introducă transportul feroviar pe rute scurte, la tarife scăzute, precum și să realizeze o cale ferată de mare viteză, pe ruta București-Budapesta, termenul pentru finalizarea studiului de oportunitate fiind 2025.

Pe zona feroviară se au în vedere, printre altele, conectarea marilor zone agricole de rețeaua feroviară primară, prin investiții punctuale în reabilitarea de linii ferate existente, respectiv prin construirea unor segmente noi ce asigură această conectivitate; modernizarea stațiilor de cale ferată în parteneriat cu UAT; îmbunătățirea rețelei feroviare din zona portului Constanța. „Portul Constanța este un hub strategic pentru transportul de marfă, iar îmbunătățirea conexiunii feroviare în această zonă va spori semnificativ eficiența și capacitatea de tranzit. Prioritatea va fi modernizarea infrastructurii feroviare din jurul și din interiorul portului, pentru a asigura un flux rapid și previzibil al mărfurilor către și dinspre port”, se precizează în document.

Potrivit sursei citate, crearea unor coridoare feroviare eficiente pentru transportul de marfă va reprezenta o prioritate. Aceste coridoare vor asigura timpi de tranzit mai scurți, costuri reduse și o predictibilitate mai mare a transportului de marfă, contribuind astfel la creșterea competitivității economice a României în regiune.

Un alt obiectiv se referă la reînnoirea constantă a infrastructurii feroviare - asigurarea unei linii bugetare dedicate de minimum 500 milioane de lei în bugetul pentru anul 2025, cu creștere progresivă în următorii ani, în conformitate cu prevederile din strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare.

În document mai sunt menționate obiective precum: dezvoltarea rețelei de metrou în regiunea București-Ilfov și construirea magistralei de metrou la Cluj-Napoca; lucrări pentru creșterea duratei de navigabilitate pe Dunăre (Proiect Fast Danube); energie ieftină și curată pentru aeroporturile românești; program de 70 milioane de euro anual, finanțat din fonduri europene, pentru instalarea de capacități de producție de energie din surse regenerabile solare și în capacități de stocare a energiei, pentru autoconsumul aeroporturilor civile.

De asemenea, Guvernul își propune să aplice planul de restructurare aprobat de Comisia Europeană pentru TAROM, să susțină dezvoltarea unei rețele de terminale multimodale de marfă la nivel național, precum și creșterea productivității în sectorul transporturilor reprezintă obiectivul și măsura prin care infrastructura de transport este utilizată eficient pentru a transporta mărfuri sau persoane de la un punct la altul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)