Executivul a aprobat, prin memorandum, Programul de convergență 2017-2020, document care confirmă menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro.

• Introducerea, de la 1 iulie, a unui mecanism de plată defalcată a TVA, aplicat în primă fază de instituțiile publice;
• Continuarea, și în 2018, a repartizării la buget, sub formă de dividende, a minimum 90% din profitul realizat de societățile de stat;
• Reducerea cu până la 10% a cheltuielilor de funcționare a instituțiilor publice.

Măsurile suplimentare incluse în Programul de convergență vor asigura încadrarea deficitului ESA în pragul de 3% prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere și răspund solicitărilor reprezentanților Comisiei Europene.

Potrivit unui comunicat al Executivului, Programul de convergență are la bază prevederile cadrului macroeconomic actualizat pentru perioada 2017-2020, care prevede o creștere economică de 5,2% în anul 2017 și o creștere medie anuală de 5,6% în perioada 2018-2020. Pentru perioada 2017-2020 estimările bugetare s-au construit plecând de la prevederile Strategiei fiscal-bugetare pentru 2017-2019 și de la măsurile suplimentare ce urmează să fie implementate în acest an. „În aceste condiții, deficitul bugetar ESA rămâne relativ constant în anii 2017-2018, urmând să se ajusteze către 2% în anul 2020. Deficitul structural crește de la 2,4% din PIB în 2016 la 3% în anul 2018, iar abaterea de la obiectivul pe termen mediu – OTM începe să se ajusteze treptat începând din anul 2019. Pe întreaga perioadă de proiecție este așteptat ca datoria publică, conform metodologiei UE, să rămână sub 40% din PIB”, se precizează în comunicat.

Comisia Europeană a constatat în analiza din cadrul Raportului de țară că România nu se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Cu toate acestea, au fost identificate vulnerabilități privind politica fiscală prociclică, eficiența investițiilor publice, poziția investițională netă, precum și privind creșterile salariale. Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro, însă stabilirea unei date concrete în această privință presupune realizarea unor analize aprofundate, în special în ceea ce privește convergența reală, structurală și instituțională, domenii în care sunt necesare progrese importante. În plus, este necesară luarea în considerare a sustenabilității îndeplinirii criteriilor de convergență nominală. Recent a fost înființat Comitetul interministerial pentru trecerea la moneda euro cu scopul de a elabora planul național pentru trecerea la moneda euro și calendarul acțiunilor necesare pentru adoptarea monedei euro. În aceste condiții, angajamentul de adoptare a monedei euro reprezintă în continuare o ancoră importantă în privința implementării unor politici bugetare, structurale și instituționale eficiente și coerente, în vederea asigurării unei convergențe reale (venit/locuitor) de durată, sporirii competitivității economiei românești, diminuării disparităților regionale și deficiențelor structurale ale pieței muncii etc.

Din punctul de vedere al convergenței reale, evaluată prin decalajele față de media europeană (UE-28) a produsului intern brut (PIB) pe locuitor exprimat prin puterea de cumpărare standard (PCS), există perspectiva ca, la orizontul anului 2020, România să atingă 70% din media europeană, comparativ cu 57,1% în anul 2015.

Prezentăm, în continuare, integral, câteva subcapitole ale primei secțiuni a documentului.

1. CADRUL GENERAL AL POLITICII ECONOMICE

1.1. CONTEXTUL GENERAL AL POLITICII ECONOMICE

România traversează o perioadă economică favorabilă, în condițiile în care în 2016 a înregistrat o accelerare a creșterii economice la 4,8%, după un avans de 3,9% în 2015. Creșterea are la bază avansul cu 7,4% al consumului privat, determinată de creșteri ale salariilor și măsurile de relaxare fiscală, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere de 3,3%, în condițiile unei slabe accesări a fondurilor europene la debutul implementării noului cadru financiar 2014-2020.

România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcția reducerii dezechilibrelor macroeconomice, care, împreună cu politicile monetare și reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice și financiare.

După criza economică, România a avut o relansare economică modestă, cu creșteri anuale sub 1%, după care avansul PIB-ului real a revenit în perioada 2013-2016 la un ritm anual de 3,8%. Aceste evoluții favorabile au determinat diminuarea șomajului, rata medie anuală a șomajului ajungând, în 2016, la 5,9%, nivelul minim al ultimilor opt ani.

Pentru 2017 se estimează o creștere economică de 5,2%, iar producția efectiv realizată este așteptată să depășească ușor producția potențială, tot în acest an estimându-se și închiderea decalajului față de PIB potențial.

În ciuda acestor evoluții favorabile, rata sărăciei în rândul persoanelor încadrate în piața muncii rămâne cea mai ridicată din UE (în cazul persoanelor ocupate cu vârsta peste 18 ani, rata sărăciei și excluziunii sociale a fost de 18,8% în 2015). În plus, există în continuare mari decalaje între zonele rurale și cele urbane, România confruntându-se cu riscuri foarte ridicate de sărăcie, de excluziune socială și de inegalități în materie de venituri. În mediul rural, rata sărăciei și excluziunii sociale a fost în 2015 dublă față de cea înregistrată în mediul urban, respectiv 50,8% față de 24,1% (în ansamblu, în cadrul UE, decalajul este de doar 1,5 puncte procentuale între mediul rural și urban). Toți acești factori frânează potențialul de creștere al economiei.

Strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivității și ocupării forței de muncă, continuarea implementării reformelor structurale, îmbunătățirea atragerii fondurilor europene, consolidarea finanțelor publice începând cu anul 2019 și a stabilității financiare.

1.2. POLITICA FISCALĂ

Începutul anului 2017 a adus măsuri suplimentare care accentuează, per ansamblu, relaxarea fiscală demarată în anii anteriori, cu scopul de a stimula creșterea economică.

În ceea ce privește fiscalitatea, o modificare importantă este diminuarea cu un punct procentual a cotei standard de TVA la 19%, începând cu 1 ianuarie 2017, după o reducere de patru puncte procentuale în anul anterior. De asemenea, au fost eliminate impozitele pe venitul provenit din tranzacțiile imobiliare cu valoarea mai mică de 450.000 de lei și pentru veniturile din pensii sub 2000 de lei.

Totodată, pentru impulsionarea mediului de afaceri, s-a instituit măsura de scutire de la plata impozitui pe profit a firmelor care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, în primii zece ani de activitate. În plus, atât firmele, cât și populația vor beneficia de pe urma eliminării a peste 100 de taxe nefiscale și a reducerii supraaccizei la carburanți (de șapte eurocenți) începând cu primul trimestru al anului 2017.

Din perspectiva echilibrului bugetar, o problemă importantă este legată de colectarea veniturilor, în condițiile în care România are unul dintre cele mai mici grade de colectare a veniturilor la bugetul de stat din UE. În acest sens, Guvernul a propus o serie de măsuri destinate îmbunătățirii colectării veniturilor și reducerii evaziunii fiscale.

Totodată, Guvernul a implementat în prima parte a anului 2017 o serie de măsuri ce vizează creșterea încasărilor la bugetul de stat, printre care consilierea contribuabililor pentru plata taxelor la timp și completarea corectă a declarațiilor fiscale, îndrumarea contribuabililor pentru accesarea plății eșalonate a obligațiilor fiscale, în cazul în care nu-și pot plăti la timp taxele și impozitele, extinderea serviciului „Spațiul Privat Virtual” la persoanele juridice și la alte entități fără personalitate juridică, poprirea pe conturi doar pentru suma datorată ANAF în cazul contribuabililor care sunt executați silit, inițierea de acțiuni de control în domeniul comerțului online și intensificarea controlului pentru a descoperi contribuabilii care înregistrează facturi false în contabilitate.

Pe partea de cheltuieli, Guvernul a adoptat o serie de măsuri sociale destinate creșterii nivelului de trai al populației, printre care creșterea salariului minim brut pe economie (de la 1250 lei la 1450 lei), creșterea salariilor personalului din administrația publică locală, sănătate, educație, majorarea burselor și oferirea de gratuitate la transportul feroviar pentru studenți. Toate acestea au urmat unor creșteri salariale pentru personalul din educație și sănătate adoptate în anul anterior. În ceea ce privește sistemul de pensii, aplicarea legii pensiilor a condus la indexarea punctului de pensie de la 1 ianuarie cu 5,25%, ajungând la valoarea de 917,5 lei, urmând ca, de la data de 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie să se majoreze cu 9%, respectiv la 1000 lei.

(…)

1.4. POLITICI STRUCTURALE

În cadrul Programului de guvernare pentru perioada 2017 – 2020, Guvernul își propune promovarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și inclusive, care să aibă la bază schimbarea modelului industrial axat pe utilizarea intensivă a forței de muncă slab calificate în industrii cu grad redus de prelucrare, cu un model bazat pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată. Totodată, guvernul are în vedere aplicarea unor politici publice care să determine dinamizarea și flexibilizarea pieței muncii, astfel încât aceasta să îmbunătățească accesul populației la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențe și abilități, la venituri decente și fără discriminare.

Au fost implementate măsuri care să faciliteze ocuparea persoanelor cu dificultăți în ceea ce privește inserția pe piața muncii, în vederea atenuării problemelor structurale ale pieței muncii. Guvernul a adoptat măsuri pentru creșterea mobilității forței de muncă prin acordarea a trei categorii de prime (subvenții neimpozabile) persoanelor care se încadrează într-o localitate diferită de cea de domiciliu. O altă măsură vizează stimularea reluării activității șomerilor care nu primesc indemnizație de șomaj, prin acordarea unei prime de activare condiționată de angajarea pe o perioadă de minim trei luni cu normă întreagă. De asemenea, angajatorii sunt stimulați (prin majorarea subvențiilor acordate) să angajeze cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ, persoane cu handicap, șomeri cu vârsta de peste 45 de ani sau de lungă durată, șomeri care sunt părinți unici întreținători ai unor familii monoparentale etc. În vederea diminuării șomajului în rândul tinerilor, s-au luat măsuri ce vizează atât sprijinirea tinerilor absolvenți (prin asigurarea unui venit în perioada de stagiu sau ucenicie sau a unui salariu de 2500 de lei în anumite condiții pentru absolvenții care au obținut diploma de licență), cât și a angajatorilor, prin acordarea de subvenții (50% din cheltuiala salarială).

Totodată, Guvernul urmărește să creeze un mediu propice investițiilor printr-un proces de debirocratizare și simplificare a procedurilor administrative. De asemenea, în 2016, au fost demarate mai multe programe de sprijinire a activității întreprinderilor mici și mijlocii, care vizează asigurarea de garanții pentru facilitarea finanțării, sprijinirea start-up-urilor înființate de tineri antreprenori, finanțarea investițiilor pentru microindustrializare și susținerea înființării și dezvoltării IMM-urilor în mediul rural. În plus, în 2017 a demarat programul România Start-up Nation, cu o valoare totală de două miliarde de lei (care prevede finanțări nerambursabile de 200.000 de lei fără a fi necesară cofinanțarea), dar și alte programe menite să stimuleze inițiativa antreprenorială individuală sau în rândul tinerilor. De asemenea, în vederea stimulării exporturilor, pentru perioada 2017-2020, s-a instituit un program destinat firmelor care au capacitatea și doresc să exporte. Pe de altă parte, se continuă procesele de restructurare sau privatizare pentru o serie de companii deținute de stat.

(Va urma)