După cum am informat în numărul precedent, Executivul a aprobat, prin memorandum, Programul de convergență 2017-2020, document care confirmă menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro. Continuăm prezentarea unor subcapitole ale documentului.

2. PERSPECTIVE ECONOMICE

2.2. EVOLUȚII CICLICE ȘI PERSPECTIVE ACTUALE

2.2.1. PERSPECTIVE ACTUALE

În anul 2016, România a înregistrat o creștere economică de 4,8%, fiind al șaselea an consecutiv de creștere (după 1,1% în 2011, 0,6% în 2012, 3,5% în 2013, 3,1% în 2014 și 3,9% în 2015). Creșterea din 2016 s-a datorat contribuției pozitive a cererii interne pentru consum, ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală și a majorărilor salariale care au îmbunătățit puterea de cumpărare a populației. În aceste condiții, consumul privat s-a majorat cu 7,4%, iar consumul guvernamental cu 4,5% comparativ cu anul 2015.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere, în termeni reali, în condițiile unei slabe accesări a fondurilor europene, dar și ale reducerii semnificative a cheltuielilor de investiții publice.

Exportul de bunuri și servicii s-a majorat cu 8,3%, în timp ce importurile de bunuri și servicii au înregistrat o creștere de 9,8%, cererea externă netă având o contribuție negativă (0,7 procente), în principal pentru că sporul de cerere internă nu a putut fi acoperit în totalitate din producția internă.

Contribuții la creșterea reală a PIB

Din punctul de vedere al ofertei interne, s-a remarcat creșterea semnificativă a valorii adăugate brute din sectorul serviciilor cu 7,0%. Evoluții pozitive s-au înregistrat și în sectoarele industrie și construcții, unde valoarea adăugată brută a crescut cu 1,8%, în timp în agricultură a înregistrat o stagnare comparativ cu anul 2015.

În anul 2016 comparativ cu anul 2015, prețurile de consum s-au redus, pentru al doilea an consecutiv, atât ca medie anuală (-1,55%), cât și la sfârșitul anului (-0,54%). Aceste diminuări de preț au avut la bază reducerea cotei TVA de la 24% la 20% la restul categoriilor de produse, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie 2016.

Pe lângă această măsură s-au suprapus și alte influențe dezinflaționiste care s-au manifestat pe piața internă, provenite în principal din prețurile administrate, pentru produse energetice. În cazul acestora s-au înregistat reduceri suplimentare de preț față de cele datorate diminuării cotei de TVA din luna ianuarie, acestea fiind accentuate de modificarea condițiilor de piață, prin suspendarea calendarului de liberalizare a prețului gazelor naturale și continuarea procesului de liberalizare a prețului energiei electrice, care s-a concretizat într-un preț în scădere la consumatorul casnic. La aceste influențe s-a adăugat, în cazul energiei electrice, diminuarea contribuției pentru cogenerare și a tarifelor de transport. Totodată, s-au înregistat evoluții lunare mai modeste pentru creșterea prețurilor mărfurilor alimentare, pe fondul unui excedent de ofertă pe acest segment de produse în spațiul comunitar.

În luna martie 2017, inflația anuală a fost de 0,18%, pe baza majorării prețurilor mărfurilor alimentare cu 1,67%. Față de luna decembrie 2016 prețurile de consum au înregistrat în martie o diminuare de 0,20% cauzată de reducerea cu 1,83% a tarifelor la servicii. Scăderea importantă a tarifelor la servicii a avut la bază diminuarea cu 16,80% a prețurilor pentru abonamentele radio-tv.

În 2016, ocuparea forței de muncă, bazată pe datele din Conturile Naționale, s-a redus cu 0,9%. Numărul salariaților din economie s-a majorat cu 1,9%, reprezentând 75% din populația ocupată. Majorarea s-a datorat, în special, evoluției din agricultură și construcții, unde numărul salariaților a crescut cu 10,7% și, respectiv, 6,3%. Rata șomajului, conform AMIGO, s-a redus de la 6,8% în 2015 la 5,9% în 2016.

2.2.2. EVOLUȚII CICLICE

În intervalul 2017-2020, produsul intern brut potențial va crește cu un ritm mediu anual de 5,0%. Aceste estimări s-au realizat utilizând metodologia comună a CE și agreată la nivelul tuturor celor 28 de state membre. Evoluția prognozată a PIB potențial este rezultatul unor contribuții pozitive ale tuturor factorilor de producție, cea mai importantă fiind cea a productivității totale a factorilor, urmată de contribuția semnificiativă a stocului de capital.

Factorul muncă (exprimat prin numărul total de ore lucrate) trece la o contribuție pozitivă la creșterea potențială începând cu anul 2016, care se îmbunătățește considerabil pe termen mediu. Aceasta evoluție este determinată, pe de-o parte, de măsurile din Programul de Guvernare care au ca obiectiv stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, iar pe de altă parte de îmbunătățirile structurale pe piața muncii: creșterea ratei de ocupare și a populației ocupate, creșterea ponderii muncii salariale în defavoarea altor categorii de populație ocupată, reducerea ratei șomajului. După o scădere de 1,0% în anul 2016, ponderea populației ocupate se va majora cu 1,6% în 2017 urmând să atingă o creștere de 0,6% în anul 2020, pe fondul unor evoluții demografice negative.

După o stagnare în anul 2015 la 6,8%, rata șomajului (conform definiției BIM) s-a înscris pe un trend descendent începând cu anul 2016 când s-a redus la 5,9%. În continuare, rata șomajului se diminuează până la orizontului anului 2020 ajungând la 5,3%. Trebuie menționat că rata șomajului s-a apropiat de valoarea NAWRU (Non-Accelerating Wage Rate of Unemployment – n.r.), calculată în condiții comparabile la nivelul tuturor statelor membre UE.

De asemenea, numărul total de ore lucrate are o evoluție pozitivă, în concordanță cu creșterea de numărului de locuri de muncă generate de dezvoltarea economiei, însă în condițiile menținerii productivității muncii. Pe termen mediu, dinamica numărului de ore lucrate raportat la populația ocupată se reduce de la 0,2% în 2016 la 0% în 2019 și 2020.

Productivitatea totală a factorilor (PTF), al cărei trend este calculat în funcție de gradul de utilizare a capacităților de producție din industria prelucrătoare și servicii, are cea mai mare contribuție la creșterea potențială. Evoluția din ultimii ani a gradului de utilizare a capacităților de producție este următoarea:

Output-gap, diferența dintre nivelurile PIB și PIB potențial exprimată ca procent din PIB potențial, se închide în anul 2017.

Ritmul mediu anual de creștere a PIB potențial estimat de Comisia Europeană este de 3,8% pentru intervalul 2017-2018. Pentru aceeași perioadă, ritmul mediu anual de creștere în estimările naționale este de 4,8%. Această discrepanță de 1 punct procentual provine, în principal, din două surse, respectiv dinamici mai mari ale formării brute de capital fix în cazul prognozei naționale și un orizont de prognoză de 2 ani în cazul DGECFIN (Directoratul General pentru Economie și Finanțe al Comisiei Europene – n.r.) (2018) față de unul de 4 ani în cazul statelor membre (2020).

2.3. SCENARIUL PE TERMEN MEDIU

Cadrul macroeconomic pentru Programul de convergență a luat în considerare: (i)impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de Guvernare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației, (ii) incertitudinile prinvind contextul european și global evidențiate în prognoza de iarnă a Comisiei Europene, care crează condiții mai puțin favorabile accelerării dezvoltării; (iii) impactul pozitiv al prețului scăzut al petrolului pentru economia românească; (v) realizările economico-sociale din anul 2016.

Pentru anul 2017 s-a estimat o creștere economică de 5,2% bazată exclusiv pe cererea internă. În cadrul acesteia s-a estimat că investițiile (formarea brută de capital fix) se vor majora cu 6,9% după reducerea înregistrată în 2016,iar consumul final cu 6,3%.

Pentru perioada 2018 – 2020 se estimează că economia românească va crește mai susținut, cu un ritm mediu anual de 5,6%. Cererea internă (consumul și investițiile) va continua să reprezinte motorul creșterii economice.

Cheltuielile cu consumul privat se vor majora, în medie, cu 6,2% anual. Formarea brută de capital fix se va accelera pe fondul îmbunătățirii finanțării din economie, cu un ritm mediu anual de 8,3%.

Creșterea economică pe termen mediu va crea condițiile îmbunătățirii ocupării, în special în ceea ce privește numărul salariaților. Astfel, se estimează că populația ocupată se va majora treptat până în 2020, structura modificându-se în favoarea salariaților a căror pondere se estimează că va fi de aproape 79% în 2020 față de 75% în 2016. Rata șomajului, conform AMIGO (anchetele trimestriale ale forței de muncă în gospodării – n.r.), se va diminua treptat, de la 5,9% în 2016 la 5,3% în 2020.

Pentru anul 2017, se așteaptă ca prețurile de consum să înregistreze o creștere de 1,9% față de decembrie 2016, iar ca medie anuală să se majoreze cu 1,1%. Începând cu anul 2018, inflația se va menține relativ constantă, situându-se, ca medie anuală, între 2,2% – 2,5%. Continuarea procesului de menținere a inflației la un nivel redus va fi susținută prin păstrarea conduitei ferme a politicii monetare, în vederea asigurării pe termen mediu a stabilității prețurilor. Previziunile au luat în calcul ani agricoli normali și o creștere moderată pentru prețul internațional al petrolului. 

2.4. BALANȚA SECTORULUI EXTERN

În anul 2016, creșterea exporturilor de bunuri, comparativ cu anul 2015, a fost de 5,1%, în timp ce importurile au crescut cu 7,0%. În aceste condiții, deficitul comercial FOB-CIF s-a majorat cu 19,0% comparativ cu cel înregistrat în anul 2015.

În primele două luni ale anului 2017, exporturile României s-au majorat cu 9,2%, în timp ce importurile au înregistrat o creștere cu 10,9%, față de perioada corespunzătoare din anul 2016. Astfel, balanța comercială FOB-CIF s-a închis la finele lunii februarie 2017 cu un deficit în valoare de 1,3 miliarde euro, mai mare cu 27,0% față de cel din perioada de comparație a anului anterior.

Se estimează că exportul va rămâne în anul 2017 o componentă a cererii care va sprijini creșterea economică a României. Astfel, pentru anul 2017 se estimează o creștere a exportului de bunuri cu 7,7%, iar pentru importul de bunuri o majorare cu 8,9%. În ansamblu, prognoza pentru 2017 arată că deficitul comercial va avea o pondere în PIB de 6,4%.

Pentru intervalul 2017 – 2020, se estimează creșteri medii anuale ale exporturilor de bunuri de 7,7%, iar la importuri de 8,3%. Ponderea deficitului comercial FOB-CIF în PIB va atinge în anul 2020 nivelul de 6,9%. Se estimează că se vor intensifica schimburile comerciale cu statele membre ale UE, astfel că ponderea exporturilor de bunuri către UE se va majora de la 75,1% în 2016 la circa 78% în 2020, iar ponderea importurilor de bunuri de la 77,1% în 2016 la 77,2% în 2020.

În anul 2016, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de două ori mai mare față de cel din 2015 ajungând la o pondere în PIB de 2,3%. Finanțarea deficitului de cont curent s-a realizat integral prin investiții străine directe, care au atins valoarea de 4,1 miliarde euro și au fost mai mari cu 19,4% față de anul 2015.

În primele două luni din 2017, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent în valoare de 204 milioane euro, față de un sold negativ de 139 milioane euro cât a avut în perioada similară din anul 2016, datorită trecerii balanței veniturilor primare de la un sold negativ la o valoare pozitivă.

În anul 2017, deficitul contului curent al balanței de plăți externe se așteaptă să atingă o valoare de 4,4 miliarde euro, reprezentând 2,4% din PIB. Investițiile străine directe vor acoperi integral deficitul de cont curent.

Pe termen mediu, nivelul deficitului de cont curent se va menține la o valoare cuprinsă între 4,4 și 4,5 miliarde euro, cu o pondere în PIB de 2,4% în anul 2017 și 2% în 2020. În perioada 2017 – 2020, ponderea în PIB a soldului net cu restul lumii, luând în calcul și contul de capital, se va menține pozitivă, cu un trend ușor ascendent, în condițiile unei contribuții ridicate a contului de capital. (Sursa: Ministerul Finanțelor Publice)

(Va urma)