Continuăm prezentarea unor subcapitole ale Programului de convergență 2017-2020, aprobat, prin memorandum, de Executiv. Documentul confirmă menținerea angajamentului Guvernului României de aderare la Zona Euro.

3. SOLDUL BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT ȘI AL DATORIEI

3.1. POLITICA FISCAL-BUGETARĂ

Politica de deficit bugetar continuă să susțină în mod direct creșterea economică, în marja permisă de Pactul de Stabilitate și Creștere, respectiv un deficit bugetar ESA de 3% din PIB.

În contextul măsurilor de relaxare fiscală începută în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creșterii economice (noul Cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin măsurile adoptate recent (eliminarea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate pentru pensionari, neimpozitarea pensiilor sub 2000 lei, majorarea salariilor pentru unele categorii de bugetari, creșterea punctului de pensie la 1000 lei de la 1 iulie 2017 ș.a.) care produc efecte începând cu anul 2017, se estimează că deficitul bugetar ESA va rămâne în limita de 3% din PIB în 2017. Se așteaptă ca soldul bugetar raportat la PIB să revină pe o traiectorie de ajustare începând cu anul 2019.

În termeni structurali, se estimează că deviația semnificativă înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va ajusta începând cu anul 2019. Totuși, pe întregul orizont de planificare, datoria publică se va menține la un nivel sustenabil de sub 40% din PIB.

În cadrul politicii de cheltuieli bugetare una dintre preocupările majore o constituie optimizarea structurii acestora către o arhitectură care să stimuleze dezvoltarea economică sustenabilă, în special prin reorientarea cheltuielilor de investiții publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții cofinanțate din fonduri UE. De asemenea, un pas important în cadrul acestei politici îl reprezintă prioritizarea proiectelor de investiții publice semnificative, pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor UE.

3.2. EVOLUȚIA FINANȚELOR PUBLICE ÎN PERIOADA 2016-2017

În anul 2016, ponderea veniturilor totale în PIB, în termeni ESA, a fost de 31,7% cu 3,3 puncte procentuale mai mică comparativ cu anul anterior. În structură, reducerea ponderii veniturilor este cauzată, în principal, de scăderea încasărilor din TVA cu 9,6% față de anul anterior, în condițiile în care, începând de la 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA a scăzut de la 24% la 20%.

Încasările din impozitul pe profit au crescut cu 11,7% comparativ cu anul anterior, iar încasările din accize au înregistrat o creștere de 3,6% comparativ cu anul 2015. Atât contribuțiile sociale, cât și încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 7,6% și, respectiv, 4,2% față de anul anterior, reprezentând 8,1% din PIB și respectiv 3,6% din PIB.

De asemenea, ponderea cheltuielilor totale în PIB calculată conform metodologiei ESA 2010 a fost de 34,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mică față de anul anterior. Această scădere este determinată, în principal, de reducerea cheltuielilor cu investițiile cu 1,6 puncte procentuale în condițiile diminuării cheltuielilor pentru proiectele cu finanțare din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au crescut cu 14,9% în termeni ESA față de anul trecut ajungând la 8,2% din PIB, fiind determinate în principal de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2015 și anul 2016. Cheltuielile cu asistența socială au crescut cu 0,1 pp comparativ cu anul anterior (11,6% din PIB), majorându-se ca valoare față de 2015 cu 7,7%, fiind influențate în principal de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016. În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au diminuat cu 0,4 puncte procentuale până la 5,3% din PIB în 2016.

Deficitul bugetar calculat conform metodologiei europene s-a situat la limita nivelului de referință a Pactului de Stabilitate și Creștere, înregistrând un nivelul de 3,0% din PIB în anul 2016. Deficitul a crescut cu 2,3 p.p. comparativ cu anul anterior în principal pe fondul reducerii veniturilor bugetare ca urmare a măsurilor de relaxare fiscală, precum și de creșteri salariale și de asistență socială.

De asemenea, o măsură cu impact de majorare a deficitului ESA, doar în anul 2016, o reprezintă obligația statului de a rambursa cadrelor didactice drepturile salariale ce decurg din aplicarea Legea nr.85/2016 privind plăți salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011.

Totodată, începând cu anul 2016, Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților a început să implementeze reglementările stabilite prin Legile nr. 165/2013 și nr. 164/2014, astfel că în anul 2016 a emis decizii pentru despăgubiri în valoare de 2,1 miliarde lei.

Ținând cont de hotărârile pronunțate de Curtea de Justiției a Uniunii Europene cu referire la taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, la taxa pe poluare pentru autovehicule șila taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, Guvernul a aprobat prin OUG nr.40/2015 procedura administrativă simplificată de restituire a acestor taxe. Această măsură a avut un impact în anul 2016 de 0,4 miliarde lei.

De asemenea, companiile de stat reclasificate în sectorul administrației publice conform ESA 2010 au avut o influență pozitivă asupra deficitului ESA pe anul 2016 de aproximativ 1,1 miliarde lei. 

De asemenea, pentru anul 2017, prin derogare de la prevederile art. 43 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a stabilit că, în anul 2017, cota de contribuție la aceste fonduri se menține la nivelul prevăzut pentru anul 2016, respectiv la 5,1%.

Evoluția preliminară a bugetului general consolidat din primul trimestru al anului 2017 indică un excedent cash de 0,2% din PIB. Veniturile totale colectate au crescut cu 7,1% comparativ cu primul trimestru din anul anterior, în timp ce cheltuielile totale efectuate au crescut cu 10,4%.

S-au înregistrat creșteri față de anul precedent la încasările din impozitul pe salarii și venit (+15,8%), contribuțiile sociale (+14,8%), impozitul pe comerț exterior și tranzacțiile internaționale (+18,2%) și la venituri din capital (+12,7). Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au crescut cu 60,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată, în principal, de evoluția încasărilor aferente contribuției datorate pentru medicamente, precum și pentru contractele cost-volum/cost-volumrezultat finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce privește încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de primele trei luni ale anului 2016 cu 9,1%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017, se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Cu toate acestea, încasările din TVA au crescut în februarie 2017 cu 2,5% față de februarie 2016, și cu 8,9% în martie 2017 comparativ cu martie 2016. Încasările din accize au fost cu 7,4% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate negativ de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017. De asemenea, s-au înregistrat creșteri față de anul precedent la impozite și taxe pe proprietate la nivelul administrațiilor locale cu 50,1%, iar la bugetul de stat au crescut cu 21,2%.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate aferente trimestrului l 2017 sunt în sumă de 2,9 miliarde lei, din care 2,7 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

Cheltuielile de personal au crescut cu 16,4% față de aceeași perioadă a anului precedent, fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, precum și de creșterile salariale acordate în 2017, respectiv creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și educație începând cu 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituțiile și autoritățile publice ale administrației publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, creșterea salariului minim brut pe economie de la 1250 lei la 1450 lei începând cu 1 februarie 2017.

Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus cu 3,1% față de aceeași perioadă a anului precedent, diminuările înregistrându-se la bugetul de stat și la nivelul administrațiilor locale. Dobânzile sunt cu 11,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, menținându-se la același nivel ca procentaj din Produsul Intern Brut, respectiv 0,3%. Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 9,7%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, precum și alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016, care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale.

Având în vedere evoluțiile lunare prezentate anterior și pentru asigurarea încadrării în prevederile bugetare anuale aprobate, Guvernul va implementa următoarele măsuri:

• Introducerea obligației de plată de la data de 1 iunie 2017 a contribuțiilor datorate de angajatori la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru salariații cu timp parțial de muncă cu salariul sau cu venituri realizate sub nivelul de 1450 lei și care nu desfășoară în același timp și o activitate salarială cu normă întreagă (impact estimat la 620 milioane lei în 2017 și 1.330 milioane lei în 2018);
• Majorarea, începând cu 1 iunie 2017, a nivelului accizei la țigarete cu 1%, respectiv de la 435,58 lei/1000 țigarete la 439,94 lei/1000 țigarete (impact estimat la 90 milioane lei în 2017);
• Modificarea prevederilor OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România – în sensul aplicării mărcii de garanție proprie exclusiv de către ANPC și nu de către producătorii interni, importatorii sau vânzătorii cu amănuntul cu scopul simplificării și creșterii eficienței actelor de control, precum și al garantării calității produselor comercializate către consumatori (impact estimat la 110 milioane lei în 2017);
• Continuarea, în anul 2018, a repartizării unei cote de minimum 90% din profitul net realizat sub formă de dividende/vărsăminte la bugetul de stat, cu ocazia aprobării Situațiilor financiare ale anului respectiv pentru societăți naționale, companii naționale și societăți cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome, prin mandatarea reprezentanților statului în Adunarea Generală a Acționarilor/Consiliul de Administrație, după caz (impact estimat la 870 milioane lei în 2018);
• Implementarea, începând cu 1 iulie 2017, a unui mecanism de plată defalcată a TVA, constând în plata de către instituțiile și întreprinderile publice a taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de bunuri și servicii realizate direct în contul furnizorului/prestatorului la bugetul de stat (impact estimat la 180 milioane lei în 2017 și 420 milioane lei în 2018).

• Înființarea, până la data de 1 iunie 2017, a unei direcții în cadrul Secretariatului General al Guvernului care va urmări reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului;
• Elaborarea unui Plan de raționalizare a cheltuielilor publice până la data de 1 iulie a.c., cu următorii piloni: auditul funcțiilor guvernamentale, informatizarea accelerată a administrației centrale și locale, prioritizarea și accelerarea investițiilor publice, revizuirea subvențiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de îmbunătățirea performanțelor financiare, se vor introduce contracte de performanță în toate instituțiile publice și companiile de stat;
• Crearea Sistemului național de evidență a ocupării în administrația publică – ANFP va colecta în mod direct datele necesare populării sistemului de la instituțiile și autoritățile publice;
• Îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat: reforma managementului privat la companiile de stat din domeniile strategice cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță;
• Reducerea cheltuielilor de funcționare a instituțiilor și autorităților publice cu 5% – 10%;
• Reducerea cu minimum 35% a prețului medicamentelor inovative care și-au pierdut patentul;
• Achizițiile făcute de autoritățile centrale în ceea ce privește bunurile și serviciile se vor face centralizat, de o unitate de achiziții centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri și servicii se vor diminua cu aproximativ 10% – 15%, imediat ce această unitate va deveni operațională;
• Menținerea pensiilor speciale la nivelul stabilit în prezent;
• În vederea utilizării eficiente a resurselor bugetare alocate pentru prestații sociale ar fi oportună plafonarea indemnizației pentru creșterea copilului (ICC) la un nivel maxim cuprins între 5.000 – 10.000 lei, dar și introducerea cardului social de beneficii.

(Va urma)