Continuăm prezentarea unor subcapitole din Programul de convergență 2017-2020, aprobat, prin Memorandum, de Executiv. Documentul confirmă menținerea angajamentului autorităților române de aderare la Zona Euro. 

3.5. REFORME STRUCTURALE

Reforme structurale în sectorul companiilor de stat

Ministerul Energiei continuă implementarea procesului de pregătire pentru privatizarea Complexului Energetic Oltenia (un producător integrat de energie electrică pe bază de lignit, care a luat ființă prin fuziunea celor trei complexe energetice de la Craiova, Rovinari și Turceni cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia) și a Hidroelectrica (producătorul principal de energie electrică și principalul furnizor de servicii de sistem din România), precum și a procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține participații.

În ceea ce privește Complexul Energetic Oltenia, a fost aprobat la sârșitul anului 2016 un plan de restructurare pentru perioada 2016-2020 care vizează eficientizarea activității în vederea creșterii atractivității societății pentru investitori. De asemenea, guvernul are în vedere inițierea unei oferte publice primare pentru vânzarea unui pachet de 15% acțiuni nou emise, prin majorare de capital social atât pentru Complexul energetic Oltenia, cât și pentru Hidroelectrica.

Este în curs de implementare și un program de restructurare a Complexului Energetic Hunedoara, în paralel derulându-se discuții cu Comisia Europeană pentru acordarea unui ajutor de stat de tip SIEG – Serviciu de Interes General pentru asigurarea funcționării a două unități din cadrul complexului pentru perioada 2017-2024.

Referitor la Compania Națională a Uraniului (CNU), facem mențiunea că aceasta este în curs de restructurare în vederea eficientizării acesteia, după ce Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței au efectuat, la sfârșitul anului 2016, demersurile necesare pentru notificarea la Comisia Europeană a solicitării de acordare a ajutorului de salvare pentru CNU. În paralel, a fost elaborat un proiect de act normativ pentru acordarea ajutorului de salvare a CNU, Ministerul Energiei fiind autorizat să acorde către CNU S.A. un ajutor pentru salvare sub forma unui împrumut pe o perioadă de 6 luni.

Măsuri structurale în domeniul ocupării:

Guvernul își propune să accelereze procesul de reformare a politicilor, programelor și intervențiilor în domeniul social printr-o abordare integrată, armonizată și coordonată a acestora.

Preocupările Guvernului, ca principal inițiator al politicilor sociale și promotor al drepturilor sociale, vizează schimbări de mentalitate, de abordare a sistemului, precum și transformarea lui într-un sistem proactiv. Un astfel de demers va putea fi realizat prin mutarea accentului de pe asistența acordată pasiv individului, pe construirea măsurilor alternative, însemnând potențarea rolului individului, a familiei, scăderea dependenței persoanelor aflate în dificultate, precum și promovarea îmbătrânirii active.

• modificarea cadrului normativ privind asistența socială a persoanelor vârstnice;
• revizuirea standardelor de cost pentru serviciile de îngrijire acordate persoanelor vârstnice la domiciliu și în centrele rezidențiale, în vederea actualizării cuantumurilor acestora, dar și pentru elaborarea costurilor distincte pentru serviciile de îngrijire în centrele rezidențiale în funcție de gradul de dependență, prin modificarea și completarea HG nr. 978/2015;
• modificarea și completarea legilor privind serviciile sociale asistența socială în vederea armonizării legislative, inclusiv cu legea privind finanțele publice locale, cu cea referitoare la parteneriatului public-privat, precum și în vederea revizuirii sancțiunilor în domeniul serviciilor sociale;
• implementarea măsurilor din Programul de Guvernare legate de întărirea capacității serviciilor publice de asistență socială locale și dezvoltarea echipelor comunitare de intervenție integrată.

S-au introdus prevederi legale pentru stabilirea profilului persoanei în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii nivelului de ocupabilitate, respectiv: „ușor ocupabil”, „mediu ocupabil”, „greu ocupabil”, „foarte greu ocupabil”, niveluri care indică gradul de dificultate în ceea ce privește inserția pe piața muncii.

Persoanele cărora le-a fost stabilit nivelul de ocupabilitate „greu” și „foarte greu” vor beneficia de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socio-profesională la noul loc de muncă, pe o perioadă de maximum 3 luni, cu acordul angajatorului. Aceste servicii vor fi realizate de furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acreditați, în condițiile legii.

Guvernul României a adoptat măsuri de stimulare a mobilității forței de muncă ce vizează în principal acordarea de prime de mobilitate (prima de încadrare și prima de instalare). Astfel, au fost reglementate trei tipuri de subvenții menite să stimuleze valorificarea oportunităților de ocupare dintr-o zonă de către oferta de muncă disponibilă în altă zonă: prima de încadrare, prima de instalare și prima de relocare. În același timp, în preocuparea Guvernului României de stabilire a unor măsuri de activare țintite se înscrie și reglementarea unei prime de activare în valoare de 500 lei, neimpozabilă.

În urma evaluării datelor rezultate din implementarea Programului național de ocupare a forței de muncă aprobat pentru anul 2015, s-a apreciat că măsurile de stimulare a angajatorilor care încadrează în muncă o serie de categorii sociale speciale nu sunt suficient de stimulative, deoarece sumele acordate nu sunt motivante. Astfel, Guvernul României a majorat cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor. De asemenea, a fost instituită egalizarea cuantumului subvenției acordate angajatorilor care încadrează în muncă absolvenți ai unor instituții de învățământ, indiferent de nivelul de învățământ absolvit.

În vederea susținerii mobilității interne, a fost adoptat Planul Național de Mobilitate, prin care s-au stabilit unitățile administrativ-teritoriale eligibile pentru măsurile incluse în pachetul de mobilitate – primele de încadrare și instalare. Programele integrate ce vor fi elaborate pentru aceste zone defavorizate, finanțate din fonduri europene și bugetul național, urmăresc să încurajeze investițiile, dezvoltarea locală și crearea de noi locuri de muncă.

În perioada 23 noiembrie – 9 decembrie 2016, a fost lansat apelul de proiecte Înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare (SPO) a tinerilor NEET (acronimul pentru formularea „Not in Education, Employment or Training” – n.r.) inactivi (finanțat din FSE 2014-2020). Alocarea financiară de 50 milioane euro este destinată identificării tinerilor NEET inactivi care nu sunt înregistrați în baza de date a SPO, în special al persoanelor cu nivel scăzut de calificare, persoanelor de etnie romă și tineriilor din mediul rural, și celor care au eșuat în a se integra, asigurării serviciilor de consiliere și a procedurii de profilare; campaniilor de conștientizare și a măsurilor de monitorizare destinate tinerilor NEET.

Măsuri în domeniul învățământului

Programul de Guvernare 2017-2020, documentele europene și naționale programatice în domeniu (Strategia Europa 2020, Cadrul ET 2020) fundamentează principalele ținte strategice ale Ministerului Educației Naționale în perspectiva 2020: i) procentajul celor care părăsesc timpuriu școala să fie sub 11,3%; ii) cel puțin 26,7% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani să aibă finalizate studiile terțiare; iii) cel puțin 10% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani să participe la învățarea pe tot parcursul vieții.

• Asigurarea de șanse egale de acces și a participării la un învățământ relevant și incluziv – Implementarea Pachetului social garantat pentru educație, prin acțiuni desfășurate atât în 2016, cât și în 2017;
• Asigurarea calității la toate nivelurile de educație și formare profesională;
• Revalorizarea învățământului profesional și tehnic, în cadrul proiectului „Job Orientation Training in Businesses and Schools”, proiect implementat în parteneriat de Ministerul Educației Naționale (MEN), Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) și Universitatea Pedagogică din Zurich. Ministerul Fondurilor Europene a lansat apelul de proiecte „Stagii de practică pentru elevi și studenti în sectorul agroalimentar, industrie și servicii” cu o alocare totală de peste 47,8 milioane euro din Programul Operațional Capital Uman (POCU);
• Introducerea învățământului profesional dual;
• Majorarea salariilor în învățământ având ca obiectiv atragerea și reținerea capitalului uman în acest domeniu.

3.6. IMPACTUL FONDURILOR EUROPENE ASUPRA FINANȚELOR PUBLICE

În perioada 2007 – 28 februarie 2017, România a beneficiat de fonduri europene în valoare de 37,1 miliarde de euro, în timp ce contribuțiile la bugetul UE au însumat 14,1 miliarde de euro, rezultând un sold pozitiv de 23 miliarde de euro.

Pentru perioada 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde euro, conform Cadrului Financiar Multianual 2014-2020, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) este de aproximativ 31 miliarde euro.

În cadrul Acordului de Parteneriat 2014-2020 din fonduri europene structurale și de investiții au fost elaborate și sunt în implementare 9 programe, după cum urmează: a) Programul Operațional Competitivitate – 1,33 miliarde euro; b) Programul Operațional Capital Uman – 4,22 miliarde euro; c) Programul Operațional Infrastructură Mare – 9,41 miliarde euro; d) Programul Operațional Regional – 6,7 miliarde euro; e) Programul Inițiativa pentru IMM-uri – 0,1 miliarde euro; f) Programul Operațional Capacitate Administrativă – 0,55 miliarde euro; g) Programul Operațional Asistență Tehnică – 0,21 miliarde euro; h) Programul Național de Dezvoltare Rurală – 8 miliarde euro; i) Programul Operațional Pescuit – 0,17 miliarde euro.

• Finalizarea procesului de desemnare, ținând seama de diferitele niveluri de intervenție, precum cadrul instituțional, cadrul procedural, cooperarea interinstituțională și sistemul informatic;
• Implementarea mecanismului de monitorizare a planurilor de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante;
• Monitorizarea lansărilor apelurilor de proiecte pentru a identifica întârzierile față de calendarul propus și impactul acestor întârzieri asupra implementării fiecărui Program Operațional;
• Urgentarea procesului de evaluare de către toate autoritățile de management, prin finalizarea în cel mai scurt timp a procedurilor de achiziție a serviciilor de evaluatori/ angajarea de personal specializat/ etc.;
• Respectarea termenelor procedurale de evaluare, selecție și contractare, precum și analiza posibilității reducerii unora dintre ele;
• Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE) are în vedere îmbunătățirea implementării proiectelor mari de infrastructură, astfel încât să nu mai existe blocaje și întârzieri;
• Implementarea asistenței tehnice furnizate de instituțiile financiare internaționale, în vederea îmbunătățirii managementului FESI (Fonduri Europene Structurale și de Investiții – n.r.).

(Va urma)

(Copyright foto: weyo / 123RF Stock Photo)