Programul de convergență 2019-2022 (II)
Numărul 18, 21-27 mai 2019 » Document
În precedentul număr al publicației noastre am prezentat ample fragmente din prima parte a Programul de convergență 2019-2022, document elaborat de Ministerul Finanțelor Publice. Accentul a fost pus pe cadrul general al politicilor economice la nivel național, european și mondial, atât prin relevarea rezultatelor din perioadele precedente, cât și prin prisma proceselor și tendințelor care se manifestă cu precădere pe termen scurt și mediu. În cele ce urmează, vom consemna principalele măsuri prevăzute în Program pe domenii de activitate, astfel încât rezultă și o serie de priorități care și-au pus și își vor pune amprenta inclusiv asupra preocupărilor comunității profesioniștilor contabili din țara noastră.
Educația și formarea profesională
Este semnificativ că prima secțiune a capitolului consacrat măsurilor se referă la educație și formare profesională, cadrul general de acțiune fiind alcătuit din patru strategii sectoriale:
♦ Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România – domeniul învățământ preuniversitar (acces și participare la o educație incluzivă și de calitate);
♦ Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015-2020 – domeniul educație permanentă, elaborată în anul 2015;
♦ Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020 – domeniul învățământ universitar, elaborată în anul 2015;
♦ Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016-2020 – domeniul învățământ preuniversitar profesional și tehnic.
Aceste strategii își propun să promoveze educația incluzivă și de calitate pentru toți copiii și tinerii României, urmărind să răspundă principalelor provocări în domeniu: dezvoltarea educației timpurii, înnoirea/revizuirea curiculei și a evaluării, formarea profesorilor, utilizarea noilor tehnologii în procesele de învățare-predare-evaluare, digitalizarea conținuturilor, consilierea și orientarea școlară, corelarea cu cerințele angajatorilor, încurajarea învățării pe tot parcursul vieții, creșterea performanțelor universităților.
Principalul indicator pentru învățâmântul preuniversitar, părăsirea timpurie a școlii, este în scădere, ajungând de la 18,1% în 2017 la 16,9 % în 2018 (date preliminarii Eurostat). La nivelul municipiilor, această rată este de 6,2%, mai mică decât ținta stabilită la nivelul Uniunii Europene, în mediul rural fiind de 26,6%, iar în orașe și suburbii de 17,4%, ducând, la nivel național, la o medie nesatisfăcătoare. O serie de proiecte, inclusiv cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sunt în curs de implementare pentru a reduce abandonul școlar.
În perioada următoare se are în vedere implementarea următoarelor programe /proiecte:
♦ Proiectul național România Digitală – proiect cu finanțare externă nerambursabilă, destinat schimbării sistemului de predare-învățarea-evaluare, respectiv dotarea cu câte o tabletă pentru fiecare loc în bancă, achiziționarea de tablete/laptopuri pentru profesori, precum și table inteligente pentru sălile de clasă, cu o valoare de 2 miliarde lei;
♦ Programul Merg la școală pentru elevii din învățământul primar, gimnazial, profesional și liceal de stat, cu un buget de 790 milioane lei, alocat pentru rechizite, manuale școlare, Programul Euro 200, transport elevi și studenți, concursuri, activități ale cluburilor sportive și palatelor copiilor;
♦ Îmbunătățirea condițiilor din 1489 de școli care funcționează cu grupuri sanitare situate în curte, fără apă curentă și canalizare, cu un buget estimat la 65 milioane lei.
Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2016 – 2020 (domeniul învățământ preuniversitar profesional și tehnic) a fost elaborată în anul 2016.
▪ Începând cu anul școlar 2017-2018, Ministerul Educației Naționale promovează învățământul profesional dual, o formă de învățământ profesional cu o implicare mai mare a operatorilor economici și o rată mai ridicată de inserție pe piața muncii (numărul de elevi din învățământul profesional fiind de 29.588 din care 4110 în învățământul dual, în anul școlar 2018-2019).
▪ Apelurile de proiecte Creșterea relevanței formării profesionale inițiale prin anticiparea nevoilor de formare profesională pentru piața muncii și dezvoltarea componentei de învățare la locul de muncă și Formarea competențelor antreprenoriale – VET au fost reunite în Apelul Dezvoltarea sistemică a învățământului profesional și tehnic în concordanță cu nevoile de dezvoltare socioeconomică la nivel național, regional și local.
▪ În cadrul apelului Stagii de practică, până în prezent au fost semnate 87 de contracte de finanțare, iar sectoarele agroalimentar, industrie și servicii au avut o alocare totală de 47,88 milioane euro.
Serviciile sociale și gradul de ocupare a populației
Se are în vedere accelerarea procesului de reformare a politicilor, programelor și intervențiilor printr-o abordare integrată, armonizată și coordonată a acestora. Sunt vizate schimbări de mentalitate, de abordare a sistemului, precum și transformarea lui într-un sistem proactiv. Un astfel de demers va putea fi realizat prin mutarea accentului de pe asistența acordată pasiv individului, pe construirea măsurilor alternative, însemnând potențarea rolului individului, a familiei, scăderea dependenței persoanelor aflate în dificultate, precum și promovarea îmbătrânirii active.
După ce sunt enumerate o serie de măsuri și modificări legislative inițiate în anul precedent, documentul se concentrează asupra revizuirii politicilor active în domeniul forței de muncă, axate pe majorarea cuantumului subvențiilor acordate, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorilor care încadrează în muncă persoane aparținând unor categorii sociale cu acces mai greu la ocupare. Majorarea subvențiilor este preconizată a se reflecta în salariile acordate de angajatorii beneficiari, astfel încât locurile de muncă vacante să fie mai atractive pentru forța de muncă din țară și din străinătate. În acest sens, cadrul legislativ revizuit prevede acordarea unei sume în cuantum de 2.250 lei/lună. În mod similar, subvenția pentru angajatorii care încheie un contract de ucenicie a fost majorată la valoarea de 2.250 lei/lună, fiind acordată pentru întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie (6 luni/12 luni/24 de luni/36 de luni, în funcție de nivelul de calificare necesar practicării ocupației pentru care se organizează schema, respectiv 1, 2, 3 sau 4). La aceeași valoare a fost stabilită și subvenția pentru angajatorii care încheie un contract de stagiu pentru absolvenții de învățământ superior, cu acordare pe întreaga durată a contractului de stagiu (6 luni).
De asemenea, potrivit cadrului legislativ revizuit, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială, ce acced la acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate, beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate. Totodată, în vederea asigurării unui suport adecvat șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, de natură a le facilita integrarea pe piața muncii, a fost instituită majorarea cuantumului primei de activare, acordată acestora în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni, de la 500 lei la 1.000 lei.
Avându-se în vedere că aceste modificări legislative pot răspunde doar în parte la problema deficitului de forță de muncă, programul precizează că va continua reforma planificată a serviciului public de ocupare pornindu-se de la procedura de profilare, prin care se realizează identificarea profilului persoanelor în căutarea unui loc de muncă și încadrarea acestora în nivelurile de ocupabilitate (ușor ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil și foarte greu ocupabil), în vederea stabilirii măsurilor ce se pot acorda, în condițiile legii, pentru ca beneficiarii să devină persoane ocupate pe piața muncii și pentru a înlătura riscul de a deveni șomeri de lungă durată.
De asemenea, pe lângă instituirea cadrului legislativ și de coordonare interinstituțională pentru punerea în aplicare a recomandărilor Consiliului privind integrarea pe piața muncii a șomerilor de lungă durată, se vor continua eforturile de implementare menite să asigure în mod veritabil pachete integrate de măsuri pentru această categorie, inclusiv prin încheierea acordurilor de integrare în muncă, potrivit legii.
Demersurile de sprijinire a integrării pe piața muncii a tinerilor aparținând categoriei NEET (care nu au un loc de muncă și nu sunt cuprinși în sistemul educațional sau de formare profesională – n.r.) se vor concentra pe reformele și inițiativele cheie destinate intervenției și activării timpurii, stabilite în documentul cadru Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2017-2020.
Schimbările din economie determinate de evoluțiile tehnologice rapide, digitalizare, automatizare se reflectă în nevoia permanentă de cunoștințe avansate sau noi, altele decât cele dobândite prin educația și formarea inițială. Astfel, pentru a se răspunde provocării privind lipsa de competențe, inclusiv a competențelor de bază, precum și nevoilor crescânde de recalificare și actualizare a competențelor adulților cu nivel scăzut de educație și calificare, au fost inițiate, pe parcursul anului 2018, o serie de măsuri legislative care să răspundă provocărilor identificate. Se menționează, între altele, că a fost aprobată lista ocupațiilor elementare pentru care se pot organiza programe de calificare de nivel 1, în scopul îmbunătățirii cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor în orice context personal, civic, social și/sau legat de ocuparea forței de muncă. Pentru a putea dezvolta calificări de nivel 1 care să conducă la ocuparea uneia dintre aceste ocupații cuprinse în listă, este necesar să fie elaborate Standarde Ocupaționale. Prin urmare, au fost actualizate Metodologia de elaborare, validare, aprobare și gestionare a standardelor ocupaționale și modelul de standard ocupațional.
Pentru a veni în sprijinul adulților care nu au finalizat învățământul gimnazial și nu au competențe minime cerute de angajatori pentru ocuparea unui loc de muncă a fost modificată și Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă și a fost introdusă posibilitatea de a organiza programe de ucenicie de nivel 1 de calificare, cu o durată de 6 luni. Totodată, au fost reglementate aspecte referitoare la îmbunătățirea relațiilor contractuale pentru persoanele care încheie contracte de ucenicie la locul de muncă, pentru a asigura un tratament corect și egal în ceea ce privește condițiile de muncă, accesul la protecția socială și formarea profesională.
Din anul 2017, a început consultarea cu actorii și părțile interesate relevante, demarându-se elaborarea legislației privind asigurarea calității formării profesionale a adulților. În anul 2018 a fost finalizat proiectul de Metodologie pentru implementarea principiilor de asigurare a calității, prin care se propune crearea cadrului de reglementare a calității la nivelul formării profesionale a adulților și de asemenea, înființarea la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale a Comisiei Naționale pentru Asigurarea Calității și Control. Draftul de act normativ se află în consultare publică.
Îmbunătățirea infrastructurii de transport
Pentru sectorul rutier, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), au fost depuse, până în trimestrul I 2019, 65 de proiecte (în valoare eligibilă totală de 5.099,73 milioane euro). Dintre acestea s-au contractat 35 de proiecte (10 proiecte de asistență tehnică și 25 de proiecte de lucrări). Ele se află în diferite stadii de implementare: din cele 14 proiecte fazate (4 dintre acestea aprobate), 3 proiecte au fost finalizate (Autostrada Timișoare-Lugoj, pod Giurgiu, Pasajul Ciheiului) și 11 sunt în implementare; pentru 4 din cele 11 proiecte noi de lucrări contractate au fost depuse aplicațiile de finanțare (2 aprobate – „Autostrada Câmpia Turzii-Ogra-Tîrgu Mureș” și „Autostrada Sebeș-Turda”). Proiectul major nou „Infrastructura integrată pentru zona orbitală a municipiului București“, în valoare totală de 1,5 miliarde euro, a fost aprobat de Comisia Europeană la data de 4 aprilie 2019. Pentru alte 6 proiecte majore (Autostrada Transilvania sectoarele Nădășelu-Suplacu de Barcău și Suplacu de Barcău-Borș, Centura București Nord și autostrada Sibiu-Pitești, drum expres Craiova-Pitești și Pod suspendat de la Brăila) sunt în pregătire aplicațiile de finanțare și documentațiile suport.
Pentru sectorul feroviar, prin același program, au fost depuse și contractate 10 proiecte (inclusiv proiectul Studiul de sustenabilitate si eficientizare a rețelei feroviare din Romania – beneficiar Autoritatea pentru Reformă Feroviară – ARF) în valoare eligibilă totală de 2211,65 milioane euro.
Sunt în diferite stadii de implementare sau pregătire proiecte de investiții pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii feroviare amplasate pe rețeaua TENT (Rețeaua trans-Europeană de transport) centrală și globală, precum și achiziția sistemului ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar) aferent infrastructurii feroviare modernizate și modernizarea a 47 de gări feroviare.
În august 2018, Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) a încheiat contractul de prestări servicii de consultanță pentru elaborarea studiului Sustenabilitatea și eficientizarea rețelei feroviare din România, iar contractul pentru finanțarea din FEDR a fost încheiat la 16 ianuarie 2019. Studiul are ca scop analizarea din punct de vedere tehnic și economic a 113 linii de cale ferată și identificarea de măsuri concrete de eficientizare a rețelei feroviare.
În cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) în sectorul feroviar au fost semnate două contracte de finanțare pentru lucrări în valoare de 1.335,64 milioane euro pentru sectoarele de cale ferată Brașov-Apața, Cața-Sighișoara și Apața-Cața. De asemenea, au mai fost semnate patru contracte de finanțare (în valoare de 18,84 milioane euro) a studiilor de fezabilitate pentru următoarele secțiuni de cale ferată: Predeal-Brașov, Craiova-Drobeta-Turnu Severin- Caransebeș, Craiova-Calafat, Port Constanța.
Accesarea și gestionarea fondurilor europene
În document se menționează că în exercițiul financiar 2007-2013, România a beneficiat de o alocare UE în valoare de 17,57 miliarde euro pentru cele șapte Programe Operaționale finanțate în cadrul Obiectivului Convergență (Programul Operațional Regional, Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Mediu, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative și Programul Operațional Asistență Tehnică).
Potrivit calendarului de închidere a programelor operaționale 2007-2013, au fost transmise, până la 31 martie 2017, documentele aferente pachetului de închidere (aplicația de plată a soldului final, declarația de cheltuieli, raportul final de implementare a programului operațional, declarația de închidere însoțită de raportul final de control al Autorității de Audit), pentru toate programele operaționale, conform cerințelor regulamentelor europene.
Până în prezent, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, pentru PO finanțate prin Politica de Coeziune – obiectivul 1, menționate anterior, sunt în valoare de aproximativ 16,98 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 96% din alocarea UE aferentă acestor programe. Din acestea, Comisia Europeană a rambursat suma de 14,88 miliarde euro.
În ceea ce privește perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție peste 43 miliarde euro, conform Cadrului Financiar Multianual aferent acestui interval, din care alocarea pentru Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) este de aproximativ 31 miliarde euro. Alocarea pentru politica de coeziune, finanțată în cadrul FESI, este de aproximativ 23 miliarde euro (PO Regional; PO Infrastructură Mare; PO Competitivitate; PO Capital Uman; PO Asistență Tehnică; PO Capacitate Administrativă).
Până în prezent, au fost lansate apeluri de proiecte pentru toate programele operaționale gestionate de MFE și MDRAP. Bugetul total pentru apelurile lansate este de circa 25 miliarde euro, ceea ce reprezintă 90,7% din alocarea totală disponibilă pentru implementarea acestor programe. Astfel, la 22 februarie a.c, rata de contractare era de circa 70,7% din alocarea UE a PO finanțate din FESI și FEAD, fiind semnate 5781 contracte de finanțare cu beneficiarii de fonduri nerambursabile, totalizând aproximativ 20,5 miliarde euro, din care 16,3 miliarde euro contribuție UE. În cadrul contractelor semnate, autoritățile de management au efectuat plăți în valoare totală de circa 4,7 miliarde euro.
Până în prezent, sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din FESI (PO Infrastructura Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, PO Pescuit și Afaceri Maritime), se situează la aproximativ 8,56 miliarde euro, ceea ce înseamnă circa 28% din alocarea UE aferentă acestor programe. În plus, s-au rambursat de către CE aproximativ 6,3 miliarde euro pentru plăți directe în agricultură.
Programul precizează că, în prezent, la nivelul Uniunii Europene, rata medie a sumelor primite de la Comisia Europeană se situează la aproximativ 29%.
În continuare, sunt menționate măsurile legislative/instituționale/procedurale cu caracter orizontal, adoptate în vederea creșterii gradului de absorbție și îmbunătățirii guvernanței fondurilor europene pe termen mediu (2019-2022).
În mod deosebit, se au în vedere: ▪ crearea unui cadru de implementare mai predictibil; ▪ încadrarea în termenele procedurale; ▪ monitorizarea atentă a fiecărui proiect, prin introducerea funcției de ofițer de monitorizare în AM-uri; ▪ realocarea de fonduri către sectoarele cu potențial maxim de absorbție în interiorul și între Programele Operaționale (majorarea alocării destinate IMM-urilor; crearea unei axe noi pentru sprijinirea orașelor mici; posibilitatea finanțării strategiilor regionale de specializare inteligentă); ▪ introducerea opțiunilor de costuri simplificate (utilizarea unor rate forfetare; introducerea unor bareme-standard pentru costurile unitare). În ceea ce privește aspectele de ordin legislativ, accentul se pune pe: ▪ gestionarea dinanciară a fondurilor europene prin elaborarea de acte normative referitoare la mecanismul de prefinanțare; ▪ extinderea categoriilor de cheltuieli care pot fi incluse în cererile de plată (salarii, subvenții, burse); ▪ premisele supracontractării până la 200% (create în funcție de programul operațional); ▪ stabilirea sumelor necesare pentru sprijinirea spitalelor publice; ▪ îmbunătățirea modalităților de decontare și a programelor de cofinanțare.
Totodată, se precizează că, la nivel central, sunt întreprinse in mod constant demersurile necesare identificării măsurilor pentru urgentarea implementării programelor operaționale 2014 – 2020 asigurându-se, totodată, maximizarea impactului fondurilor europene, precum și transparența întregului proces.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național