Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Începând cu 1 ianuarie 2019 numărul taxelor, tarifelor şi comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50.

Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe, generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină etc. Toate celelalte taxe, tarife şi comisioane vor fi eliminate sau comasate.

Pentru agenţii economici numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu aplicare generală), va fi de maximum 40.

Una dintre taxele indirecte este TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici.

Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE cota generală de TVA nu poate fi mai mică de 15%.

Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%. Vom extinde cota 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp) şi pentru inputuri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.

O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înființarea unei direcții aflate în subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar pe de altă parte, impunerea și urmărirea aplicării unei prevederi legislative prin care să nu mai existe nicio taxă care să nu poată fi plătită online. Până la 1 iulie 2018, vor fi făcute publice strategia de reorganizare a instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii.

Așadar, informatizarea sistemului public al instituțiilor din România şi inter-operabilitatea sa vor fi prioritare în următorul an, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include și interdicția instituțiilor publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja. Pentru ca acest lucru să se realizeze, Guvernul va prezenta, până la 1 iulie 2018, calendarul și modul de implementare a sistemului informatic integrat pentru toată administrația publică din România.

Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a taxelor va fi însoțită și de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise online de către contribuabili, dar și de reducerea numărului de formulare solicitate de ANAF. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare pe an pentru IMM-uri.

De asemenea, toate procedurile din interiorul unei instituții publice se vor simplifica și se vor face electronic în proporție de cel puțin 90% (folosire semnătură electronică).

Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui, însă, ca și funcționarul public să fie respectat de către stat, dar și de către cei cu care intră în contact. (…)

Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în 2018, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe „prietenii” sau prin acte de corupție.

(…)

Fonduri europene

România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a semnat Acordul de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Astfel, România are un document cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și ținte mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european.

Pentru perioada 2014-2023, România are la dispoziție o alocare financiară totală de 42,3 miliarde euro fonduri europene (23 de miliarde euro sunt alocate programelor operaționale finanțate din fonduri structurale și de investiții, 8,1 miliarde euro revin Programului Național de Dezvoltare Rurală și 11,2 miliarde euro alocate plăților directe în agricultură).

Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (peste 30 miliarde euro) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023.

Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective ale utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții. România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităților regionale.

Fondurile structurale și de investiții reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziția statelor membre pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni și evitarea adâncirii diferențelor de dezvoltare.

Pentru implementarea cu succes a investițiilor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții este necesară, pe de o parte, alinierea modului și a tipurilor de investiții finanțate din diverse surse de finanțare, precum și utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmarească același obiectiv, și anume susținerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României.

Mai mult decât atât, exercițiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale și de investiții în mod coordonat și complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potențeze efectul de creștere al acestor instrumente.

În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare și alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naționale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor.

În ceea ce privește dezvoltarea rurală și politica maritimă și de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat și aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor și priorităților susținute de Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună.

De asemenea, trebuie subliniat că în exercițiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/locale, respectiv Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) și Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiții, finanțate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obținut prin asigurarea unei viziuni și a unui management unitar.

În vederea atingerii acestor ținte, propunem următoarele măsuri:

Pe baza lecțiilor învățate din experiența 2007-2013, dincolo de bătălia cifrelor, este important ca România să treacă la un nou model de dezvoltare, accentul fiind pus pe proiecte și investiții mature, care aduc plus de valoare în economie și orientează investiții în ramuri ce susțin producția internă, pentru a ajunge la nivelul de performanță al celorlalte state membre.

(…)

Politici publice privind IMM

Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizarea pentru micii întreprinzatori.

MĂSURI