În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem, se menţionează în Programul de guvernare 2020-2024 al noului Guvern. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre principalele elemente de ordin economic incluse în document.

Continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie

Programul de guvernare prevede continuarea măsurilor de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. „În următorii patru ani vor continua acţiunile în vederea reducerii decalajelor faţă de economiile statelor din Europa de Vest, prin stimularea capitalului românesc, investiţii strategice în infrastructură, educaţie, sănătate, inovare şi digitalizare. În contextul de redresarea a activitatii post Covid-19, vor continua măsurile de stimulare a cererii, de sprijinire a reluării activităţilor economice afectate de pandemie şi a angajărilor, precum şi de protejare a veniturilor românilor. Va fi susţinută oferta prin instrumente financiare şi granturi pentru sectoarele cele mai grav afectate, precum şi prin scheme de ajutor de stat pentru investiţii noi şi garanţii de stat pentru credite, urmărindu-se inclusiv reintegrarea pe piaţa muncii a angajaţilor din sectoarele afectate de pandemia de Covid-19”, se menţionează în Programul de guvernare 2020-2024, relatează Agerpres. Conform documentului, noua paradigmă economică a României va asigura sustenabilitatea finanţelor publice pe termen mediu şi lung. În acest sens va avea loc şi o reformă a marilor sisteme de servicii publice şi corespunzător de cheltuieli publice. Prin creşterea transparenţei şi predictibilităţii în domeniul fiscal, va fi consolidată încrederea mediului de afaceri, precum şi a consumatorilor.

Potrivit sursei citate, creşterea economică sustenabilă şi echilibrată va permite creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.

„Obiectivul de mandat al acestui guvern este operaţionalizarea Băncii Naţionale de Dezvoltare. Pe termen scurt vom înfiinţa Fondul Român de Investiţii, urmând ca cele două instituţii să fie ulterior integrate. Vor fi o prioritate digitalizarea şi simplificarea interacţiunii dintre instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice şi contribuabili prin continuarea şi extinderea proiectelor de debirocratizare la toate nivelurile”, se arată în document.

Conform sursei citate, sistemul fiscal-bugetar va fi adaptat la evoluţia economiei, astfel încât să faciliteze creşterea economică, prin: consolidarea fiscală, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice; mărirea flexibilităţii şi eficienţei bugetului prin perfecţionarea întregului proces bugetar; întărirea responsabilităţii fiscal-bugetare prin actualizarea legilor privind finanţele publice şi responsabilitatea fiscal-bugetară; ţinerea sub control şi reducerea deficitului bugetar pe termen mediu, contribuind, în acest fel, la scăderea inflaţiei, a ratelor dobânzilor, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea cursului valutar al leului; introducerea bugetării participative, bugetării multianuale pentru investiţiile publice în infrastructură şi a bugetării ecologice pentru orientarea cheltuielilor publice ale României către obiectivele de schimbări climatice şi mediu în conformitate cu Reglementările adoptate la nivel european.

Totodată, se precizează că România beneficiază şi în anul 2021 de „clauza generală derogatorie” de la prevederile Pactului de Stabilitate şi Creştere (PSC), ceea ce presupune că impactul bugetar aferent măsurilor adoptate pentru combaterea pandemiei Covid-19 şi a efectelor sale negative (sociale şi economice) nu va fi luat în considerare la evaluările Comisiei privind atingerea ţintei de deficit în cadrul procedurii de deficit excesiv.

Nu vor fi majorate impozitele şi taxele şi nu se vor introduce altele

Nu se vor majora sau introduce noi impozite şi taxe, deşi România are una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană, iar în etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, conform Programului de guvernare. „În etapa actuală, principalul efort va fi făcut pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor, prin eliminarea distorsiunilor şi lacunelor ce permit minimizarea poverii fiscale, asigurându-se corectitudinea şi echitatea în sistem; simplificarea regulilor şi debirocratizare, pentru a facilita conformarea voluntară şi administrarea fiscală, implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu şi mai transparent, ce va sprijini activităţile economice”, se spune în documentul citat de Agerpres. Se vor avea în vedere: corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile, în conformitate cu prevederile guvernanţei europene pentru asigurarea rezilienţei economiei la eventuale noi şocuri; menţinerea caracterului contraciclic al politicii fiscale şi de venituri, reducerea riscurilor fiscale şi ancorarea de durată a aşteptărilor inflaţioniste la niveluri apropiate cu cele din zona euro; implementarea sistemului de transmitere electronică a datelor financiar-contabile pentru verificarea operativă şi cu costuri reduse a conformării voluntare.

Conform Programului, se au în vedere întărirea analizei de risc a contribuabililor pentru inspecţia fiscală, creşterea colectării veniturilor din accize, TVA şi taxe vamale prin monitorizarea importurilor mărfurilor cu risc fiscal ridicat şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei în scopul diminuării evaziunii cu mărfurile de contrabandă. De asemenea, documentul prevede eficientizarea controlului antifraudă în domeniul comerţului electronic; implementarea accelerată a bugetării pe programe pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi adecvarea resurselor mobilizate la nivelul calităţii serviciilor publice oferite, creşterea responsabilităţii şi a eficienţei utilizării fondurilor publice prin asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse a fi finanţate şi susţinerea performanţei.

Totodată, alte obiective vizează consolidarea statutului de piaţă emergentă a Bursei de Valori Bucureşti şi dezvoltarea acesteia prin sprijinirea activă a listării de noi companii (pachete minoritare-majoritare la companii de stat), stimularea pieţei obligaţiunilor inclusiv prin facilităţi fiscale, pentru creşterea transparenţei, accesului la finanţare şi performanţelor guvernanţei corporative, simultan cu deschiderea unor noi oportunităţi de investiţii şi economisire pentru populaţie; menţinerea capitalizării adecvate a băncilor de stat concomitent cu listarea lor la Bursa de Valori Bucureşti, pentru îmbunătăţirea transparenţei şi guvernanţei corporative a băncilor de stat; susţinerea revenirii creditării în special către sectorul companiilor nefinanciare prin continuarea programelor de garanţii guvernamentale în sectoarele economice prioritare.

De asemenea, se are în vedere reorganizarea Trezoreriei astfel încât partea de operaţiuni să se transfere către mediul privat iar partea de datorie publică şi de statistici să devină departament al MFP.

„Elaborarea unui studiu de impact în 2021 privind posibile facilităţi fiscale în vederea reformării impozitării muncii, inclusiv reducerea contribuţiilor şi impozitelor pe echivalentul salariului minim, şi începând cu anul 2022 pilotarea pentru doi ani pe un sector al economiei cel mai bine plasat in urma studiului de impact. Decizia privind prelungirea şi/sau generalizarea măsurii se va lua în funcţie de rezultatele înregistrate în urma pilotării la doi ani de la intrarea în vigoare în condiţiile unui deficit sub 3% sau doi ani de creştere economică peste potenţial”, se spune în document.

De asemenea, pe termen mediu şi lung, Guvernul are în vedere transformarea ANAF într-o instituţie inovativă şi capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili. Reforma ANAF şi schimbarea paradigmei relaţiei stat-contribuabili vor fi obiectivul principal. Va fi accelerată digitalizarea ANAF şi va fi finalizată procedura de conectare a aparatelor de marcat cu jurnal electronic la sistemul informatic naţional de monitorizare al ANAF şi implementarea sistemului de facturare electronică care permite transmiterea în timp real a facturilor emise către ANAF. Astfel va creşte baza de colectare şi va fi prevenită evaziunea fiscală.

Vor fi implementate o serie de proiecte de digitalizare care se vor finanţa din fonduri nerambursabile: modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP; obţinerea de servicii electronice extinse prin portalul ANAF; proiect pentru asigurarea serviciilor fiscale eficiente pentru administraţie şi cetăţeni; modernizarea soluţiei de arhivare electronică a MFP (toate prin contracte de finanţare POCA, proiecte aflate în derulare); proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării şi valorificării operaţionale şi analitice a volumelor de date de interes pentru MFP/ANAF, cu orizont de implementare de minim 36 de luni.

Stabilirea salariului minim va lua în calcul productivitatea, inflaţia şi creşterea economică

Guvernul intenţionează să elaboreze o lege care să reglementeze stabilirea salariului minim brut printr-o formulă de calcul bazată pe productivitatea muncii, indicele inflaţiei şi creşterea economică, potrivit Programului de guvernare. „Elaborarea unui proiect de lege cu privire la principiile de stabilire a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, luând în calcul: productivitatea muncii, indicele inflaţiei şi un coeficient de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice, negociat cu partenerii sociali”, se menţionează în documentul citat de Agerpres, la capitolul „Măsuri pentru salariaţii din România”.

În prezent, legislaţia în vigoare, prin Legea 174/2020, stipulează: „Coşul minim de consum pentru un trai decent constituie elementul principal de fundamentare a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plata şi a politicii salariale”.

Un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) va implementa un nou sistem de evaluare a angajaţilor din sistemul public, deoarece în prezent funcţionarii publici se evaluează între ei, se arată în document. Noul sistem se va baza pe proceduri de evaluare concepute în coordonare cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, iar indicatorii de performanţă vor ţine de cont de input-ul beneficiarilor, adică al cetăţenilor, se menţionează în Programul de guvernare. „În acest moment, funcţionarii se evaluează între ei, parcurgând etape profund impactate de formalism şi chiar subiectivism, funcţie de relaţiile de colaborare între şefi şi subalterni”, se menţionează în Program.

De asemenea, va fi efectuat un audit real în sistemul public, în general, şi unul cu prioritate pentru Ministerul Muncii şi instituţiile din subordine/aflate în coordonare, moment de la care trebuie stabilit un mecanism cu adevărat obiectiv de evaluare a salariaţilor din sistem, se precizează în document.

Pensiile vor fi majorate anual cu rata inflaţiei şi cu minimum 58,5% din creşterea salariului mediu

Valoarea punctului de pensie va continua să se majoreze anual pentru a acoperi rata inflaţiei şi minimum 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie, potrivit potrivit Programului de guvernare. „Legislaţia din România s-a schimbat în acest domeniu în ultimii ani, separat de cadrul general, o serie de excepţii şi de privilegii fiind obţinute prin legi speciale în Parlament. Acest lucru a creat, la nivelul celor 4,9 milioane de pensionari, diferite tipuri de pensii stabilite nu numai pe criteriul contributivităţii. Susţinem aplicarea generală a principiului contributivităţii în stabilirea dreptului la pensie şi va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflaţiei şi minimum 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie”, conform documentului.

În Programul de guvernare se mai prevede stabilirea unui mecanism privind predictibilitatea creşterii anuale a punctului de pensie.

De asemenea, Guvernul intenţionează „evaluarea impactului legii pensiilor din sistemul public în urma activităţii unui grup de lucru cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Casa Naţională de Pensii Publice şi cu Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, precum şi organizaţii reprezentative ale vârstnicilor, în urma căreia să se identifice măsuri pentru reducerea inechităţilor din sistemul public de pensii (cu apreciere pentru activitatea celor care au muncit cu un nivel redus de contribuţii la stat)”, conform documentului.

Agri-Invest, program dedicat în exclusivitate sectorului agricol în perioada 2021-2024

Sectorul agricol va beneficia, în perioada 2021-2024, de un program similar cu IMM Invest, respectiv Agri-Invest, un program dedicat în exclusivitate agriculturii, se arată în documentul citat de Agerpres. Acest program presupune garanţii la împrumuturi cu dobândă garantată 100%, subvenţionarea dobânzilor (aproximativ 8 luni) şi o perioadă de rambursare a creditului de până la 10 ani. Bugetul alocat acestui program va fi utilizat pentru credite, în vederea dezvoltării depozitelor de legume-fructe (pentru cooperative), silozuri, retehnologizarea industriei alimentare dar şi pentru achiziţia de teren agricol.

De asemenea, în vederea susţinerii fermierilor din zonele montane se vor transpune în practică prevederile Legii Muntelui, iar în noul Program Naţional Strategic sistemul de sprijin montan va fi reevaluat şi redefinit.

„Vor fi sprijinite sistemele extensive din zootehnia montană (stânele montane) în vederea modernizării acestora. Şcolile şi liceele agricole din zona montană vor primi sprijin în vederea dotării cu utilaje agricole, tehnologie specifică agriculturii din zona montană şi realizării unor ferme model”, se arată în document.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanţate prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare Economică (PNRR) şi prin Planul National Strategic, iar primul dintre ele este strategia de gestionare a apei, respectiv infrastructura de irigaţii, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deşertificării, finalizarea sistemului naţional antigrindină şi creşterea precipitaţiilor. Celelalte proiecte vizează crearea unei reţele naţionale de centre de colectare, depozitare, procesare şi distribuţie a produselor româneşti şi finanţarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de înfiinţare şi funcţionare şi lansarea de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs).

Printre principalele obiective pentru perioada 2021-2024 incluse la capitolul agricultură în programul de guvernare se află consolidarea fermelor, consolidarea poziţiei fermierilor în lanţul agroalimentar şi consolidarea mediului asociativ.

Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat şi redenumit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene

Actualul Minister al Fondurilor Europene va fi reorganizat şi redenumit Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, iar Guvernul va reface HG privitoare la Programele Operaţionale 2021-2027, se menţionează în Programul de guvernare 2020 - 2024. Potrivit documentului, priorităţile pe termen mediu 2021-2024 prevăd: creşterea ritmului anual de absorbţie a fondurilor europene în perioada 2021-2023, aferente exerciţiului financiar 2014-2020; pregătirea şi dezvoltarea unui portofoliu de proiecte mature pentru demararea cu celeritate a implementării în perioada 2021-2027, precum şi operaţionalizarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă şi crearea cadrului instituţional şi financiar de implementare a proiectelor care sunt parte din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă.

Pe lista de priorităţi mai sunt menţionate: implementarea Acordului de Parteneriat şi a Programelor Operaţionale; descentralizarea şi orientarea spre beneficiari şi rezultate cu impact economic, de mediu, social; debirocratizarea şi simplificarea mecanismului de finanţare/implementare, inclusiv corelarea legislaţiei naţionale, în vederea fluidizării procesului şi creşterii atractivităţii, dar şi a eficienţei fondurilor europene.

Totodată, se mai au în vedere creşterea capacităţii instituţionale şi profesionalizarea resurselor umane care sunt implicate în implementarea activităţilor aferente fondurilor europene, atât la nivel de instituţii ale statului, cât şi la nivel de beneficiari, asigurarea unei sinergii între acţiunile finanţate din programe comunitare şi programele cu resurse naţionale, dar şi promovarea investiţiilor în educaţie în mod special în educaţia timpurie, şi învăţământul profesional şi dual.

Documentul citat de Agerpres mai cuprinde, ca priorităţi pe termen mediu, încurajarea participării directe a actorilor din România la programe aflate în managementul direct al Comisiei Europene, inclusiv prin susţinerea cofinanţării unei astfel de participări acolo unde este posibil, precum şi dezvoltarea şi încurajarea instrumentelor teritoriale integrate (ITI) şi a instrumentului de global grant.