Încheiem, în acest număr, prezentarea importantului document care jalonează acțiunile României în exercitarea Președinției rotative a Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019. Așa cum am procedat în ultimele două numere, vom pune accentul pe acele obiective care interesează întreaga comunitate a profesioniștilor contabili din țara noastră, mai ales prin prisma serviciilor prestate clienților din ramuri de bază ale economiei naționale. Programul integral poate fi accesat aici.

CONSILIUL COMPETITIVITATE

▪ Către o Piață Unică mai integrată, mai echitabilă și mai digitalizată, care să faciliteze convergența economică și socială la nivelul UE

Piața Unică are un rol decisiv în creșterea competitivității la nivelul Uniunii Europene prin facilitarea liberei circulații a mărfurilor și serviciilor, a persoanelor și a capitalului. Un obiectiv esențial care trebuie îndeplinit la nivel european vizează eliminarea barierelor remanente de pe piața internă și asigurarea unui cadru echitabil și competitiv pentru consumatorii și companiile europene.

După 25 de ani de funcționare a Pieței Unice, în contextul în care succesul acesteia depinde nu numai de cadrul legislativ și gradul de implementare, dar și de realitățile economice.

Președinția României la Consiliul UE își propune să faciliteze adoptarea unui set de Concluzii ale Consiliului pe tema Pieței Unice. Totodată, Președinția va depune eforturi să înregistreze progrese sau să finalizeze, acolo unde este posibil, inițiativele legislative aferente Pieței Unice. Astfel, cu privire la Piața Internă pentru mărfuri, Președinția va urmări finalizarea dosarului legislativ privind normele pentru respectarea și asigurarea aplicării legislației de armonizare a Uniunii referitoare la produse. Acest dosar, împreună cu dosarul privind recunoașterea reciprocă, au o importanță deosebită pentru Piața Unică.

Președinția României la Consiliul UE își propune, de asemenea, să înregistreze progrese în negocierile aferente pachetului privind Noile Avantaje pentru Consumatori și dosarului privind Certificatul suplimentar de protecție pentru medicamente. Pentru Președinția României la Consiliul UE prezintă importanță dosarele legislative privind precursorii de explozivi și vehiculele cu motor.

Propunerea de regulament privind Programul Pieței Unice este un dosar deosebit de important, parte a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027, care are impact asupra competitivității Pieței Interne, a IMM-urilor și a industriei europene. Președinția României la Consiliul UE își propune avansarea, cât mai mult posibil, a negocierilor pe acest dosar.

În context global, principala provocare a Pieței Unice o reprezintă adaptarea economiei UE la evoluția rapidă a tehnologiei.

Promovarea economiei inteligente și a mobilității întreprinderilor prin modernizarea dreptului Uniunii Europene în domeniul societăților, prin intermediul a două directive privind utilizarea instrumentelor și a proceselor digitale în dreptul societăților, transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere vor constitui, de asemenea, dosare importante.

Un aspect de interes pentru Președinția României la Consiliul UE îl reprezintă creșterea gradului de inovare și digitalizare în sectorul IMM-urilor, promovarea companiilor de tip start-up, scale-up și a companiilor de tip unicorn digitale. Președinția va aborda în dezbateri implicarea acestor companii în lanțurile valorice, având impact direct asupra competitivității industriei europene.

Președinția României la Consiliul UE își propune dezbateri cu privire la oportunitatea revizuirii și actualizării „Small Business Act” pentru Europa, în sensul adaptării acestuia la era digitală. Aceste dezbateri se vor derula prin intermediul Rețelei Europene a Reprezentanților IMM-urilor, SME Envoy. În contextul dezbaterilor privind politica industrială a Uniunii, Președinția își propune abordarea, la nivel ministerial, a aspectelor privind stimularea antreprenoriatului și a competitivității IMM-urilor.

Președinția României la Consiliul UE va susține promovarea echității și transparenței pentru piața serviciilor intermediate online, urmărind încheierea negocierilor asupra propunerii de regulament privind platformele online (Platforms-to-Business Regulation). Președinția va depune eforturi pentru identificarea unor soluții de compromis echilibrate, care vor permite creșterea gradului de transparență și combaterea practicilor incorecte, cu respectarea principiilor libertății contractuale și fără a impieta inovarea.

Totodată, Președinția va continua reforma în domeniul drepturilor de autor, contribuind la modernizarea cadrului legislativ european, pentru adaptarea acestuia la evoluțiile digitale și, implicit, pentru stimularea competitivității economiei UE. În context, se va urmări asigurarea unui just echilibru între interesele consumatorilor, care trebuie să aibă acces la conținut online de calitate, cele ale furnizorilor de servicii care contribuie la creșterea economică în UE și, nu în ultimul rând, a deținătorilor de drepturi, ca căror activitate trebuie remunerată în mod adecvat.

▪ Asigurarea unei viziuni pe termen lung privind politica industrială a Uniunii Europene

Pentru UE este importantă menținerea unei baze industriale puternice care să asigure competitivitatea economiei europene, crearea de noi locuri de muncă și o pondere semnificativă a produselor cu valoare adăugată mare în exporturi.

Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung, cu o viziune cel puțin până în anul 2030, care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale și să capteze oportunitățile aferente digitalizării, inovării, decarbonizării și economiei circulare, domenii determinante pentru viitorul industriei. Digitalizarea industriei europene trebuie să devină o prioritate la nivelul Uniunii.

Președinția României la Consiliul UE va promova Concluzii ale Consiliului în scopul impulsionării unei viziuni pe termen lung pentru politica industrială europeană. Președinția României la Consiliul UE va aborda industria, inteligența artificială și transformarea digitală a industriei, continuând ciclul dezbaterilor deja începute, despre inteligența artificială. De asemenea, Președinția va facilita dezbateri privind industria pentru apărare și alte sectoare industriale și creative.

Președinția României la Consiliul UE va continua să promoveze integrarea sistematică a competitivității industriale în toate domeniile de politică ale Uniunii, aspect de importanță majoră pentru menținerea competitivității UE la nivel global.

Adaptarea sistemelor industriale la digitalizare constituie o provocare, dar care poate fi transformată în oportunitate pentru creșterea competitivității industriale a Europei pentru următoarea decadă.

Transformarea digitală și inteligența artificială sunt principalii factori care vor contribui la conturarea politicii industriale a anilor 2030, pentru care va fi necesar să dezvoltăm abilități adecvate. În acest context, ne propunem stimularea dezbaterilor privind, pe de o parte, oportunitățile și provocările în materie de inteligență artificială, iar pe de altă parte, dezvoltarea competențelor digitale și îmbunătățirea alfabetizării digitale, în vederea reducerii decalajelor digitale și creșterii incluziunii socio-economice, precum și creșterea investițiilor în educație și performanță în STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematici).

De asemenea, Președinția României la Consiliul UE are în vedere lansarea în dezbatere a unor aspecte care să contribuie la realizarea unui cadru etic și juridic adecvat în ceea ce privește inteligența artificială, astfel încât cetățenii și întreprinderile să aibă încredere în tehnologia cu care interacționează, să înțeleagă modul ei de funcționare, să beneficieze de un mediu juridic previzibil și de posibilitatea de fi luate măsuri de protecție eficiente care să le protejeze drepturile și libertățile fundamentale.

Având în vedere dinamica sectorului auto în contextul digitalizării și politicilor de mediu și mobilitate Președinția va promova un dialog deschis și orientat către viitorul industriei auto.

În plus, Președinția României la Consiliul UE va organiza dezbateri în domeniul industriei de apărare, precum și în celelalte sectoare industriale și creative. Președinția își propune avansarea negocierilor în ceea ce privește propunerea de Regulament privind Fondul European de Apărare, un dosar de o importanță deosebită, parte a Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027, în vederea dezvoltării bazei industriale și tehnologice în domeniul apărării europene.

▪ Sprijinirea excelenței în cercetare și inovare în întreaga Europă pentru creșterea competitivității, prin măsuri și instrumente adecvate la nivel european și regional

Unul dintre obiectivele majore ale Președinției în domeniul cercetării-inovării este acela de a contribui, prin soluțiile promovate la nivel european, la reducerea disparităților în performanța din cercetare și inovare dintre statele membre UE, prin măsuri echitabile și instrumente adecvate, în vederea consolidării Spațiului European al Cercetării (ERA). Una dintre modalitățile concrete pentru atingerea acestui obiectiv o constituie promovarea extinderii participării și a partajării excelenței științifice în cadrul Programului Orizont Europa al UE, în sensul atingerii masei critice de cercetători și al unui impact adecvat al activităților CDI în societate, pentru toate statele membre.

Succesul Programului cadru este legat nu numai de prezența unei comunități științifice de înalt nivel, dar și de existența unor infrastructuri de cercetare de top, de reguli și programe de finanțare accesibile, compatibile și flexibile care să permită, prin efect sinergic, participarea tuturor celor care realizează performanța în cercetare din mediul public și privat și conexiuni bune între cercetătorii dintre diferite țări.

Rămânând consecvenți principiului excelenței, trebuie identificate acele mijloace și instrumente care să conducă la reducerea disparităților la nivel european din domeniul cercetare-inovare. Președinția României la Consiliul UE va urmări avansarea negocierilor cu privire la dosarul Orizont Europa, în scopul facilitării unui cadru post-2020 echitabil, accesibil, transparent și eficient pentru activitatea de cercetareinovare la nivelul întregului spațiu european, precum și pentru reducerea tipurilor de instrumente de implementare și simplificarea accesului participanților la Programul Orizont Europa. Obiectivul Președinției este acela de a avansa negocierile pe acest dosar, în scopul obținerii unui progres substanțial.

Sprijinirea politicilor și inițiativelor europene din domeniul cercetare-inovare și spațiu, cum ar fi misiuni și parteneriate, Cloud-ul European pentru Știința Deschisă (EOSC), Consiliul European al Inovării (EIC) și Programul Spațial European vor constitui, de asemenea, aspecte pe care Președinția le va urmări cu prioritate în cadrul politicilor și inițiativelor europene aflate în diverse stadii de implementare.

Prin lansarea noului Program cadru european Orizont Europa, UE își propune să introducă în politicile de cercetare și inovare o nouă viziune prin lansarea unor misiuni, cu ajutorul cărora să se rezolve o serie de provocări la nivel global. Prin aceste misiuni, se urmărește ca politicile de cercetare și inovare să fie aduse mai aproape de cetățean, obiectiv urmărit și de Președinția României la Consiliul UE. De asemenea, se află în plin proces de reformă parteneriatele europene din cercetare, în sensul reducerii tipurilor de instrumente de implementare și simplificarea accesului participanților la Programul Orizont Europa. Președinția României la Consiliul UE va sprijini progresul în implementarea inițiativei europene European Open Science Cloud (EOSC).

În același timp, Președinția României la Consiliul UE va sprijini promovarea, prin intermediul Consiliului European pentru Inovare (EIC) a obiectivului de stimulare a inovării creatoare de piață, care să ofere valoare adăugată la nivelul UE, cu accent pe extinderea inovării la nivel european și internațional.

Promovarea rolului de lider al UE în domeniul spațial se va face și prin noul program spațial al UE, contribuind la adaptarea la noile necesități și tehnologii și consolidând în același timp, accesul autonom al Europei la spațiu. Președinția va urmări avansarea procesului de negociere cu privire la propunerea de regulament privind Programul Spațial al UE, ca parte a pachetului de propuneri sectoriale aferente Cadrului Financiar Multianual 2021 – 2027.

Un alt obiectiv major pe care îl va urmări Președinția României la Consiliul UE vizează dezvoltarea unui Cadru Strategic European de cooperare în domeniul cercetării și inovării în regiunea Mării Negre. Având în vedere importanța strategică a Mării Negre pentru întreaga Uniune Europeană, cunoașterea detaliată a interacțiunilor dintre aceasta și râurile afluente are o importanță majoră pentru fundamentarea științifică a unor planuri de gestiune integrată a acesteia. Cercetarea – inovarea și educația sunt cele mai importante instrumente pentru maximizarea potențialului oferit de regiunea Mării Negre pentru o creștere albastră prin intermediul resurselor vii, turismului, culturii, transportului, energiei regenerabile sau a hidrocarburilor.

Din această perspectivă, Președinția va urmări promovarea unei Agende Strategice de Cercetare și Inovare la Marea Neagră, care se va constitui într-un document strategic care va sta la baza definirii priorităților regionale, naționale și europene.

CONSILIUL MEDIU

▪Implementarea Acordului de la Paris – calea spre creștere economică cu emisii reduse de carbon

Președinția României la Consiliul UE va continua să avanseze agenda UE în domeniul schimbărilor climatice pentru a contribui, astfel, la implementarea Acordului de la Paris. Eforturile vor fi canalizate spre un dialog susținut și coerent în scopul conturării unei viziuni comune la nivel UE în ceea ce privește o strategie pe termen lung, care să încurajeze acțiuni în domeniul schimbărilor climatice și o transformare durabilă a economiei.

În ceea ce privește dosarele legislative, Președinția își propune să finalizeze negocierile în ceea ce privește propunerea privind stabilirea standardelor pentru emisiile de CO2 de la vehiculele grele noi, propunere menită să sprijine statele membre în reducerea emisiilor din transportul rutier. În plus, Președinția României la Consiliul UE va depune eforturile necesare pentru a progresa, pe cât posibil, negocierile referitoare la propunerea legislativă privind monitorizarea emisiilor de CO2 din sectorul maritim.

Președinția va coordona participarea activă a UE și a statelor membre la sesiunea de negocieri internaționale de la Bonn (17-27 iunie 2019).

▪ Dezvoltare durabilă – implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și întărirea dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile

Dezvoltarea durabilă și pilonii economici, sociali și de mediu reprezintă noul cadru pentru dezvoltarea globală, națională, regională și locală, iar promovarea acestora reprezintă un obiectiv general pentru UE și statele membre.

Președinția va coordona participarea activă a UE și a statelor membre la cea de-a patra reuniune a UNEA care va avea loc la Nairobi în perioada 11 - 15 martie 2019 având drept temă „Soluții inovatoare pentru provocările de mediu, consumul și producția durabilă”.

Managementul durabil al substanțelor chimice este deosebit de importantă în asigurarea unui mediu curat și sănătos. Președinția României la Consiliul UE va avea ocazia, împreună cu celelalte state membre, să promoveze viziunea UE asupra acestor aspecte, precum și asupra interfeței substanțe chimice / deșeuri în cadrul reuniunii triplu COP a Convențiilor relevante (Basel / Rotterdam / Stockholm), care va avea loc la Geneva în perioada 29 aprilie – 10 mai 2019.

Președinția va coordona reprezentarea UE și a statelor membre la cea de-a 17-a sesiune a Comitetului pentru evaluarea implementării Convenției pentru combaterea deșertificării (CRIC), care va avea loc în Republica Corporatistă Guyana în luna ianuarie 2019. De asemenea, Președinția română va demara pregătirea poziției UE pentru participarea sa și a statelor membre la cea de-a 14-a Conferință a Părților la Convenția privind Combaterea Deșertificării.

▪ Biodiversitatea – provocări și oportunități în cadrul UE și în context internațional post-2020

Președinția României la Consiliul UE va promova valențele biodiversității atât în plan european, cât și internațional.

Asigurarea finanțării adecvate a măsurilor care au ca obiectiv protejarea biodiversității este un element extrem de important pentru atingerea țintelor UE, precum și a țintelor relevante sub Convenția privind diversitatea biologică (CBD) și Agenda 2030. Având în vedere importanța programelor de susținere a biodiversității și combatere a schimbărilor climatice, un alt aspect important pe agenda Președinției îl reprezintă avansarea negocierilor privind Programul LIFE, în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Pe baza rezultatelor reuniunii COP 14 a CBD, Președinția intenționează să organizeze o dezbatere la nivel ministerial privind consolidarea planului de acțiuni în domeniul biodiversității pentru perioada post-2020.

O conferință pe tema carnivorelor mari va fi organizată la București, pentru a sublinia importanța speciilor reprezentative de pe teritoriul nostru și nevoile de conservare ale acestora.

Președinția va coordona participarea activă a UE și a statelor membre la reuniunile internaționale importante care vor avea loc în primul semestru al anului 2019, printre care se numără cea de-a 18-a Conferință a Părților la Convenția CITES ( Sri Lanka, 23 mai – 3 iunie 2019) și cea de-a 7 -a sesiune plenară a Platformei Interguvernamentale pentru biodiversitate și serviciile ecosistemice (IPBES, Franța, 29 aprilie – 4 mai 2019).

▪ Managementul apelor

Președinția României la Consiliul UE își va axa activitatea pe avansarea negocierilor pe dosarele legislative privind reutilizarea apei și calitatea apei potabile. Eficiența reutilizării apei și calitatea ridicată a apei potabile vor contribui la atingerea de către Uniunea Europeană a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă specifice, în contextul Agendei 2030.

Implementarea Strategiei privind mediul marin și măsurile luate pentru protejarea și conservarea biodiversității marine sunt esențiale pentru atingerea, până în anul 2020, a stării ecologice bune în regiunile marine ale Europei. Una dintre cele mai semnificative amenințări pentru calitatea apelor și a mediului marin, respectiv poluarea cu plastice și micro-plastice, va reprezenta o temă de dezbatere la Consiliul Informal de Mediu.

CONSILIUL EDUCAȚIE, TINERET, CULTURĂ ȘI SPORT

▪ Educația care conectează

Programul Președinției României la Consiliul UE are ca temă centrală Educația care conectează, urmărind trei dimensiuni majore: mobilitatea, incluziunea și excelența. Președinția va urmări să contribuie la consolidarea identității europene prin educație și cultură, la promovarea unei educații de înaltă calitate, favorabile incluziunii, acordând o atenție specială învățării bazate pe competențe-cheie, care să fie dobândite pe tot parcursul vieții.

Mobilitatea în scopul învățării reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente menite să contribuie la dezvoltarea capacității profesionale și a competențelor, precum și la creșterea șanselor de inserție profesională. Președinția va continua discuțiile privind propunerea de regulament pentru Programul Erasmus+, în vederea agreării unui program favorabil incluziunii, care să contribuie la creșterea mobilității studenților, elevilor, a personalului didactic și administrativ, precum și la promovarea valorilor europene prin educație. Va fi acordată o atenție specială creării și dezvoltării rețelelor universităților europene, precum și a centrelor de excelență în învățământul profesional și tehnic.

Totodată, unul din dosarele care vor fi supuse dezbaterii se referă la propunerea de recomandare a Consiliului privind sistemele de înaltă calitate de educație și îngrijire a copiilor preșcolari, cu obiectivul de a fi adoptat, accentuând importanța serviciilor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari în ceea ce privește consolidarea incluziunii și coeziunii, precum și a dimensiunii europene, și integrarea familiilor și a copiilor din țări terțe. Prin această Recomandare, statele membre vor fi sprijinite în eforturile lor de îmbunătățire a accesibilității și a calității sistemelor de educație și îngrijire a copiilor preșcolari.

Președinția României la Consiliul UE se va concentra, de asemenea, pe promovarea competențelor în formarea profesională, a competențelor multilingvistice, precum și a competențelor de sensibilizare și expresie culturală.

Avându-se în vedere contribuția educației la coeziunea și competitivitatea Uniunii Europene, Președinția României la Consiliul UE va acționa pentru obținerea consensului miniștrilor educației asupra Recomandării Consiliului privind o abordare globală a predării și învățării limbilor străine. Procesul de învățare a limbilor străine poate fi stimulat prin utilizarea instrumentelor digitale vizând creșterea mobilităților elevilor, studenților și personalului și creării unui mediu cultural inclusiv.

Învățarea limbilor străine poate contribui la: creșterea capacității de inserție profesională, incluziunea socială, cetățenia activă și împlinirea pe plan personal. Toate statele membre au recunoscut necesitatea ca multilingvismul să fie consolidat, iar competențele lingvistice să fie dezvoltate în Uniune.

▪ Facilitarea accesului tinerilor la oportunitățile Pieței Unice a UE

Președinția României la Consiliul UE va urmări să contribuie la creșterea calității dialogului dintre autoritățile publice și tineri, la toate nivelurile (local, regional, național și european), prin promovarea participării active a tinerilor la acțiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate. Aceasta reprezintă, de fapt, o importantă coordonată a activității trioului, Finlanda și Croația urmând să continue dezbaterile privind ameliorarea incluziunii tinerilor și a procesului de dialog structurat. În pragul alegerilor europene din mai 2019, implicarea tinerilor în viața comunității reprezintă o dimensiune importantă a Președinției României la Consiliul UE. Pe fundalul efectelor generate de Brexit, de euroscepticismul în creștere și de criza migrației, obiectivul Președinției vizează aducerea tinerilor mai aproape de proiectul european, prin dezvoltarea competențelor, promovarea participării active și a voluntariatului. În acest context, Președinția României la Consiliul UE vizează avansarea, cât mai mult posibil, a negocierilor inter-instituționale privind propunerea de regulament Corpul european de solidaritate.

Președinția României la Consiliul UE își propune să promoveze, ca temă de discuție în domeniul tineretului, creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pe care le întâmpină în procesul de găsire a unui loc de muncă.

Tinerii vor reprezenta o prioritate importantă pentru Președinția României la Consiliul UE și în domeniul cultural. În conexiune cu oportunitățile aduse de evoluția digitală, vom evidenția importanța asigurării accesului tinerelor generații la cultură, în vederea formării aptitudinilor creative, interculturale și de comunicare, vitale pentru a răspunde provocărilor lansate de o lume în continuă schimbare. În acest scop, Președinția își propune promovarea de Concluzii ale Consiliului UE. În contextul evoluțiilor societății, marcată de un amplu proces de transformare și reafirmare din punct de vedere al sistemului de valori, este necesară consolidarea sentimentului de apartenență la o comunitate culturală europeană, care se poate realiza prin promovarea și susținerea unei mai mari implicări în comunitate, a accesului mai larg la cultură și a patrimoniului cultural. Tinerii dețin un rol esențial în promovarea acestor valori – dialog intercultural, solidaritate, voluntariat, egalitate de șanse, cetățenie activă – și a unui mesaj unitar cu privire la identitatea europeană, luând în considerare potențialul lor creativ și interesul crescut pentru noile tehnologii ale informației și comunicării.

▪ Valorificarea patrimoniului european și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative

Totodată, ținând cont de faptul că elementele culturale pe care le împărtășim ne conferă sentimentul de apartenență la un spațiu comun, vom aborda tema patrimoniului cultural, valorificând moștenirea și dinamica generată de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018, prin organizarea de dezbateri și de evenimente.

Patrimoniul joacă un rol fundamental în creșterea gradului de atractivitate a unei regiuni, reprezentând o resursă europeană partajată, de care trebuie să fie conștienți toți cetățenii europeni.

Președinția României la Consiliul UE va accentua importanța prezervării patrimoniului cultural prin asigurarea unor standarde înalte de calitate în conservarea acestuia și în intervențiile în domeniu. În context, este utilă identificarea exemplelor de bune practici, dar și a acelor intervenții problematice care scot în evidență o îngrijorătoare scădere a calității procesului de restaurare, în detrimentul autenticității.

Exploatarea potențialului cultural și creativ european în beneficiul tuturor cetățenilor europeni va constitui o coordonată importantă a Președinției, care va accentua importanța dezvoltării sectoarelor culturale și creative. Acestea contribuie decisiv la dezvoltarea societății și la creșterea economică, inclusiv prin formarea unei forțe de muncă înalt calificate.

Președinția României la Consiliul UE își propune continuarea negocierilor propunerii de Regulament de instituire a noului program Europa Creativă (2021 – 2027), în scopul susținerii sectoarelor culturale și creative, cu obiectivul facilitării unui progres substanțial în acest dosar, pentru a asigura predictibilitatea și continuitatea proiectelor în beneficiul tuturor părților implicate. În ceea ce privește aspectele de implementare a programului, acestea vor fi discutate în cadrul reuniunii rețelei birourilor Europa Creativă, organizate pe durata Președinției României la Consiliul UE.

De asemenea, în vederea susținerii industriei cinematografice europene și a diversității sale culturale, Președinția României la Consiliul UE își propune să contribuie la promovarea operelor cinematografice europene, cu accent pe coproducții, prin intermediul unui set de Concluzii privind îmbunătățirea circulației transfrontaliere a operelor audiovizuale și a coproducțiilor.

Domeniul muzical va fi, de asemenea, promovat pe durata Președinției României la Consiliul UE, în contextul schimbărilor generate de evoluțiile digitale.

Ținând cont de provocările actuale cu care se confruntă industria media și industria audiovizuală, combaterea dezinformării prin dezvoltarea educației în domeniul mass-media și a calității jurnalismului reprezintă o necesitate stringentă. În vederea consolidării încrederii în mass-media digitală, Președinția României la Consiliul UE va facilita dezbateri dedicate acestei teme, invitând statele membre UE să împărtășească exemplele de bune practici și soluțiile identificate la nivel național.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)