A fost dat publicității, la mijlocul lunii ianuarie a.c., Programul Președinției rotative a României la Consiliul Uniunii Europene (1 ianuarie-30 iunie 2019). Este un document amplu, care prezintă un interes major atât pentru cetățenii țării noastre, cât și pentru cetățenii celorlalte state membre ale UE. Este vorba despre identificarea unor obiective care vizează deopotrivă viitorul apropiat al UE și elemente concrete de ordin existențial și profesional, care ne privesc pe noi toți. În cele ce urmează, publicăm extrase din prima parte a documentului care are ca deviză chintesența exercitării de către țara noastră a unui rol important privind prezentul și viitorul UE. Programul integral poate fi accesat aici.

Coeziunea, o valoare comună europeană

Primul mandat al României la Președinția Consiliului UE se derulează în contextul unor procese de anvergură care vor modela Uniunea Europeană: reflecția asupra viitorului Uniunii, procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, tranziția spre un nou ciclu legislativ ca urmare a alegerilor europene și, implicit, finalul de mandat al Comisiei Europene și al Parlamentului European, respectiv discuțiile privind reperele și documentele strategice ale Uniunii, precum cadrul strategic de acțiune post 2019, Uniunea Economică și Monetară și viitorul Cadru Financiar Multianual. În același timp, provocările din mediul internațional fac necesară asumarea de către Uniune a unui rol activ în afacerile globale, în acord cu Strategia sa globală de politică externă și de securitate.

România are oportunitatea de a prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene într-o perioadă caracterizată de efortul comun al statelor membre pentru identificarea unor răspunsuri la provocările majore la adresa proiectului european și de definire a acțiunii sale pentru următorul deceniu, în dorința de a consolida pacea, libertatea, stabilitatea, prosperitatea, solidaritatea socială, coeziunea pe care acesta le-a oferit încă de la început. Pentru consolidarea proiectului european, este astăzi mai mult decât necesară întărirea legăturii dintre cetățeni și Uniune, prin implicarea mai activă a acestora în dezvoltarea temelor europene și prin apropierea acestora de procesele decizionale. Totodată, se manifestă o nevoie din ce în ce mai perceptibilă de reformă și de inovație în anumite sectoare ale politicilor europene. În cadrul acestui efort colectiv, România va susține ferm consolidarea proiectului european pentru a răspunde provocărilor precum și așteptărilor cetățenilor europeni, într-o manieră coezivă, unitară și echitabilă.

Summit-ul de la Sibiu din 9 mai 2019 va reprezenta un moment important în proiecția privind viitorul unei Uniuni mai puternice, mai unite, mai coezive și mai democratice. Evenimentul la nivel înalt va oferi oportunitatea sensibilizării cetățenilor europeni asupra rezultatelor concrete ale deciziilor formulate la nivelul Uniunii Europene și reformelor necesare pentru a avansa și, în același timp, a consolida proiectul european.

Agenda de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene se va concentra pe patru piloni care se vor reflecta în acțiunea punctuală a Președinției României în diferitele formate decizionale ale Consiliului Uniunii Europene, precum și în evenimentele ce urmează a fi derulate pe parcursul mandatului.

EUROPA CONVERGENȚEI: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate

● Dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergență, ocupare și drepturi sociale

O Europă coezivă se poate baza doar pe oportunități egale oferite actorilor sociali și economici, cetățenilor și mediului privat de pe întreg teritoriul UE. Aceste oportunități se referă atât la drepturile fundamentale, cât și la condiții egale de dezvoltare, precum și la acces egal la locuri de muncă plătite echitabil pentru angajați și la oportunități de dezvoltare a unei afaceri în condiții competitive pe piața unică europeană. Menținerea deplinei funcționalități a Pieței Unice europene și a libertăților de circulație pe care aceasta este bazată constituie un pilon fundamental al demersurilor de consolidare a proiectului european. Acest obiectiv poate fi atins numai prin asigurarea accesului echitabil și nediscriminatoriu al tuturor cetățenilor la beneficiile pieței unice.

Cadrul Financiar Multianual are un rol major în furnizarea mijloacelor adecvate pentru atingerea obiectivelor politicilor care își au baza în Tratat, cum sunt politica de coeziune sau politica agricolă comună, dar și pentru gestionarea noilor provocări.

Politicile de stimulare a creșterii economice trebuie să vizeze, în continuare, reducerea decalajelor de dezvoltare și de nivel de trai dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene și dintre cetățeni, coeziunea economică și socială, inclusiv dezvoltarea urbană. În același timp, creșterea competitivității economiei europene rămâne prioritară, inclusiv prin dezvoltarea antreprenoriatului și susținerea IMM-urilor. Coordonarea politicilor economice poate contribui la optimizarea funcționării Uniunii Economice și Monetare, inclusiv prin măsuri vizând reziliența economică sporită și o mai mare coerență bugetară.

● Inovare și digitalizare

Uniunea Europeană are un potențial imens în privința dezvoltării economiei digitale, a inteligenței artificiale, blockchain, calculului de înaltă performanță, 5G și a consolidării securității cibernetice. Obiectivul României este de a contribui la valorificarea la maximum a acestui potențial, astfel încât Europa să devină un lider digital mondial, iar întreprinderile europene să dobândească o dimensiune globală.

Inovarea și cercetarea contribuie la crearea de noi locuri de muncă, creșterea competitivității întreprinderilor pe piețele globale, îmbunătățirea calității vieții și generarea de creștere economică durabilă. În același timp, este necesară diminuarea semnificativă a decalajului digital dintre statele membre, dintre diverse regiuni și categorii de cetățeni europeni și între diverse sectoare industriale. Competențele în domeniul IT&C reprezintă un instrument important pentru îmbunătățirea procesului de incluziune socială și economică. O atenție deosebită trebuie acordată dezvoltării și implementării măsurilor orientate înspre dezvoltarea competențelor digitale și îmbunătățirea alfabetizării digitale, inclusiv printr-o prioritizare pe termen lung la nivel european și o abordare coerentă a politicilor digitale în Cadrul Financiar Multianual 2021 – 2027.

● Conectivitate, competitivitate și piețe

Funcționarea eficientă a Uniunii Europene și atingerea obiectivelor economice, sociale și de securitate depind de asigurarea unui nivel adecvat de interconectare pe Piața Internă, în domeniile energiei, transporturilor, telecomunicațiilor și pieței de capital. Asigurarea unei convergențe reale la nivel european este în mare măsură legată de facilitarea conexiunilor de toate tipurile, care contribuie nu numai la operaționalizarea celor patru libertăți de circulație, ci și la creșterea competitivității economiei europene și a nivelului de trai în regiunile mai puțin dezvoltate. Este importantă concentrarea eforturilor pentru facilitarea dezvoltării și creării, atunci când acestea lipsesc, a legăturilor funcționale dintre Est și Vest, dintre Nord și Sud, pentru a permite, pe de o parte, accesul nediscriminatoriu la resursele și beneficiile apartenenței la UE și, pe de altă parte, susținerea, într-o manieră durabilă, a competitivității sporite a economiei europene.

Este, totodată, necesară consolidarea mecanismelor capabile să răspundă în mod punctual nevoilor specifice la nivelul macroregiunilor europene, printr-o abordare integrată și pe termen lung a unor strategii dedicate acestora, inclusiv prin continuarea implementării obiectivelor Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD). În acest context, suprapunerea mandatului României la Președinția Consiliului UE, din primul semestru 2019, cu mandatul României la Președinția rotativă a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, între octombrie 2018 – octombrie 2019, oferă oportunitatea de a promova pe agenda UE valoarea adăugată a cooperării regionale și a dezvoltării coeziunii prin intermediul strategiilor macro-regionale, respectiv a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

Din perspectiva competitivității, dezvoltarea Pieței unice impune consolidarea politicii industriale a Uniunii Europene. Industria europeană are nevoie de o politică pe termen lung care să aibă în vedere diversitatea actualei baze industriale din UE, precum și impactul determinat de evoluția digitalizării și inteligenței artificiale. Promovarea la nivel european a digitalizării industriei va reprezenta o temă națională prioritară.

Uniunea Energetică este un proiect politic și economic cheie pentru viitorul Europei și are nevoie de un cadru de reglementare clar definit, interconexiunile energetice fiind esențiale în acest sens. Crearea unor condiții echitabile privind concurența este, de asemenea, prioritară.

EUROPA SIGURANȚEI

● Securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcționarea spațiului Schengen și provocările curente

În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu o paletă largă de riscuri și amenințări care duc la subminarea valorilor și a prosperității societăților noastre deschise. În acest context, creșterea gradului de siguranță a cetățenilor reprezintă un punct central al nevoilor și așteptărilor acestora.

Asigurarea securității frontierelor externe reprezintă una dintre cele mai importante garanții pentru funcționarea eficientă a spațiului de libertate, securitate și justiție, iar implementarea mecanismului de evaluare Schengen, a sistemelor informatice dezvoltate la nivelul Uniunii Europene și interoperabilitatea acestora creează premisele unei Europe mai sigure, capabile să acționeze unitar pentru prevenirea și gestionarea provocărilor de natură securitară. În context, consolidarea agențiilor și structurilor Uniunii ce activează în acest domeniu va fi urmărită cu prioritate.

Problematica migrației va fi menținută în atenție, în special din perspectiva necesității formulării de soluții care să garanteze o gestiune eficientă și durabilă a acestui fenomen, printr-o abordare cuprinzătoare atât în acțiunea Uniunii în plan intern, cât și în promovarea cooperării cu statele de origine și de tranzit. Combaterea cauzelor la sursă trebuie să rămână o preocupare majoră a Uniunii, în paralel cu contracararea traficului de ființe umane.

Lupta împotriva terorismului rămâne o prioritate ca parte a eforturilor de consolidare a securității interne a UE. O atenție deosebită trebuie acordată prevenirii și combaterii radicalizării, inclusiv celei online. De asemenea, combaterea traficului de ființe umane rămâne o provocare majoră. Va fi acordată prioritate și consolidării cooperării polițienești, combaterii criminalității organizate în toate formele sale.

Urgențele pe care statele membre sau Uniunea le-au gestionat în ultimii ani au arătat că un răspuns imediat, eficient necesită o cooperare inter-agenții mai strânsă și o concentrare a efortului pentru salvarea victimelor și acordarea asistenței medicale de urgență. În acest scop, rămâne prioritară cooperarea în domeniul protecției civile pentru un răspuns integrat, în cazul unor urgențe complexe, cu consecințe catastrofale.

● Securitatea cibernetică

Într-o lume a digitalizării accelerate, este necesar ca UE să lucreze și să avanseze pe subiectul protejării siguranței cetățenilor în spațiul virtual. Revizuirea Strategiei UE pentru securitate cibernetică a creat o bază bună pentru îmbunătățirea cooperării la nivel european în materie, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a consolida reziliența Uniunii la atacuri cibernetice. Securitatea cibernetică nu mai poate fi considerată doar o opțiune, iar politicile publice și orice proiect referitor la societatea informațională trebuie să ia în considerare componenta securității cibernetice.

Prin continuarea discuțiilor la nivel european pe tema contracarării amenințărilor hibride, alături de partenerii și instituțiile UE, se va urmări îmbunătățirea detecției timpurii și contracarării acestui tip de amenințare asupra spațiului european.

● O Uniune a libertății, securității și justiției

O Uniune eficientă necesită eliminarea fragmentării, întărirea încrederii și asigurarea unei coerențe crescute între politicile și instrumentele din arealul afacerilor interne. În sprijinul consolidării spațiului de securitate, este necesară dezvoltarea cooperării polițienești și adaptarea acesteia la noile realități și provocări, printr-o viziune centrată pe apropierea de comunitate și pe aplicarea principiilor de „community policing“, precum și prin intermediul unui concept inovator în desfășurarea activităților polițienești – „policing in a connected world“.

Se va susține facilitarea operaționalizării Parchetului european și eventuala extindere a activității lui către infracțiunile de terorism, în vederea creșterii nivelului de securitate în UE, precum și a asigurării unui acces la justiție echitabilă persoanelor acuzate de infracțiuni care cad în sfera de activitate a Parchetului.

EUROPA, ACTOR GLOBAL

● Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC) și eficiența acțiunii externe a UE

Profilul global al Uniunii Europene va depinde în mod fundamental de ritmul de implementare a Strategiei Globale și de eficiența diverselor instrumente subsumate acesteia. În contextul general de securitate, este necesară la nivelul UE continuarea eforturilor de întărire a rezilienței, de combatere a amenințărilor hibride și de întărire a capacității de comunicare strategică, de o manieră integrată.

Totodată, pentru eficiența acțiunii externe a UE, este esențială consolidarea inițiativelor în derulare, care, între altele, vizează dezvoltarea capabilităților de apărare ale Uniunii Europene precum Procesul Anual de Analiză Coordonată a Apărării, Fondul European de Apărare, Cooperarea Structurată Permanentă, promovând un parteneriat mai strâns cu NATO. O atenție specială trebuie acordată coordonării civil-militare și perfecționării capabilităților civile de gestionare a crizelor, care reprezintă un domeniu de excelență al UE.

● Procesul de extindere a UE

O atenție deosebită trebuie acordată, în continuare, Balcanilor de Vest, în vederea asigurării stabilității, securității și dezvoltării vecinătății imediate a UE. Trebuie urmărită avansarea perspectivei europene a partenerilor din regiune, în baza meritelor proprii și a criteriilor specifice procesului. Un dialog structurat și susținut cu tineretul din această parte a Europei va putea contribui, de o manieră constructivă, la atingerea obiectivelor de aderare la UE. Turcia rămâne o țară candidată și un partener-cheie al UE în foarte multe domenii.

 ● Consistența politicii UE în vecinătatea sa

Pentru consistența politicii UE în vecinătate, implementarea eficientă a componentelor Parteneriatului Estic necesită concentrarea cu precădere a eforturilor pe extinderea beneficiilor Acordurilor de Comerț Liber în vigoare și a interconectivității, în special în domeniile transportului, energiei și sfera digitală, cu statele cele mai avansate din Parteneriatul Estic care au încheiat astfel de acorduri. Pe durata mandatului Președinției României la Consiliul UE se vor împlini zece ani de la inițierea acestui parteneriat, moment ce oferă și oportunitatea unei dezbateri cu privire la viitorul parteneriatului după 2020. Un accent particular trebuie acordat consolidării răspunsurilor concrete pe care Uniunea Europeană le-ar putea oferi aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei.

Este relevantă reafirmarea și consacrarea importanței Mării Negre pe agenda Uniunii Europene, inclusiv din perspectiva revigorării Sinergiei Mării Negre sau a avansării proiectelor din cadrul Inițiativei celor Trei Mări în viitor. Sunt vizate atât planul vizibilității politice, cât și cel al continuării implicării concrete a UE în programe și proiecte regionale de succes, precum cercetarea și economia albastră. Totodată, strategia UE privind conectivitatea cu Asia deschide noi perspective de cooperare între UE și Asia Centrală.

● Implementarea angajamentelor globale ale UE

Implementarea angajamentelor UE ca instrument de asigurare a stabilității și modalitate de creștere a predictibilității în spațiul internațional reprezintă o conduită principială a Uniunii în sprijinul păstrării ordinii multilaterale globale bazate pe reguli.

Rămân referențiale, în acest sens, importanța crucială a relației transatlantice în păstrarea ordinii multilaterale globale, importanța consolidării dreptului internațional și rolul UE în sprijinirea multilateralismului eficient la nivel regional și global. De asemenea, amplificarea relației dintre UE și ONU se impune ca urmare a priorităților comune în materie de consolidare a guvernanței globale, dezvoltarea durabilă și promovarea păcii.

Intensificarea relațiilor între Uniunea Europeană și continentul african pe termen mediu rămâne o temă în atenție. Creșterea investițiilor și a comerțului, lărgirea cooperării în domeniul educației și pregătirii sunt câteva domenii posibile de acțiune.

Continuarea liniei trasate prin documentul adoptat de Consiliul European, „Noul consens european privind dezvoltarea: Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru“ reprezintă cadrul pentru o abordare comună a politicii în domeniul dezvoltării, prin care UE și statele membre se angajează în continuare la o acțiune mai puternică și eficace, consolidată, coordonată și accelerată în implementarea Agendei 2030.

Domeniul comerțului internațional rămâne prioritar. În acest sens este necesară promovarea unui sistem comercial multilateral deschis, transparent, bazat pe reguli sub egida Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), precum și implicarea activă și ambițioasă a Uniunii Europene în reformarea OMC. Este necesară avansarea negocierii unor Acorduri de Comerț Liber ambițioase, cuprinzătoare și echilibrate cu parteneri terți importanți, care împărtășesc valorile UE privind promovarea sistemului comercial instituit sub egida OMC.

EUROPA VALORILOR COMUNE

● Solidaritate, coeziune, egalitate de șanse și justiție socială

Procesul de consolidare a proiectului european trebuie clădit pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre. Promovarea coeziunii, ca valoare comună a Uniunii Europene, rămâne esențială în eforturile de reclădire a încrederii cetățenilor. De asemenea, promovarea valorilor înscrise în Tratate, precum coeziunea, egalitatea, libertatea, democrația, demnitatea umană, dreptatea, solidaritatea, poate contribui la asigurarea un sprijin real pentru proiectul european.

Mobilitatea reprezintă un reper important în sprijinul construcției proiectului european și al promovării valorilor comune, precum și în sprijinul formării competențelor și integrării persoanelor pe piața forței de muncă. Totodată, este necesară identificarea măsurilor care pot contribui la reducerea decalajelor privind accesarea oportunităților educaționale, de voluntariat sau de formare profesională, inclusiv pentru tineri. Promovarea mobilității, inclusivității și excelenței prin intermediul viitorului program Erasmus+ va contribui la promovarea valorilor europene în rândul tinerilor.

Egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați sunt, de asemenea, subiecte care vor fi abordate de România pe parcursul mandatului său, cu accent pe reducerea discriminării de gen pe piața muncii și în afaceri, precum și combaterea diferențelor de remunerare dintre femei și bărbați. De asemenea, creșterea gradului de reprezentare a femeilor pe piața muncii va necesita continuarea discuțiilor, la nivel european, cu privire la abordarea unor aspecte specifice vieții de familie, respectiv sprijin pentru echilibrul dintre viața profesională și cea privată. Egalitatea de gen va reprezenta o a doua temă națională prioritară care va fi promovată la nivel european.

● Democrație, libertate și respectarea demnității umane

Obiectivul unei Uniuni mai democratice se poate realiza prin asigurarea egalității de tratament la care aspiră toate statele membre și toți cetățenii europeni, precum și printr-o mai mare apropiere a cetățenilor europeni de deciziile de la Bruxelles. În acest scop, promovarea unei aplicări unitare și eficiente a principiului transparenței la nivelul instituțiilor europene va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în proiectul european. În același timp, este necesară o intensificare și simplificare a comunicării și informării directe a cetățenilor asupra soluțiilor concrete găsite la nivel european pentru preocupările lor zilnice, precum și asupra principalelor provocări cu care se confruntă Uniunea, atât pe plan intern, cât și extern. Valorile înscrise în Tratate, precum demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept, împreună cu principiile ce fundamentează Pilonul European al Drepturilor Sociale – șanse și acces egal la piața muncii, condiții echitabile de muncă, incluziune socială – trebuie să ghideze în permanență acțiunea la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, este necesară o acțiune concertată și susținută pentru protejarea alegerilor democratice și libere din UE împotriva interferențelor externe.

● Combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului

O Uniune consolidată și puternică se bazează și pe cunoașterea culturii, mentalității și tradițiilor diferitelor grupuri ce coexistă în societățile europene, precum și prin promovarea unei interacțiuni interculturale și a unui dialog mai bun. Conștientizarea și promovarea valorilor europene la nivelul întregii societăți trebuie să se reflecte și în eforturile de combatere a rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului și în descurajarea discursului bazat pe ură. Legat de acest obiectiv, combaterea dezinformării online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de mecanisme europene care promovează bunele practici în combaterea dezinformării constituie un deziderat important.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)