Ministerul Justiției a transmis pe circuitul de avizare interministerială proiectul de lege de transpunere a Directivei (UE) 2019/1023 privind restructurarea și insolvența, în forma revizuită ce valorifică observațiile și propunerile primite în etapa consultării publice și interinstituționale. Inițiatorii precizează că proiectul își propune să faciliteze accesarea măsurilor de restructurare la primele semne de dificultate ale societăților, să creeze premise pentru avertizarea timpurie a debitorilor asupra existenței unor circumstanțe ce ar putea conduce la insolvență și asupra necesității de a acționa fără întârziere.
Totodată, proiectul urmărește să fie prevenită ieșirea din circuitul economic a companiilor viabile și să stimuleze reluarea activității economice a companiilor care întâmpină dificultăți financiare sau care au trecut printr-o insolvență.

Proiectul de lege propune introducerea unei noi proceduri pre-insolvență – acordul de restructurare preventivă – și modificarea substanțială a procedurii concordatului preventiv. „Noua procedură a fost concepută a se adresa debitorilor aflați într-o fază incipientă a stării de dificultate, în care nu se resimte încă presiunea creditorilor (prin declanșarea unor executări silite), dar în care indicatorii de natură financiară și/sau non-financiară semnalează deja nevoia de a interveni pentru a preveni o situație de insolvență. Procedura este în cea mai mare parte extrajudiciară, negocierile debitorului cu creditorii fiind desfășurate out-of-court, fără existența unor constrângeri de timp sau procedurale, instanța fiind sesizată abia la final, când acordul de restructurare a fost aprobat de creditori, cu majoritățile prevăzute de Directivă”, menționează, într-un comunicat, Ministerul Justiției.

Dacă starea de dificultate este mai serioasă, fiind previzibilă declanșarea urmării de către creditori sau au fost deja începute executări silite individuale, debitorul are la dispoziție o procedură de restructurare mai complexă, concordatul preventiv. În cadrul acesteia, în vederea facilitării negocierii unui plan de restructurare, debitorul beneficiază de o suspendare a executărilor silite individuale pe o perioadă de trei luni, cu posibilitatea prelungirii, în condiții limitativ prevăzute de lege și cu garanții adecvate pentru creditori. În proiectul de lege sunt corectate elementele ce împiedicau funcționarea concordatului, identificate de practică, doctrină sau semnalate de mediul de afaceri, inclusiv pe durata consultării publice.

Proiectul de lege de transpunere a Directivei a fost elaborat în cadrul unui program de asistență tehnică acordată de Comisia Europeană de un consorțiu româno-danez.

Potrivit reprezentanților Ministerului Justiției, „în contextul actual, când multe companii din România experimentează dificultăți punctuale sau sectoriale pe fondul pandemiei, transpunerea Directivei în legislația națională este o oportunitate pentru însănătoșirea mediului de afaceri românesc. Odată adoptată legislația, antreprenorii români vor beneficia de proceduri mai clare – reglementate extensiv și sistematic, mai flexibile, de libertate de negociere cu creditorii, de suspendarea executărilor silite, iar creditorii vor beneficia de un grad mai mare de recuperare a creanțelor în proceduri declanșate timpuriu, încă de la primele semne de dificultate. În plus, noua legislație va încuraja acordarea de finanțări pentru susținerea afacerii și va cuprinde prevederi menite să elimine blocajele care împiedică sau tergiversează aprobarea unor soluții de redresare”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)