Proiect MF privind crearea cadrului de aplicare a noului regulament european privind controlul numerarului care intră sau iese din UE
Numărul 19, 19-25 mai 2021 » Direct de la sursă
Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică un proiect de HG pentru modificarea și completarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006. Documentul are în vedere crearea cadrului pentru aplicarea noului regulament european privind controlul numerarului care intră sau iese din UE și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005.
Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare, că promovarea actului normativ este determinată de abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1889/2005 și de aplicarea, de la data de 3 iunie 2021, a Regulamentului (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1889/2005. Regulamentul (UE) 2018/1672 se va aplica direct în toate Statele membre ale Uniunii Europene, iar pentru anumite aspecte se face trimitere la legislația națională a Statelor membre.
Similar cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005, ce se aplică în prezent, la art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2018/1672 se prevede că „purtătorii care transportă numerar în valoare de 10.000 euro sau mai mult declară numerarul respectiv autorităților competente din statul membru prin care aceștia intră sau ies din Uniune și pun numerarul la dispoziția acestora pentru control”.
De asemenea, la art. 4 alin. (1) din același regulament se prevede că „în cazul în care numerar neînsoțit în valoare de 10.000 euro sau mai mult intră sau iese din Uniune, autoritățile competente ale statului membru prin care numerarul intră sau iese din Uniune pot să solicite expeditorului sau destinatarului numerarului sau unui reprezentant al acestora, după caz, să facă o declarație de informare, în termen de 30 de zile.”
Dacă nu sunt respectate aceste obligații, sau când există indicii că numerarul, indiferent de valoarea vizată, are legătură cu o activitate infracțională, autoritățile competente pot să rețină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în condițiile prevăzute în dreptul intern. Perioada de reținere temporară este strict limitată, în temeiul dreptului intern, la timpul necesar pentru ca autoritățile competente să stabilească dacă împrejurările cazului justifică reținerea în continuare. Această perioadă nu poate depăși 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii până la o durată maximă de 90 zile. În cazul în care nu se ia o decizie în ceea ce privește reținerea în continuare a numerarului în acest termen, sau în cazul în care se decide că împrejurările cazului nu justifică reținerea în continuare, numerarul este înapoiat imediat persoanei de la care a fost reținut temporar.
Autoritățile competente la care se depun declarațiile și informările referitoare la numerarul care intră sau iese din Uniune sunt autoritățile vamale ale statelor membre și orice alte autorități împuternicite de către aceste state.
În ceea ce privește sancțiunile aplicate pentru nedeclararea numerarului, la art. 14 din Regulamentul (UE) 2018/1672 se stabilește că fiecare stat membru prevede sancțiuni pentru nerespectarea obligației de declarare a numerarului însoțit sau a obligației de informare cu privire la numerarul neînsoțit. Sancțiunile respective trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive.
Cu privire la aceste aspecte este necesar ca în dreptul intern al statelor membre să existe anumite norme care să creeze cadrul juridic necesar aplicării directe a regulamentului european. În prezent, normele naționale care creează cadrul juridic necesar aplicării directe a Regulamentului (CE) nr. 1.889/2005 sunt cuprinse la art. 156 alin. (3) și (4) și art. 653 alin. (1) lit. i) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr. 707/2006.
Prin acest proiect de HG se vor modifica aceste prevederi, pentru a se face trimitere la noul regulament european, iar temeiul legal al proiectului este reprezentat de prevederile art. 279, 282 și 286 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare.
La art. 286 din Legea nr. 86/2006 se prevede: „Guvernul, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, va aproba prin hotărâre regulamentul de aplicare a Codului vamal, care intră în vigoare la aceeași dată cu prezentul cod”.
La art. 282 din Legea nr. 86/2006 există prevederi exprese cu privire la persoanele fizice, astfel: „Dispozițiile specifice aplicabile călătorilor și altor persoane fizice se stabilesc prin regulamentul vamal.” Articolul 282 din Legea nr. 86/2006 constituie temei legal pentru ca în Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României să fie stabilite procedurile specifice pentru declararea numerarului transportat de persoanele fizice la intrarea sau la ieșirea din UE, conform Regulamentului (UE) 2018/1672.
Referitor la sancțiunile contravenționale, la art. 279 din Legea nr. 86/2006 se prevede: „Faptele care constituie contravenții la reglementările vamale, procedura de constatare și sancționare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal, aprobat prin hotărâre a Guvernului”.
În prezentul proiect de HG se precizează că numerarul prevăzut de Regulamentul (UE) 2018/1672 se declară autorității vamale, conform prevederilor acestui regulament și actelor delegate și de punere în aplicare adoptate de Comisia Europeană. În Regulamentul (UE) 2018/1672 se stabilește dreptul Comisiei Europene de a adopta acte delegate și de punere în aplicare a regulamentului. Până în prezent, Comisia nu a adoptat astfel de acte.
La art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului se prevede că autoritățile competente pot să rețină temporar numerarul printr-o decizie administrativă, în conformitate cu condițiile prevăzute în dreptul intern.
Potrivit proiectului, instrucțiuni privind depunerea declarațiilor, precum și modelul și procedura de utilizare a deciziei autorității vamale prevăzute la art. 7 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului se stabilesc prin ordin al președintelui ANAF. Această decizie reprezintă act administrativ potrivit definiției actului administrativ prevăzute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, și anume: „c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.
Dreptul la acțiune împotriva actului administrativ este prevăzut la art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel: „(1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.
Referitor la sancțiunea aplicabilă, potrivit proiectului de HG, constituie contravenție și se sancționează cu amenda de la 3.000 la 50.000 lei neîndeplinirea obligației de declarare a numerarului însoțit prevăzute la art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului, sau a obligației de informare cu privire la numerarul neînsoțit prevăzute la art. 4 din același regulament. La stabilirea limitelor amenzii de la 3.000 la 50.000 lei s-au avut în vedere prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) din OG nr. 2/2001, în cazul contravențiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului limita maximă fiind de 50.000 lei. Prin stabilirea limitei maxime a amenzii la acest cuantum, autoritatea vamală are posibilitatea de a aplica amenzi spre maximul prevăzut, proporțional cu gradul de pericol social al faptei.
Potrivit OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă. Deoarece în proiect se stabilește o diferență importantă între minimul și maximul amenzii contravenționale (amenda prevăzută fiind de la 3.000 la 50.000 lei), autoritatea vamală are posibilitatea de a individualiza sancțiunea aplicată, impunând o amendă spre minim când pericolul social al faptei este mai scăzut și, respectiv, o amendă spre maxim atunci când pericolul social al faptei este crescut.
De asemenea, potrivit proiectului, informațiile prevăzute la art. 18 din Regulamentul (UE) 2018/1672 al Parlamentului European și al Consiliului vor fi transmise Comisiei Europene de Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice