Ministerul Finanţelor Publice a publicat, pe site-ul instituţiei, pentru consultare, un proiect de OUG privind modificarea și completarea unor acte normative și pentru instituirea unor măsuri fiscale. Potrivit iniţiatorilor, elaborarea proiectului are la bază necesitatea stabilirii unor reguli pentru determinarea plăților anticipate aferente ultimului trimestru, în cazul contribuabilor care au efectuat plățile anticipate trimestriale pentru anul 2020 la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent, precum şi a clarificării modului de calcul, plată și declarare de către contribuabili a obligațiilor fiscale vizând impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii datorate pentru indemnizațiile acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale. De asemenea, se intenţionează asigurarea aplicării unui regim fiscal unitar tuturor persoanelor fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, indiferent de regimul fiscal aplicabil categoriei de venituri pe care acestea le obțin în mod curent şi pentru care beneficiază de facilități fiscale. Proiectul mai are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 199/2020 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice, în vederea asigurării mecanismului necesar prin care autoritățile și entitățile contractante pot primi și prelucra facturile electronice,

♦ În prezent, potrivit prevederilor articolului VIII din OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, contribuabilii care aplică pentru sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pot efectua plăţile anticipate trimestriale pentru anul 2020, la nivelul sumei rezultate din calculul impozitului pe profit trimestrial curent. Modul de calcul se păstrează pentru toate trimestrele anului fiscal 2020. Totodată, potrivit regulilor în vigoare, termenul de declarare și plată pentru plata anticipată aferentă trimestrului IV este 25 decembrie 2020 sau 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat, după caz, dată la care înregistrarea veniturilor și cheltuielilor pentru stabilirea rezultatului fiscal curent al trimestrului IV/ultimului trimestru nu este finalizată. În această situație este necesară stabilirea unei reguli de determinare a sumei care trebuie plătită în contul acestui trimestru. În acest context, prin acest proiect, MFP propune ca plata anticipată aferentă trimestrului IV să se datoreze la nivelul sumei calculate pentru trimestrul III al anului fiscal 2020 sau la nivelul sumei calculate pentru trimestrul precedent, urmând ca definitivarea să se efectueze până la 25 martie 2021, sau alt termen pentru contribuabilii cu an fiscal modificat, după caz.

♦ Totodată, prin proiectul de act normativ sunt stabilite măsuri referitoare la accesul entităților implicate în procesul de achiziție publică, destinate inclusiv în limitarea interacțiunii la preluarea documentelor, astfel încât activitatea autorităților publice competente să se desfășoare în condiții de siguranță atât pentru solicitanți, cât și pentru personalul acestora. Prin intermediul proiectului, se propune ca MFP, în baza atribuției de asigurare a urmăririi execuției bugetare, să fie instituția care să definească specificațiile de utilizare a elementelor de bază ale facturii electronice conform standardului SR EN 16931, iar transmiterea facturilor electronice să se realizeze prin intermediul sistemului informatic deținut, MFP fiind instituția care asigură funcționarea acestuia. De asemenea, digitalizarea rapidă a societății în contextul sanitar actual presupune identificarea unor soluții prin care să se asigure realizarea în timp real a atribuției MFP de monitorizare a execuției bugetare în conformitate cu prevederile art. 19 lit. i) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind posibilă în condițiile gestionării sistemului de facturare electronică de către MFP. Instituţia gestionează în prezent o platformă informatică - sistemul naţional de raportare care permite transmiterea documentelor către instituțiile publice, acesta putând fi corelat cu Sistemul electronic de achiziții publice - SEAP, existând deci o platformă informatică ce ar putea să înglobeze și partea de facturare electronică, cu o operaționalizare rapidă de natură a genera beneficii în ceea ce privește economiile, impactul asupra mediului și reducerea sarcinilor administrative.

În plus, emitenții de facturi electronice care vor emite aceste facturi în relație cu autoritățile și entitățile contractante dețin deja un certificat digital calificat înregistrat în sistemul gestionat de MFP, prin ANAF, folosindu-l în mod frecvent pentru depunerea diverselor declarații fiscale, fapt ce conduce la fluidizarea procesului de transmitere a facturii electronice și de verificare și validare a elementelor de bază ale facturii electronice.

Totodată, sistemele informatice administrate de MFP sunt cunoscute de părțile implicate în procesul de achiziție publică și nu vor exista dificultăți de accesare și folosire.

Astfel, potrivit iniţiatorilor, proiectul de OUG urmăreşte simplificarea formalităților legale în sarcina emitenților de facturi electronice în relația cu autoritățile și entitățile contractante.

♦ În momentul de faţă, persoanele fizice, angajați, profesioniști și alte categorii de persoane, beneficiază de indemnizații acordate din bugetul de stat sau din bugetul asigurărilor pentru șomaj, ori decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, potrivit:

- art. XI și art. XV din OUG nr. 30/2020;

- art.1 și art. 3 din OUG nr. 132/2020;

- art. 3 din OUG nr. 147/2020;

- OUG nr. 120/2020;

- Legii nr. 19/2020.

Pentru stabilirea și declararea obligațiilor fiscale aferente acestor indemnizații, MFP menţionează că se impune introducerea unor clarificări privind:

- modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, având în vedere că acestea nu constituie venituri din desfășurarea activității,

- separarea acestora de veniturile din desfășurarea activității la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,

- acordarea bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat,

- acordarea de facilități fiscale,

- posibilitatea de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii.

În acest context, iniţiatorii proiectului de OUG propun clarificări privind tratamentul fiscal și modul de calcul al obligațiilor fiscale datorate pentru indemnizațiile acordate potrivit următoarelor acte normative: ▪ OUG nr. 30/2020; ▪ OUG nr. 132/2020; ▪ OUG nr. 147/2020; ▪ OUG nr. 120/2020; ▪ Legea nr. 19/2020.

Astfel pentru indemnizațiile acordate potrivit art. XV alin. (1), (1^1), (2) şi (4) din OUG nr. 30/2020 cu modificările și completările ulterioare și art. 3 din OUG nr. 132/2020 cu modificările și completările ulterioare, se clarifică următoarele aspecte:

- modul de calcul al impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale obligatorii, în sensul că acestea se determină separat față de veniturile realizate din desfășurarea activității, întrucât nu acestea constituie venituri din desfășurarea activității;

- la verificarea încadrării în plafonul prevăzut la art. 148 alin. (2) și art.170 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, aceste indemnizații nu se iau în calcul;

- prin derogare de la prevederile art. 121, art. 151 și art. 174 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale datorate nu fac obiectul acordării bonificației stabilită prin legea anuală a bugetului de stat.

De asemenea, în cazul indemnizațiilor acordate potrivit art. 3 din OUG nr. 132/2020, cu completările ulterioare, cu excepția celor acordate persoanelor care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare, se clarifică modalitatea de stabilire a bazei de calcul a obligațiilor fiscale reprezentând impozit pe venit, contribuție de asigurări sociale și contribuție de asigurări sociale de sănătate, în sensul în care calculul se efectuează de către persoanele fizice beneficiare prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 64 alin. (1), art. 138 lit. a) şi, respectiv, art. 156 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, asupra indemnizaţiei brute încasate de la agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Pentru calculul impozitului pe venit se aplică regulile prevăzute la art. 78 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru aplicarea unui regim fiscal unitar, în cazul indemnizațiilor prevăzute la art.1 și art. 3 din OUG nr. 132/2020, cu completările ulterioare și la art. 3 din OUG nr. 147/2020, cu completările ulterioare și în OUG nr. 120/2020, se clarifică faptul că nu se acordă facilitățile fiscale prevăzute la art.60, art. 138^1, art.154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Se clarifică situația persoanelor fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit art. XV din OUG nr. 30/2020, asigurate în sisteme proprii de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, în sensul că acestea datorează contribuția de asigurări sociale la sistemul propriu de pensii, în cotele prevăzute de Codul fiscal. De asemenea, persoanele fizice beneficiare ale indemnizațiilor acordate potrivit OUG nr. 30/2020, OUG nr. 120/2020, OUG nr. 132/2020, cu completările ulterioare, art. 3 din OUG nr. 147/2020, cu completările ulterioare, precum și potrivit Legii nr. 19/2020, nu pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat aferent indemnizațiilor respective, pentru susținerea entităților nonprofit/unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii, având în vedere că aceste indemnizații nu constituie venituri din desfășurarea activității, fiind suportate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, din bugetul de stat sau decontate din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale.