Cel puțin două declarații oficiale, una din surse guvernamentale, cealaltă de la Banca Națională a României, au readus în atenție tema Proiectelor de țară. Astfel, un asemenea Proiect este structurat pe îndeplinirea condițiilor de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), iar în ceea ce privește Proiectul de țară centrat pe aderarea la euro, s-a precizat că nu mai este de actualitate imediată deoarece ne aflăm încă departe de îndeplinirea criteriilor de convergență nominală și reală.

Aparent, avem de-a face cu poziții diferite, poate divergente. Pe fond, însă, nu prezintă niciun fel de dificultate identificarea multor elemente comune. Avem în vedere faptul că temele presante ale prezentului, mai ales cele care privesc încheierea anului în curs și pregătirile pentru 2025, sunt abordate corect numai în măsura în care se integrează obiectivelor pe termen lung, astfel încât, sub aspect metodologic, analizele să se desfășoare sub semnul luării în considerare a raportului dintre strategie și tactică.

Chiar dacă pornim de la nivelul firmelor, experiența istorică a demonstrat că fără o largă perspectivă în conceperea și desfășurarea activităților economico-sociale, soluțiile de ordin tactic au șanse foarte mici să-și dovedească valabilitatea.

Acest raport a fost mai bine conștientizat în ultimul timp prin adoptarea unui mare număr de strategii la nivel național, între care cele care privesc energetica, industria, digitalizarea, protecția mediului.

Prin ce mijloace, toate acestea și altele asemenea pot fi conexate astfel încât să nu apară neconcordanțe, efecte adverse, decalaje și alte disfuncționalități? Pentru formularea unui răspuns, este suficient să ne amintim de programele care au vizat aderarea la NATO și aderarea la UE. Cine studiază sau are numai curiozitatea să revadă respectivele programe își dă lesne seama că au fost veritabile Proiecte de țară, adică megastrategii ori hiperstrategii. Inițial, se preconizase elaborarea unor asemenea programe pentru fazele ulterioare, cele care priveau finalizarea proceselor de integrare deplină atât în NATO, cât și în UE. Din păcate, pe parcurs, s-a renunțat la această idee, preferându-se aplicarea principiului „pe văzute și făcute”. E adevărat, an de an se actualizau programele de convergență, însă ținta de aderare la euro se depărta continuu pe măsură ce se acumulau restanțe la îndeplinirea obiectivelor stabilite.

În prezent, se conturează tot mai clar necesitatea unui asemenea Proiect de țară în legătură cu aderarea României la OCDE. În acest sens, prezintă interes recentele precizări oficiale potrivit cărora se cer îndeplinite numeroase obiective, de la nivelul Produsului Intern Brut până la deficitele bugetare și comerciale, de la datoria publică până la veniturile pe locuitor, de la gradul de pregătire profesională a diferitelor categorii de personal până la eficiența serviciilor publice. Practic, toate componentele vieții economico-sociale sunt luate în considerare pentru a se defini stadiul de dezvoltare a țării comparativ cel puțin cu nivelurile medii înregistrate pe plan global. Există dorința factorilor decizionali la nivel național de a se îndeplini toate aceste obiective astfel încât, în 2026, să devenim membri ai OCDE. Firește, este o țintă ambițioasă, dar posibil de atins dacă se rămâne pe traiectoria în care se află acum economia românească. Un factor pozitiv, stimulativ, îl constituie consensul politic foarte puternic pentru aderarea la OCDE. Bunăoară, în Parlament a fost înființată o comisie specială pentru sprijinirea acestui proces, formată din membrii tuturor partidelor politice. În același timp, la nivel guvernamental, s-au creat organisme executive, care acționează în sensul îndeplinirii obiectivelor stabilite, cele mai multe fiind asemănătoare sau identice cu procesele de integrare europeană și euroatlantică.

Toate acestea confirmă că, pe întregul lanț de creare a valorilor economice, de la firme și până la nivel național, se acționează pentru a conferi țelului propus caracterul unui adevărat Proiect de țară menit, incontestabil, să determine trecerea de la intenții la fapte, cu toate efectele pozitive care decurg de aici pentru economia națională și, implicit, pentru întreaga populație a României.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)