Potrivit informațiilor oficiale, procesul de elaborare a proiectelor de buget pentru anul viitor a intrat, cum se spune, „în linie dreaptă”. Se preconizează o veritabilă premieră în materie, prin îndeplinirea (respectarea) prevederilor legale conform cărora, în luna octombrie, respectivele proiecte să fie remise Parlamentului, astfel încât, până la finalul anului în curs, să fie adoptate și promulgate. În acest mod, demarajul, în 2023, va fi marcat de o susținere financiară adecvată realizării ritmice și integrale a obiectivelor dezvoltării economico-sociale pentru anul viitor. Mai ales în condițiile crizei multiple al cărei sfârșit nu poate fi încă anticipat, este deosebit de important să se asigure, din timp, resursele necesare pentru depășirea dificultăților cu care ne confruntăm.

Am repetat aceste adevăruri, deoarece ele reconfirmă continuarea unui amplu și profund proces de schimbare a rolului statului nu numai în economie, ci în întreaga noastră viață socială. Cel puțin în ultimii trei ani, adică odată cu declanșarea pandemiei de COVID-19, statul s-a implicat mult mai semnificativ, comparativ cu perioadele precedente, în aplicarea de măsuri menite să atenueze greutățile enorme care au apărut în acest interval. Bugetul general consolidat și politicile fiscale, în ansamblu, constituie – cum se știe – principalele pârghii de influențare a pieței, de corectare a derapajelor acesteia și de imprimare a evoluției societății românești pe o direcție cât mai favorabilă, în primă și ultimă instanță, pentru populația țării. Nu a fost și nu este exclusiv o reacție conjuncturală. Am avut și avem de-a face cu o tendință de lungă durată, în consonanță cu ceea ce se petrece în Uniunea Europeană și pe tot mapamondul.

Tocmai de aceea s-a impus și se impune o revizuire a relației la care ne referim prin regândirea și motivarea în parametri noi a deciziilor care se adoptă de la centru până la nivelul entităților de bază în sfera de acțiune proactivă cu ajutorul garanțiilor de stat. În această ordine de idei, reținem că la cele patru programe aflate în derulare s-au adăugat în aceste zile alte două, ceea ce reprezintă o opțiune clară, cel puțin pentru anul viitor. Astfel, întreprinzătorii din zeci de mii de entități economico-sociale au la dispoziție mai multe soluții financiare, adaptate la specificul și necesitățile lor. Dacă ne gândim că numai prin noua schemă a Programului IMM Invest Plus se asigură un sprijin financiar de 4 miliarde de euro, putem să ne dăm seama mai bine care sunt proporțiile unui ajutor consistent, în special pentru firmele mici și mijlocii.

În al doilea rând, este de remarcat prelungirea valabilității deciziilor referitoare la plafonarea unor prețuri. De aici, decurg efecte financiare multiple în ambele sensuri, adică în materie de venituri și deopotrivă de cheltuieli bugetare. Cum este cunoscut, în această privință, s-au operat schimbări de esență. Practic, modificarea și completarea Codului fiscal cu prevederi menite să instituie o mai bună colectare și utilizare a surselor bugetare, aceste demersuri contribuind, de pe acum, la generarea unei evidente îmbunătățiri a situației, ca premisă a progreselor anticipate pentru 2023.

În al treilea rând, se cer luate în considerare consecințele reale ale orientării bugetare îndreptate spre asigurarea resurselor necesare investițiilor și achizițiilor de bunuri și servicii din sectorul public pentru sectorul privat. Fără comenzile respective, mii de firme ar fi fost în situația de a da faliment. Este „gura de oxigen” de care beneficiază permanent sectorul privat, însă, în condițiile actuale, avem de-a face cu un ajutor de o amploare fără precedent.

În acest context, nu putem ignora fenomenele contradictorii înregistrate în anul curent în materie de investiții. În primul semestru, ritmul de creștere a procesului formării de capital fix a fost de 2,2%, în timp ce investițiile nete s-au redus cu un procent comparativ cu perioada similară din 2021, fapt care semnalează necesitatea de a se schimba și această tendință nefavorabilă.

În al patrulea rând, se așteaptă – și se acționează în bună măsură în acest sens – pentru a se ajunge la o accesare masivă și tot mai profundă calitativ a fondurilor europene nerambursabile, restanțele în domeniu provocând mari îngrijorări, inclusiv în privința miliardelor de euro alocate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această sursă de alimentare a economiei, precum și de finanțare a unor măsuri cu caracter social a rămas, în continuare, insuficient folosită, cu efectele bine-cunoscute de întreprinzători, de manageri.

Sunt doar câteva elemente luate în considerare la elaborarea proiectelor de buget pentru anul viitor. Ele reprezintă, totodată, argumente de necombătut în susținerea ideii potrivit căreia vremurile pe care le trăim, crizele cu care ne confruntăm impun o implicare mai puternică a statului în economie. Cu alte cuvinte, este timpul pentru abordări pragmatice, profesioniste, care, în loc să reducă funcțiile teoriilor economice, permit îmbogățirea lor, le racordează, în timp și spațiu, la realitățile în mișcare, în consonanță cu evoluțiile prezente și viitoare la scară planetară.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)