Comisia Europeană a adoptat cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun în domeniul infrastructurii energetice trans-europene, listă pe care se află și mai multe proiecte din România, în special cea de a doua fază a proiectului BRUA, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, relatează Agerpres. Lista include 98 de proiecte: 67 proiecte în domeniul transportului și stocării de energie electrică, 20 de proiecte în domeniul gazelor naturale, șase proiecte privind CO2 și cinci proiecte privind rețele inteligente. Toate proiectele de interes comun fac obiectul unor proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor și sunt eligibile pentru sprijin financiar de la Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE)/ Connecting Europe Facility (CEF).

În ceea ce privește România, pe listă se află Clusterul România - Serbia, cunoscut și sub denumirea „Mid Continental East Corridor”, care include următoarele proiecte de interes comun: linia electrică aeriană între Reșița (RO) și Pancevo (Serbia); linia electrică aeriană între Porțile de Fier și Reșița; linia electrică aeriană între Reșița și Timișoara/Săcălaz și linia electrică aeriană între Arad și Timișoara/Săcălaz.

În domeniul gazelor naturale, printre proiectele care au legătură cu țara noastră și care sunt incluse pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun sunt: Depozitul subteran de gaze Depomureș, Depozitul subteran de gaze Bilciurești și Coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) - Faza II: extinderea capacității de transport în România de la Recaș la Horia spre Ungaria; amplificarea celor trei stații de comprimare (SC Podișor, SC Bibești și SC Jupa); conducta Țărmul Marii Negre - Podișor (RO) pentru preluarea gazului din Marea Neagră și asigurarea posibilității fizice de curgere bidirecțională permanentă între România și Ungaria, prin construirea unei stații de comprimare la Csanadpalota (Ungaria).

În domeniul rețelelor inteligente, pe cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun este inclus și proiectul CARMEN (Carpathian Modernized Energy Network), care vizează modernizarea infrastructurii existente de distribuție, în vederea atingerii obiectivelor naționale și europene privind decarbonizarea, digitalizarea și interconectarea sistemului energetic.

După adoptarea de către Comisia Europeană, cea de-a cincea listă a proiectelor de interes comun va fi trimisă Parlamentului și Consiliului European. Ambii co-legislatori au la dispoziție două luni pentru a accepta sau respinge lista, o procedură care poate fi prelungită cu alte două luni dacă va fi nevoie.

Pentru a solicita finanțare în cadrul CEF-Energy (subvenții pentru studii sau lucrări), proiectele trebuie mai întâi să facă parte din cea mai recentă listă de PCI, pe care Comisia o adoptă la fiecare doi ani. Pentru a fi definite ca un PCI, proiectele trebuie să aibă un beneficiu semnificativ pentru cel puțin două țări ale UE și trebuie să crească competitivitatea, să sporească securitatea energetică a UE și să contribuie la durabilitate. Asistența financiară acordată în cadrul CEF Energy își propune să maximizeze valoarea adăugată a acesteia către decarbonizare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)