Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2022 a fost lansat în dezbatere publică, pe site-ul Ministerului Finanțelor, acesta fiind stabilit la venituri în sumă de 216,473 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 493,215 miliarde de lei credite de angajament și de 301,758 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde de lei, relatează Agerpres. Bugetul pentru anul viitor este configurat pe o creștere economică de 4,6% și un deficit ESA de 6,24% din PIB, arată raportul privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023-2025, relatează Agerpres. Potrivit proiectului, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 20,397 miliarde de lei sume defalcate pentru bugetele locale, din care: 3,156 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor; 8,875 miliarde de lei pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București; 600 de milioane lei destinate finanțării cheltuielilor privind drumurile județene și comunale, sumă repartizată pe județe și 7,332 miliarde de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, pentru finanțarea cheltuielilor aferente funcționării serviciilor publice de salvare acvatică-salvamar și a posturilor de prim ajutor pe plajele cu destinație turistică.

Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2022 și proiecția acesteia pe anii 2023-2025 arată că proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 4,6 % prevăzută pentru anul 2022, cu un vârf în anul 2023 de 5,3% și un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE cât și al Zonei Euro de 4,3%, în condițiile în care șocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, acesta având, în cazul României, particularitatea unei reveniri relativ rapide a PIB real la nivelul pre-pandemic.

În document se precizează că momentul mai acut al crizei a fost depășit prin măsuri fiscale și monetare care au impulsionat activitatea economică, însă evoluțiile economice sunt dependente de evoluția campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularitățile structurii economiei, de influențele externe determinate de gradul de integrare în lanțurile de valoare adăugată și de producție europene și mondiale, precum și de măsurile adoptate de autorități în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent și fiscal) - măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului 2024.

Potrivit raportului, deficitul este estimat 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%. În 2022, deficitul ESA este estimat la 6,24% din PIB în 2022, deficitul cash la 5,84% din PIB, iar cel structural la 5,71% din PIB.

Proiecția în ceea ce privește deficitul bugetar pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului ESA la 4,40% din PIB în 2023, 2,90% din PIB în 2024 și 2,02% din PIB în 2025. „Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2022 la 6,24% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2025 la 2,02 % din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale față de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024. Anul 2021 a constituit o provocare importantă pentru România deoarece a reprezentat startul unui proces de consolidare fiscal-bugetară, care continuă pe întreg orizontul de referință, aspect care țintește reducerea graduală a deficitului în condițiile în care efectele pandemiei încă sunt resimțite prin valuri succesive la nivel național și global”, se arată în document.

În anul 2022 cheltuielile destinate investițiilor însumează aproximativ 88,4 miliarde lei, reprezentând 6,7% în PIB, iar în anul 2025 acestea ajung la aproximativ 136,2 miliarde lei, o creștere în valoare absolută față de anul 2022, dar și ca procent în PIB cu un vârf în anul 2025 de peste 8% din PIB, iar în anul 2024 acestea vor reprezenta 4,81% din PIB, o creștere de 6,1 miliarde de lei față de anul 2021, cu un vârf situat în anii 2020-2022.

♦ Majoritatea ordonatorilor principali de credite vor avea bugete majorate anul viitor

Potrivit proiectului Legii bugetului de stat pe 2022, majoritatea ordonatorilor principali de credite vor avea bugete majorate în anul viitor, șapte ministere având prevăzute reduceri ale creditelor bugetare, însă patru dintre acestea au stabilite fonduri mai mari la creditele de angajament.

Astfel, Ministerul Sănătății are prevăzute credite bugetare de 24,092 miliarde lei, în scădere cu 0,13% față de execuția preliminată pe 2021, și credite de angajament de 31,086 miliarde lei (plus 19,69%), iar Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are prevăzute credite bugetare de 8,563 miliarde lei (minus 19,9%) și de angajament de 57,297 miliarde lei (plus 332,39 miliarde lei).

Ministerul Justiției are stabilite pentru 2022 credite bugetare de 5,001 miliarde lei (minus 8,99%) și credite de angajament de 6,399 miliarde lei (plus 9,21%), iar la Ministerul Energiei sunt trecute credite bugetare de 3,433 miliarde lei (minus 11,42%) și credite de angajament de 5,339 miliarde lei (plus 24,78%).

În schimb, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului are prevăzute credite bugetare de 2,576 miliarde lei (minus 44,16%) și credite de angajament de 2,62 miliarde lei (minus 52,29%), Ministerul Public are credite bugetare de 1,541 miliarde lei (minus 18,98%) și de angajament de 1,552 miliarde lei (minus 18,36%) și Ministerul Finanțelor credite bugetare de 5,918 miliarde lei (minus 16,14%) și de angajament de 5,921 miliarde lei (minus 17,27%).

Credite bugetare mai mici vor primi și Înalta Curte de Casație și Justiție (152,972 milioane lei; minus 10,35%), Consiliul Național de Combatere a Discriminării (9,296 milioane lei; minus 4,37%), Academia Română - 583,106 milioane lei (minus 0,21%, dar cu credite de angajament de 641,115 milioane lei, în creștere cu 9,64%), Consiliul Național de Combatere a Discriminării (16,583 milioane lei; minus 2,31%), Agenția Națională de Integritate (33,528 milioane lei; minus 6,9%) și Autoritatea Electorală Permanentă (298,759 milioane lei; minus 36,65%).

Pe de altă parte, conform proiectului, credite bugetare în creștere vor avea Ministerul Afacerilor Interne - 23,692 miliarde lei (plus 11,77%), Ministerul Afacerilor Externe - 1,24 miliarde lei (plus 9,91%), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - 24,68 miliarde lei (plus 3,78%), Ministerul Apărării Naționale -25,912 miliarde lei (plus 13,72%), Ministerul Culturii - 1,336 miliarde lei (plus 45,31%), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii - 17,017 miliarde lei (plus 20,5%), Ministerul Educației - 32,485 miliarde lei (plus 5,99%), Ministerul Sportului - 521,581 milioane lei (plus 1,94%), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene - 12,799 miliarde lei (plus 354,16%), Ministerul Economiei - 453,536 milioane lei (plus 62,84%), Ministerul Muncii și Solidarității Sociale - 56,578 miliarde lei (plus 6,73%), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - 2,428 miliarde lei (plus 17,93%) și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării - 1,784 miliarde lei (plus 0,62%).

Ministerul Finanțelor Publice va avea la acțiuni generale credite bugetare de 44,499 miliarde lei (plus 17,48%), iar nou înființatul Minister al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse are prevăzute credite bugetare de 183,020 milioane lei.

Creditele bugetare ale Administrației Prezidențiale vor fi mai mari cu 22,98% (74,55 milioane lei total), ale Senatului cu 1,88% (218,568 milioane lei ), ale Camerei Deputaților cu 15,25% (527,703 milioane lei ), Curții Constituționale cu 18,96% (31,811 milioane lei ) și Secretariatului General al Guvernului cu 1,07% (2,83 miliarde lei).

Bani în plus vor avea și Serviciul Român de Informații - credite bugetare de 3,183 miliarde lei (plus 8,38%); Serviciul de Informații Externe - 604,25 milioane lei (plus 44,26 milioane lei); Serviciul de Telecomunicații Speciale - 938,287 milioane lei (plus 36,36%); Serviciul de Pază și Protecție - 373,791 milioane lei (plus 27,3%).

Consiliul Superior al Magistraturii are prevăzute credite bugetare de 232,702 milioane lei (plus 25,44%), Consiliul Legislativ 13,574 milioane lei (plus 0,99%), Curtea de Conturi de 428,055 milioane lei (plus 23,06%), Consiliul Concurenței 89,776 milioane lei (plus 2,2%) etc.

♦ Construcția bugetară pentru anul viitor include o serie de pachete de sprijin pentru digitalizarea companiilor

Construcția bugetară pentru anul viitor include o serie de pachete de sprijin pentru companii, constând în granturi pentru înființarea de start-up-uri cu componentă digitală, acordarea de vouchere de digitalizare, deducerea costurilor necesare pentru invenții sau finanțarea incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități. Pachetul de stimulare economică Innovation include o schemă de ajutor de stat care prevede deducerea a până la 80% din costurile necesare pentru invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația implementării efective în România.

Tot în acest pachet sunt propuse granturi pentru digitalizare și comerț online (pentru IMM) – între 50.000 și 200.000 euro pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de un milion de euro pentru software certificat de e-commerce și de administrare a unei firme (de tip ERP) dar și o schemă de ajutor de stat pentru retehnologizarea companiilor locale prin sprijinirea transferului de tehnologie. În cadrul acestei scheme punctaj suplimentar vor primi industriile exportatoare, nepoluante.

Un alt pachet propus de autorități este Tech Nation.

Programul România Tech Nation este o schemă de ajutor de stat pentru susținerea înființării de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare județ, prin acordarea unui grant de 50.000 de euro/start-up. Este necesară includerea obligatorie a componentei de educație, training și mentorat, cu asigurarea unui loc în makerspace, incubator de afaceri sau accelerator local.

Programul Women in tech vizează sprijinirea femeilor antreprenor pentru deschiderea de afaceri în domeniul tehnologiei. În cadrul acestei scheme de ajutor de stat vor fi acordate granturi cu componentă în fiecare județ.

Programul Starter kit este o schemă de ajutor de stat pentru asigurarea suportului pentru transformarea/transferul companiilor în era digitală prin acordarea de vouchere de digitalizare în valoare de 5000 euro/companie.

În sectorul de turism, se are în vedere un Program pentru Digitalizarea turismului, respectiv digitalizarea sistemului de evidență a turiștilor în România, cu respectarea normelor GDPR, pentru a dezvolta baza de date care să permită o mai bună țintire a promovării de țară pe categoriile/țările de interes.

Un alt pachet de stimulare economică este cel destinat IMM-urilor.

Pachetul include Programul IMM Prod, constând în garanții guvernamentale de până 100% acordate companiilor, prin FNGCIMM, FGCR, pentru creșterea capacității de producție, reconversia de la intermediere la producție, finanțare investiții.

Prin Programul Rural INVEST vor fi acordate garanții guvernamentale de până la 100%, prin FNGCIMM, FRC și FGCR, pentru companiile care își localizează producția în mediul rural și urban-mic.

Un alt program propus pentru anul viitor este Garant Construct prin care companiile din sector vor primi garanții guvernamentale, prin sistemul bancar, FNGCIMM și FRC, pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor.

Program Start-Up pentru studenți oferă finanțare incubatoarelor de afaceri pentru studenți în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală). Finanțarea constă în granturi de 100.000 euro iar punctaj prioritar vor primi afacerile dezvoltate în domeniul de specializare.

♦ ANAF are în vedere, pentru 2022, o creștere cu minimum 0,5% a ponderii în PIB a veniturilor colectate comparativ cu 2019

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are în vederea, anul viitor, o creștere cu minimum 0,5% a ponderii în PIB a veniturilor colectate comparativ cu anul 2019, potrivit prevederilor proiectului de buget, citate de Agerpres. Un alt obiectiv al ANAF pentru 2022 vizează îmbunătățirea capacității administrative și operaționale a administrației vamale și orientarea activității de vămuire către un mediu complet electronic, inclusiv prin investiții în echipamentele necesare activității de control pe teritoriul național și la frontiera externă a UE.

„Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document strategic dezvoltat în cursul anului 2021, reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale ultimilor ani pentru ANAF, oferind cea mai mare/substanțială sursă de finanțare nerambursabilă de care organizația a beneficiat de când a fost înființată, 355,7 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea unor reforme fundamentale necesare transformării sale. În egală măsură, PNRR a oferit cadrul de excelență pentru dezvoltarea unei serii de reforme structurale care vor remodela administrația fiscală și contextul în care aceasta evoluează. Prin intermediul PNRR se vor realiza măsuri de reformă complexă, de natură legală și organizatorică, care promovează schimbarea, sprijinite de o serie de investiții în digitalizare cu obiectivul final de modernizare și digitalizare a ANAF”, se precizează în documentul citat.

Până în 2025, se are în vedere eficientizarea colectării veniturilor la bugetul general consolidat cu consecințe asupra creșterii ponderii veniturilor în PIB cu 2,5 puncte procentuale comparativ cu 2019.

De asemenea, decalajul fiscal la TVA urmează să fie redus cu 5 puncte procentuale până în trimestrul II 2026, comparativ cu 2019 față de nivelul stabilit de Comisia Europeană pentru anul 2019.

ANAF vizează și intensificarea acțiunilor privind combaterea evaziunii fiscale și fraudei vamale. Pentru acest obiectiv, instituția propune operaționalizarea/aprobarea planului de acțiune comun între ANAF și Inspecția Muncii, pentru a preveni și a limita fenomenul evaziunii privind munca subdeclarată/nedeclarată, și creșterea numărului de inspecții fiscale cu 5%.

În ceea ce privește managementul resurselor umane, ANAF vizează recrutarea externă de personal (minimum 300 posturi) cu competențe adecvate, urmărind în primul rând întinerirea aparatului fiscal și asigurarea de personal pe zone deficitare sau domenii noi de activitate - statisticieni, specialiști în IT, econometrie sau în analiza datelor.

Pentru creșterea conformării voluntare vor fi continuate măsuri precum simplificarea formularelor, finalizarea transpunerii în format electronic a acestora și eliminarea obligațiilor de raportare, acolo unde este posibil. De asemenea, se are în vedere derularea de proiecte pilot privind creșterea conformării voluntare în domeniul impozitului pe venit.

Digitalizarea Fiscului rămâne un obiectiv prioritar, potrivit Raportului menționat. „Introducerea digitalizării este considerată o abordare inteligentă pentru domeniile operaționale ale administrației fiscale. Aceasta trebuie însoțită de o consolidare a capacității administrative necesare procesului de transformare digitală. Se va asigura cadrul tehnologic necesar tranziției către o administrație fiscală digitală prin trecerea infrastructurii TIC către noi tehnologii. Se vor asigura creșterea numărului de echipamente IT utilizate în administrație, dezvoltarea infrastructurii suport necesare pentru a sprijini dezvoltarea tehnologică continuă la nivelul centrelor de date ale MF”, se mai precizează în documentul citat.

♦ Venituri de 99,557 miliarde lei la bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii, în 2022

Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii pentru 2022 se stabilește la venituri în sumă de 99,557 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă similară, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare, conform proiectului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Conform documentului, consultat de Agerpres, sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale are prevăzute venituri în sumă de 177,877 milioane lei și cheltuieli de 138,928 milioane lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare, cu un excedent de 38,949 milioane lei.

Pe de altă parte, bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferent sistemului asigurărilor pentru șomaj, se stabilește la venituri în sumă de 2,049 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 2,049 miliarde lei la credite bugetare și în sumă de 2,055 miliarde la credite de angajament.

Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, instituit prin Legea nr.200/2006, are prevăzute venituri în sumă de 1,646 miliarde lei și cheltuieli de 71,83 milioane lei, atât la credite de angajament cât și la credite bugetare, cu un excedent de 1,574 miliarde lei.

Conform Notei de fundamentare a proiectului, la elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat și al bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2022 s-au avut în vedere următoarele: valoarea punctului de pensie de 1.586 lei, majorat cu 10% la 1 ianuarie 2022, creșterea câștigului salarial mediu brut în anul 2022 la 6.095 lei, față de 5.608 lei estimat pentru 2021 și 5.213 lei realizat în anul 2020, scăderea numărului de șomeri înregistrați, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 258.000 persoane, de la 265.000 la finele anului 2021; scăderea ratei șomajului înregistrat, ajungându-se astfel la finele anului 2022 la 2,9% față de 3% la finele anului 2021.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)