Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu 5.212,8 milioane lei; ♦ Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu 683,6 milioane lei; ♦ Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4.529,2 milioane lei

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a publicat, pe site-ul instituţiei, proiectul Ordonanței de urgență cu privire la cea de-a treia rectificare a bugetului de stat pe anul 2020.

Potrivit Notei de fundamentare, cea de-a treia rectificare bugetară a ţinut cont de evoluţia principalilor indicatori macroeconomici, astfel:

♦ în proiectul de buget pentru anul 2020 creșterea reală a produsului intern brut a fost prognozată la 4,1%. La a doua rectificare bugetară, creșterea economică a fost ajustată în teritoriu negativ la -3,8%, de la -1,9% în scenariul precedent, pe fondul unor incertitudini ridicate asupra evoluţiei pandemiei cu impact asupra activităţilor economice. În scenariul actual, pentru a treia rectificare bugetară, creșterea economică pentru anul 2020 este estimată la -4,2%, în condiţiile în care starea de alertă s-a prelungit pe tot parcursul trimestrului III, iar începând cu luna octombrie numărul îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 a început să crească semnificativ, ceea ce a condus la luarea unor măsuri restrictive fie local, fie la nivelul întregii ţări, afectând direct anumite activităţi specifice. Corespunzător, valoarea nominală a produsului intern brut estimată pentru anul curent este de 1.050,5 miliarde lei, față de 1.058,0 miliarde lei cât s-a avut în vedere la rectificarea bugetară anterioară;

♦ În estimări, s-a ţinut cont de faptul că deşi în trimestrul III economia a confirmat revenirea în formă de „V”, totuşi continuarea avansului sectoarelor economice va fi mai temperată în ultima parte a anului, din cauza restricţiilor de distanţare fizică şi a contextului internaţional. Este cazul activităţilor din domeniul restaurantelor, turismului, transportului (în special cel aerian);

♦ Înmulţirea numărului de cazuri de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2 la începutul trimestrului IV concomitent cu măsurile de închidere a unor activităţi, în principal în domeniul serviciilor pentru populaţie, va face ca restrângerea volumului de activitate să fie semnificativă în acest domeniu. Pe lângă acestea, în acest an, agricultura României a fost puternic afectată de secetă, înregistrându-se reduceri semnificative în sectorul vegetal;

♦ Efectele nefavorabile ale pandemiei au afectat mai puţin piața muncii unde numărul mediu de salariați se așteaptă să ajungă la 5,090 milioane persoane, de la 5,070 milioane persoane cât s-a avut în vedere la a doua rectificare bugetară, respectiv având o scădere de 1,4% comparativ cu nivelul anului precedent; MFP menţionează, de asemenea, un efect al revizuirii statistice, datele definitive publicate pentru numărul de salariaţi indicând o majorare cu 10.000 de salariaţi la nivelul anului 2019;

♦ Potrivit MFP, atenuarea șocului pe numărul mediu de salariați se datorează măsurilor guvernamentale privind șomajul tehnic; salariații suspendați care intră sub incidența prevederilor art. XI din OUG nr. 30/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecției sociale în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, se regăsesc, din punct de vedere metodologic, în continuare, în populația ocupată;

♦ Câștigul salarial mediu brut pentru anul 2020 este proiectat la 5.160 lei/lună, cu o ajustare în sus de 0,6 puncte procentuale față de estimarea din a doua rectificare bugetară (5.114 lei/lună), ca urmare a impactului pozitiv al măsurilor guvernamentale adoptate care va determina creșterea acestuia cu 6,3% faţă de anul 2019;

♦ Volumul producției industriale s-a redus în primele 8 luni ale anului curent față de aceeași perioadă din 2019 cu 13,7%, cele mai vulnerabile ramuri, în contextul pandemiei, fiind cele ale industriei ușoare şi industria bunurilor de capital (fabricarea autovehiculelor, mașini şi utilaje şi fabricarea echipamentelor electrice). În cazul ramurilor industriei ușoare s-a constatat o continuare a declinului din ultimii ani, cauzat de o pierdere treptată de competitivitate, dar şi o restrângere a cererii externe. Totodată, scăderile din industria bunurilor de capital au fost determinate de evoluțiile nefavorabile de pe piețele externe, în special în cazul principalilor parteneri comerciali, fiind sectoare puternic integrate în lanțurile de producție europene;

♦ Lucrările de construcții s-au menținut în teritoriu pozitiv pe tot parcursul perioadei de criză, înregistrând în primele opt luni o creștere semnificativă de 17,3%. Această evoluţie s-a datorat în special construcțiilor inginerești, realizate preponderent din fonduri bugetare, care au înregistrat în această perioadă o creștere de 21,9%, cea mai ridicată din ultimii 12 ani;

♦ Pe de altă parte, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, cu excepția vehiculelor și motocicletelor, s-a majorat cu 1,7% în primele nouă luni din 2020 pe seama creşterii vânzărilor de produse alimentare (+5,8%) și nealimentare (+3,9%), în timp ce comerţul cu carburanţi s-a redus cu 8,4%;

♦ Volumul cifrei de afaceri a serviciilor pentru populaţie a cunoscut cel mai sever declin, respectiv 34% în perioada ianuarie-august, fiind sectorul direct afectat de măsurile de distanţare fizică. Evoluţiile recente au infirmat aşteptările anterioare, urmând ca trendul negativ să continue şi în ultimul trimestru;

♦ Exporturile de bunuri (FOB) au însumat, în primele opt luni ale anului 2020, o valoare de 38,7 miliarde euro, înregistrând o scădere cu 15,3% față de perioada similară a anului anterior, în timp ce importurile de bunuri s-au diminuat cu un ritm inferior de 11,2%, susţinute de cererea internă, ajungând la un nivel de 50,3 miliarde euro;

♦ Pe piața muncii, efectele pandemiei au condus la reducerea cu 0,9% a numărului mediu de salariați (calculat ca medie aritmetică a efectivelor lunare) în primele 8 luni ale anului 2020 față de aceeași perioadă a anului 2019, până la 4933,3 mii persoane. Scăderea numărului de salariaţi a fost mai vizibilă în industrie cu 4,2%, în timp ce în sectorul construcţiilor s-a înregistrat o creştere cu 3,8%, ceea ce a atenuat dinamica în scădere pe totalul economiei;

♦ Câştigul salarial mediu brut pe total economie a fost, în perioada ianuarie-august 2020 de 5.302 lei, cu 5,8% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent. În câştigul salarial mediu lunar sunt cuprinse şi sumele plătite salariaţilor pentru şomajul tehnic adoptate prin OUG nr. 30/2020 şi OUG nr. 120/2020. Câştigul salarial real s-a majorat în primele 8 luni ale anului 2020 cu 3,3% faţă de perioada corespunzătoare din 2019.

Modificarea veniturilor și cheltuielilor bugetului general consolidat pe anul 2020

MFP precizează că, urmare a acestei rectificări, veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 5.212,8 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 683,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4.529,2 milioane lei.

Modificarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2020:

a) Veniturile bugetului de stat pe anul 2020, se diminuează, pe sold, cu suma de 4.489,4 milioane lei. Influențele se reflectă, în principal, pe următoarele categorii de venituri:

▪ Impozit pe profit: -781,4 milioane lei;

▪ Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane juridice: -238,3  milioane lei;

▪ Alte impozite pe profit, venit și câștiguri din capital de la persoane fizice: +53,5 milioane lei;

▪ Impozite și taxe pe proprietate: -152,1 milioane lei;

▪ Taxa pe valoarea adăugată: +380,7 milioane lei;

▪ Accize: -599,0 milioane lei;

▪ Alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii: -79,1 milioane lei;

▪ Taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități: +68,6 milioane lei;  de asemenea, s-a avut în vedere menținerea estimărilor din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr.5/2020 privind încasarea din anul 2020 a veniturilor din vânzarea licențelor de tip 5G de către ANCOM;

▪ Alte impozite și taxe fiscale: +5,2 milioane lei;

▪ Contribuții de asigurări sociale: +15,3 milioane lei;

▪ Venituri nefiscale: -115,3 milioane lei;

▪ Sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: -2.513,9 milioane lei, influență determinată de diminuarea necesarului de refinanțare a proiectelor pentru beneficiari şi/sau continuării finanțării proiectelor în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene, prin deblocarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile și rambursarea sumelor de la Comisia Europeană ceea ce a determinat un echilibru a disponibilităților fondurilor europene.

b) Cheltuielile bugetului de stat pe anul 2020, se majorează, pe sold, cu suma de 1.157,6 milioane lei. Influențele pe principalele naturi de cheltuieli ale bugetului de stat se prezintă astfel:

▪ Cheltuielile de personal se diminuează cu 164,1 milioane lei;

▪ Cheltuielile cu bunuri şi servicii se diminuează cu 35,3 milioane lei;

▪ Cheltuielile cu dobânzi cresc cu 324,8 milioane lei;

▪ Subvențiile se diminuează cu 22,8 milioane lei;

▪ Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 4.076,1 milioane lei;

▪ Alte transferuri se majorează cu 539,4 milioane lei;

▪ Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 96,0 milioane lei;

▪ Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 2.805,7 milioane lei;

▪ Alte cheltuieli se majorează cu 230,8 milioane lei;

▪ Fondurile de rezervă se majorează cu 1.200,0 milioane lei;

▪ Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 309,0 milioane lei;

▪ Cheltuielile de capital se diminuează cu 1.673,5 milioane lei;

▪ Împrumuturile acordate se diminuează cu 101,0 milioane lei.