Ministerul Finanțelor (MF) a publicat în transparență decizională duminică, 29 decembrie, proiectul așa-numitei Ordonanțe „trenuleț”, respectiv proiectul OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, măsurile incluse ar urma să aibă, în anul 2025, un impact pozitiv de 133,37 miliarde de lei la bugetul de stat. Astfel, se preconizează o creștere a veniturilor bugetare cu 7,11 miliarde lei în 2025, cu 8,75 miliarde lei în 2026, cu 9,41 miliarde lei în 2027 și cu 9,95 miliarde lei în 2028 și diminuarea cheltuielilor cu 126,26 miliarde lei în 2025.

 Prin proiectul de OUG supus consultării publice se propune continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, printre care:

▪ menținerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administrația centrală și locală, precum și a indemnizațiilor aferente funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;

▪ menținerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

▪ în anul 2025, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se va compensa numai cu timp liber corespunzător;

▪ neacordarea în anul 2025 a biletelor de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, și nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017.

În anul 2025, serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, nu finanțează din fondurile alocate de la bugetul de stat acordarea pentru angajații proprii de bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă, reglementate de Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările și completările ulterioare, respectiv nu plătesc premii și nici ore suplimentare din aceste fonduri.

În anul 2025, autoritățile și instituțiile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice, precum și serviciile publice autonome de interes național, cu personalitate juridică, reglementate prin Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune, precum și operatorii economici care aplică prevederile OG nr. 26/2013, acordă vouchere de vacanță în limita a 800 lei, cu condiția asigurării de către angajat a unei coplăți de 800 lei.

▪ menținerea în anul 2025 a anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, polițiștii și polițiștii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2024;

▪ menținerea în 2025 a cuantumului compensației bănești, respectiv al alocației valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare și valoarea financiară a drepturilor de echipament se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2024;

▪ numărul maxim de posturi finanțat în anul 2025 din fonduri publice de către instituțiile și autoritățile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanțează, cu respectarea acestei condiționalități.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice din instituțiile și autoritățile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, înființate pe lângă instituțiile publice. Prin excepție, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacantate în anul 2025, numai în condițiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanțare în parte;

▪ pentru a avea un tratament unitar în ceea ce privește plata drepturilor de natură salarială și a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătorești, este necesar ca și plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătorești devenite executorii până la data de 31 decembrie 2024;

▪ neacordarea de ajutoare, plăți compensatorii la pensionare;

▪ menținerea în anul 2025 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2024 a următoarelor drepturi:

• indemnizațiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
• indemnizațiile prevăzute de OG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• indemnizațiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare;
• indemnizația prevăzută de Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată;
• cuantumul indemnizației președintelui Consiliului Național al Organizațiilor de Pensionari și al Persoanelor Vârstnice prevăzută de Legea nr. 16/2000;
• cuantumul indemnizațiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România, membrilor Academiei de Științe Medicale din România, membrilor Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești“ și membrilor Academiei de Științe Tehnice din România;
• cuantumul sprijinului material acordat urmașilor membrilor Academiei Române și urmașilor membrilor Academiei Oamenilor de Știință din România;
• indemnizațiile stabilite în baza Legii recunoștinței pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din noiembrie 1987 și pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004;
• ajutorul lunar pentru soțul supraviețuitor, acordat în temeiul Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru soțul supraviețuitor, cu modificările ulterioare;
• indemnizațiile reparatorii lunare, potrivit art. 4 alin. (2) și art. 7 din Legea nr. 226/2011 privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, cu modificările și completările ulterioare;
• drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat, cu modificările și completările ulterioare;
• alocațiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Printre măsurile incluse în proiect, pentru anul 2025, se mai numără următoarele:

▪ rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, să se acorde în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2024;

▪ prorogarea până la data de 1 ianuarie 2026 a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

▪ cuantumul lunar al indemnizației de merit prevăzute de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, să se mențină la nivelul din luna decembrie 2024, de 6.240 lei.

▪ acordarea de reduceri de tarife sau, după caz, gratuități, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilitățile de transport prevăzute de următoarele acte normative: a) art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare; b) art. 210 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor; c) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) și (4), art. 3 alin. (1) și (2), art. 4 alin. (1), (2) și (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) și (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) și art. 12 din OG nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române, republicată, cu modificările ulterioare.

▪ interzicerea achiziționării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier și aparatură birotică, de către autoritățile și instituțiile publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și de către operatorii economici care aplică prevederile OG nr. 26/2013, cu excepția celor necesare desfășurării obiectului principal de activitate.

▪ subvenția acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% față de anul 2024;

▪ pensiile de serviciu stabilite în condițiile legii pentru grefieri și alte categorii de personal care ocupã funcții de specialitate în cadrul instanțelor judecãtorești, al parchetelor de pe lângã acestea și al Institutului Național de Expertize Criminalistice, nu se indexează în anul 2025.

▪ prin derogare de la prevederile Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile pentru limită de vârstă acordate în temeiul, nu se actualizează cu rata medie anuală a inflației.

▪ prin derogare de la art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2025 pensiile militare de stat stabilite în condițiile legii nu se actualizează indexează cu rata medie anuală a inflației.

„România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv, context în care se impune o construcție bugetară responsabilă pentru evitarea deteriorării stabilității financiare, și susținerea finanțelor publice de o manieră eficientă în condițiile unui cadru internațional și intern dificil. Astfel, în anul 2025 se propune menținerea la nivelul de 81 lei a punctului de referință în funcție de care se calculează cuantumul pensiilor. Se propune ca, în anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități clinice și respectiv suma orientativă/medic specialist în asistența medicală stomatologică, să se mențină la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024. Se propune menținerea valorii indicatorului social de referință la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. În vederea finalizării obiectivelor de investiții pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7.03 la Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziția autorităților locale”, subliniază Ministerul Finanțelor.

În anul 2025, se propune ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) să acorde tichete sociale pe suport electronic pentru sprijin educațional, reglementate prin OUG nr. 83/2023, doar în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027. De asemenea, se propune ca MIPE să acorde sprijin material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, reglementat prin OUG nr. 115/2023 doar în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027.

Prin proiect se reglementează, totodată, măsuri privind derularea în anul 2025 a proiectelor finanțate prin Programul național de dezvoltare locală etapa I și etapa a II-a, Programul național de investiții „Anghel Saligny” și Programul național de construcții de interes public sau social.

Se propune ca, în anul 2025, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate să beneficieze de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu și localitatea în care se află instituția, pe tot parcursul anului universitar. De asemenea, se propune ca, în 2025, studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență în instituțiile de învățământ superior acreditate să beneficieze de tarif redus cu 90% pe mijloacele de transport local în comun și transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care își are sediul instituția de învățământ superior.

Se propune ca, pentru exercițiul bugetar 2025, prevederile art. I din OUG nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, să se aplice începând cu luna ulterioară intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2025. Se propune stabilirea obiectivelor de politică salarială, prin prezenta ordonanță, pentru anul 2025 pe baza cărora operatorii economici care aplică prevederile OG nr. 26/2013 fundamentează indicatorii din bugetele de venituri și cheltuieli, pentru predictibilitate, având în vedere că legea bugetului de stat pe anul 2025 nu a fost aprobată până la data prezentei. Totodată se propune prezentarea unor analize și planuri de măsuri odată cu promovarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, în vederea adoptării unor decizii fundamentare la aprobarea acestora.

Proiectul de OUG are în vedere, totodată, prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare, pentru data de 1 ianuarie 2026. Se propune suspendarea aplicării Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenție din cadrul serviciilor civile care asigură asistență publică medicală de urgență și prim ajutor calificat, până la 1 ianuarie 2026. Se propune prorogarea până la 31 decembrie 2025 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea și completarea OG nr. 26/2011 privind înființarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

 Propuneri de modificări ale Codului fiscal

Noul proiect de act normativ urmează să aducă o serie de modificări Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Sunt vizate următoarele:

► Impozitul pe dividende

Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.

► Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propun:

• reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
• eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026, se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

► Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii

Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu - 2025-2031 se propun următoarele măsuri:

1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condițiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. Măsurile propuse prin proiectul de act normativ au în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal, inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării, precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală. „Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR. De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu - 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili”, se precizează în Nota de fundamentare.

► Impozitul pe veniturile nerezidenților

Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal.

► Impozitul pe construcții

Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de: ▪ persoanele juridice române, cu excepția instituțiilor publice, institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, asociațiilor, fundațiilor și a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare și funcționare; ▪ persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; ▪ persoanele juridice cu sediul social în România înființate potrivit legislației europene.

„Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosință. Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv și 25 septembrie inclusiv. Impozitul instituit este venit al bugetului de stat și se administrează potrivit Codului de procedură fiscală”, precizează MF.

 Alte măsuri

În ceea ce-i privește pe salariații cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Titlului IV și V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care venitul brut realizat din salarii și asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei, inclusiv.

Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului și 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal. De asemenea, măsura propusă se aplică salariaților care desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și care nu beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, și art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin HG.

De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2025, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, fără a include sporuri și alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2025.

Facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu. În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.

Totodată, se propune ca suma de 300 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu depășească suma de 4.300 lei/lună, inclusiv.

De asemenea se propune, ca prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2025, nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6) – (5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează cu suma de 300 lei lunar.

Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună se propune ajustarea plafonului lunar de 4.300 lei reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii.

*

Proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene poate fi consultat pe site-ul Ministerului Finanțelor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)