Ministerul Economiei a publicat, în transparență decizională, proiectul de HG privind aprobarea Strategiei Naționale de Competitivitate (SNC) 2021-2027. Inițiatorii menționează, în Nota de fundamentare a actului normativ, că identificarea obiectivelor și priorităților strategice ale SNC 2021-2027 a reprezentat un proces de selectare a elementelor cele mai relevante asupra competitivității economice, de analiză a dinamicii ei, politicile implementate și mediul economic, identificarea disfuncțiilor existente care să constituie baza analitică pentru realizarea design-ului unui nou cadru de politici sau ajustarea celui existent. „Analiza a fost realizată într-un cadru analitic de identificare a constrângerilor (problem-driven analysis) care împiedică atingerea unui nivel optim al activității industriale și blocarea în echilibre sub-optimale. Abordarea macroeconomică și sectorială combinată cu cea la nivel microeconomic a fost prelucrată printr-o perspectivă de tip bottom-up. Informațiile la nivel microeconomic sunt analizate folosind indicatorii microeconomici ai întreprinderilor, încercând să surprindem capabilitățile acestora, relațiile de piață și modelul în care ele performează. Combinarea cu nivelul sectorial și macroeconomic de analiză a fost realizată pe baza unor indicatori consacrați la nivelul UE pentru realizarea comparațiilor cu dinamica de la nivel european. Analiza competitivității economice este un proces care trebuie actualizat periodic, ținând cont de noile informații statistice și dinamica contextului intern și extern, ceea ce aduce în discuție problema întăririi capacității instituționale din perspectiva expertizei, incluzând implicarea prin intermediul unor mecanisme de cooperare a institutelor de educație, training, cercetare, universități, centre de excelență sau asociații industriale etc.”, menționează reprezentanții Ministerului Economiei.

Strategia Națională de Competitivitate (SNC) 2021-2027 își propune o redefinire a politicii naționale în domeniul competitivității economice printr-o abordare incluzivă, bazată pe o sinteză a documentelor și politicilor publice, îndeosebi din domeniile economic, cercetare-dezvoltare, educație, piața forței de muncă, instituții publice și reglementare. În vederea asigurării unei logici unitare de intervenție publică, SNC propune o  viziune de sinteză, înglobând în cadrul planului de măsuri propus arii de intervenție ce sunt incluse în cadrul altor strategii (Strategia Națională de Specializare Inteligentă 2021-2027, Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, Agenda Digitală, Documentul de Politică Industrială a României, Strategia Națională pentru ocuparea forței de muncă etc.) deoarece, în ultimă instanță, obiectivul final al intervențiilor menționate este creșterea competitivității economiei naționale.

„Problema competitivității este reconsiderată la nivelul statelor europene, fiind abordată mai puțin în termeni de costuri relative și, din ce în ce mai mult, în termeni de capacitate de a genera inovare prin asigurarea unei combinații a celor mai favorabili factori pentru o creștere economică susținută, incluzivă, bazată pe active intangibile. Totodată, abordarea creșterii economice și-a deplasat accentul de la comerțul internațional, ca motor principal al creșterii economice, către sistemele de inovare privite și din perspectiva factorilor sociali, instituționali și culturali. Mai mult, creșterea economiei bazate pe cunoaștere presupune noi tipuri de schimbări în structurile de producție și în natura muncii, rolul cunoștințelor în economie fiind de importanță crucială. Tendințele cele mai recente sunt către competitivitatea socială în cadrul unei dezvoltări durabile, printre elementele căreia factorul uman reprezintă determinantul cel mai important al creșterii economice și bunăstării, dar și elementul din perspectiva căruia pot fi evaluate performanțele si politicile economice ale unui stat”, se subliniază în Nota de fundamentare.

Punctul de plecare pentru analiza nivelului de competitivitate a economiei românești a fost dinamica schimbării structurale, relevantă pentru stabilirea profilului evolutiv al compoziției sectoriale în sensul contribuțiilor diferite ale industriilor la performanța economică globală. Compoziția sectorială oferă cheia de înțelegere a competitivității întreprinderilor, potențialul pentru creșterea economiei prin difuzarea cunoașterii, abilitatea de a fructifica oportunitățile de creștere în cazul industriilor emergente precum și flexibilitatea unei economii de a schimba utilizarea resurselor productive către o utilizare nouă, de multe ori implicând noi combinații de factori de producție, necesitând astfel o formă de inovare.

Inițiatorii documentului relevă că perioada de elaborare a noii Strategii Naționale de Competitivitate s-a suprapus cu două crize majore al căror impact economic este încă devreme a putea fi cuantificat cu exactitudine, dar ale căror consecințe vor marca cu siguranță perioada 2022-2027: epidemia COVID-19 și conflictul ruso-ucrainian. Strategia analizează acest subiect, fără a putea trage încă concluzii și recomandări ferme, dar ce este important de subliniat este faptul că traversăm o perioadă extrem de volatilă, în care dinamica economică internă va fi tot mai mult influențată de  factori exogeni. „Din acest motiv, va fi cu atât mai mult necesară o monitorizare atentă a modului de implementare al Strategiei Naționale de Competitivitate 2021-2027 și, daca va fi cazul, a unor  revizuiri constante a  obiectivelor/mijloacelor de intervenție”, subliniază reprezentanții Ministerului Economiei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)