Eliminarea impozitului pe dividende, includerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în categoria cheltuielilor deductibile limitat la determinarea rezultatului fiscal și scutirea de la plata impozitului pe teren a terenurilor agricole lucrate sunt câteva dintre propunerile de modificare a Codului fiscal cuprinse într-un proiect de act normativ lansat recent în consultare publică de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal vizează mai multe titluri din actul normativ, cum ar fi impozitul pe profit, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, impozitul pe venit, impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România, și este determinat, potrivit notei de fundamentare ce îl însoțește, de necesitatea unor măsuri de consolidare a încasărilor din domeniul impozitului pe profit și accizelor.

Astfel, conform notei de fundamentare amintite, pentru calculul rezultatului fiscal, prin proiectul de act normativ se propune deducerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita a 30% din valoarea creanțelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora. În prezent, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, aceste categorii de cheltuieli sunt integral deductibile la determinarea rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.

Potrivit notei de fundamentare, această limitare ar aduce același regim fiscal aplicabil în prezent pentru creanțele scoase din gestiunea contribuabililor, plătitori de impozit pe profit, ca urmare a neîncasării.

În documentul citat este redat și un exemplu de calcul al rezultatului fiscal conform modificărilor propuse. Astfel, la determinarea rezultatului fiscal pentru o creanță care a fost înstrăinată la o valoare de 1.500 lei față de valoarea nominală de 10.000 lei, cheltuiala reprezentând valoarea acestei creanțe ar fi deductibilă în limita a 4.500 lei.

Cu privire la Titlul II Impozitul pe profit, proiectul normativ conține și propunerea de eliminare a impozitului pe dividende, pentru dividendele plătite de o persoană juridică română către o persoană juridică română, în acest sens fiind prevăzută abrogarea capitolului V Impozitul pe dividende, cuprinzând art. 43.

Reamintim că, potrivit art. 43 din Codul fiscal, o persoană juridică română care plătește dividende către o persoană juridică română are obligația să rețină, să declare și să plătească impozitul pe dividende reținut către bugetul de stat. Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române și se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.

Proiectul normativ conține și modificări referitoare la Titlul III Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor din Codul fiscal în sensul corelării cu prevederea de mai sus referitoare la eliminarea impozitului pe dividende. Astfel, se propun modificarea titlului art. 57 din Codul fiscal, precum și eliminarea regulilor legate de plata impozitului pe dividende de la alin. (2) al articolului, pentru corelarea acestora cu prevederile privind abrogarea art. 43 din același act normativ.

Totodată, având în vedere că în prezent Codul fiscal nu conține reguli privind încadrarea veniturilor din activități independente ca fiind obținute din România sau din străinătate, proiectul de act normativ conține propuneri de completare a Codului fiscal cu un nou articol, art. 67¹, referitor la definirea veniturilor din România din activități independente.

Așa cum am menționat mai sus, proiectul normativ conține și alte propuneri de modificare a Codului fiscal. Redăm în continuare alte prevederi ale documentului lansat în dezbatere publică de MFP, pe site-ul ministerului:

➔ Titlul VI Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți și impozitul pe reprezentanțele firmelor străine înființate în România:

– este prevăzută scutirea de impozit pe venitul din dividende obținut din România de persoanele fizice nerezidente și juridice străine, rezidenți într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție pentru eliminarea dublei impuneri. Cota de impunere de 5% aplicată veniturilor din dividende se menține pentru persoanele fizice nerezidente și juridice străine, rezidente în alte jurisdicții. Reamintim că în prezent sunt scutite de impozit veniturile din dividende obținute din România de persoanele rezidente în state din UE cu condiția ca deținerea în capitalul persoanei juridice române să fie de 10% pe o perioadă de un an;

– Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, s-a abrogat în relația cu statele membre începând cu 1 ianuarie 2016 și în relația cu Austria începând cu 1 ianuarie 2017, însă au fost menținute în vigoare prevederile privind obligațiile agentului plătitor stabilit în România până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului 2017 în relația cu Austria, precum și prevederile privind obligațiile autorității competente din România până la 30 iunie 2017 în relația cu statul menționat. Proiectul de ordonanță conține propunerea de abrogare a prevederilor respective;

– conform proiectului normativ, reprezentanța unei/unor persoane juridice străine, autorizată să funcționeze în România, potrivit legii, are obligația de a plăti un impozit pentru un an fiscal de 22.000 lei. Aceasta are obligația să declare și să plătească impozitul pe reprezentanță la bugetul de stat până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului de impunere. Codul fiscal prevede, în prezent, că impozitul pe reprezentanță pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, pentru ziua în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat, respectiv până la 25 iunie și 25 decembrie inclusiv a anului de impunere. Conform notei de fundamentare ce însoțește proiectul de ordonanță, organele fiscale teritoriale au sesizat dificultăți în declararea, plata și stabilirea obligațiilor accesorii, când acestea se impun, pentru impozitul pe reprezentanță stabilit în valută. Astfel, în vederea administrării unitare a impozitului pe reprezentanțe și prelucrării automate a declarației privind acest impozit, MFP propune stabilirea unui impozit pe reprezentanță în lei.

• benzină cu plumb – 3.022,43 lei/tonă, respectiv 2.327,27 lei/1.000 litri;
• benzină fără plumb – 2.643,39 lei/tonă, respectiv 2.035,4 lei/1.000 litri;
• motorină – 2.245,11 lei/tonă, respectiv 1.897,08 lei/1.000 litri.

• au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, „agricultură”;
• au înregistrate în evidența contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri și cheltuieli din această activitate.

Persoanele interesate pot consulta proiectul de ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și nota de fundamentare ce îl însoțește pe site-ul MFP, rubrica Transparență decizională. Propuneri, sugestii sau opinii pe marginea proiectului normativ, publicat luni, 7 august a.c., pot fi transmise în termen de 10 zile de la publicarea documentului, la adresa publicinfo@mfinante.ro.