Guvernul a analizat, în primă lectură, proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea Codului fiscal, publicat joi, 26 octombrie a.c., pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Executivul are în vedere majorarea numărului microîntreprinderilor care să beneficieze de impozit de 1% pe veniturile realizate, prin creșterea plafonului de încadrare ca microîntreprindere de la 500.000 euro la un milion de euro. În prezent, IMM-urile care realizează o cifră de afaceri între 500.000 și un milion de euro plătesc impozit de 16% pe profit. 

• majorarea limitei de încadrare în acest sistem de impunere, de la 500.000 la 1.000.000 euro;
• includerea, în acest sistem, a tuturor firmelor care realizează venituri din consultanță și management, față de condiția care există în prezent de a nu aplica acest sistem dacă realizează mai mult de 20% din aceste tipuri de venituri;
• includerea în acest sistem și a persoanelor juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale). 

O altă modificare stabilește că sancționarea unui agent economic cu refuzul dreptului de deducere a TVA este posibilă doar dacă există probe că acesta avea informații certe despre activitatea firmelor evazioniste cu care a intrat în relații comerciale.

• limitarea deductibilității dobânzilor;
• introducerea impozitării la ieșire – previne erodarea bazei impozabile în cazul unui transfer de active în afara României;
• introducerea regulii antiabuz, ce va permite autorităților române să refuze contribuabililor beneficiile fiscale obținute din aranjamente abuzive;
• introducerea normelor privind societățile străine controlate (SSC) ce au ca scop împiedicarea evitării plății impozitelor prin devierea veniturilor către filiale din paradisuri fiscale.

De asemenea, Guvernul propune extinderea confiscării și asupra mijlocului de transport pentru cei care fac evaziune comercializând produse accizabile nemarcate – alcool și produse din tutun.

Totodată, prin proiectul de ordonanță, Executivul are în vedere reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, cota de impozitare scade pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, din activități independente, din cedarea folosinței bunurilor, din investiții (mai puțin veniturile din dividende, pentru care se menține cota de impozit de 5%), din pensii, din activități agricole, silvicultură și piscicultură, din premii și din alte surse.

Alte modificări aduse Codului fiscal vizează:

• de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;
• de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei – limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

Pentru salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

➥ Reducerea cotei totale a contribuțiilor sociale obligatorii, per total cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%.

➥ Reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 6 la 3, respectiv contribuția de asigurări sociale (CAS), contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) și contribuția asiguratorie pentru muncă.

Astfel, contribuțiile sociale obligatorii vor fi:

1. 25% – datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați și de persoanele fizice pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal;
2. 4% – datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;
3. 8% – datorată în cazul condițiilor speciale de muncă și altor condiții de muncă astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

● Contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) în cotă de 10% – datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

● Contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% – datorată de persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora. 

• CAS și CASS se datorează de persoanele fizice, respectiv de angajați, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, pentru care CAS și CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuțiilor sociale aferente salariului minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ;
• o cotă suplimentară de CAS (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă definite potrivit legii.

➥ Se introduce „contribuția asiguratorie pentru muncă” în cotă de 2,25% din veniturile din salarii – datorată de angajatori. Contribuția asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale de care beneficiază salariații, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

➥ Modificarea modului de stabilire a CAS și a CASS, în sensul că persoanele fizice care realizează venituri din activități independente [de exemplu: consultanți, experți contabili, medici, persoane fizice autorizate, avocați (numai CASS), notari (numai CASS)] sau alte categorii de venituri nu mai datorează contribuțiile sociale asupra venitului realizat. Astfel, baza de calcul al CAS va fi venitul ales, care este cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară, iar baza de calcul al CASS va fi salariul minim brut pe țară.

➥ Exceptarea de la plata CAS a persoanelor fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale numai pentru veniturile realizate din activități pentru care, potrivit legii, există obligația asigurării în aceste sisteme (de exemplu: avocații, notarii, personalul monahal), inclusiv pentru veniturile de natură salarială realizate în domeniile respective (de exemplu, avocații salarizați). În prezent, excepția se aplică pentru orice venit din salariu și asimilat salariilor, inclusiv persoanelor fizice care au și calitatea de pensionari ai unui sistem propriu de asigurări sociale, ceea ce generează inechități față de persoanele care sunt pensionari din sistemul public de pensii.

În contextul majorării cotei CASS datorate pentru persoanele fizice asigurate în sistemul de sănătate, de la 5,5% la 10%, pentru care, în prezent, contribuția se suportă de la bugetul de stat, se modifică modalitatea de asigurare în sistemul public de sănătate a persoanelor care au calitatea de pensionari, șomeri, persoane aflate în concedii pentru creșterea copiilor, persoane care obțin ajutoare sociale și alte categorii de persoane aflate sub protecția sau în custodia statului. Aceste persoane vor fi asigurate în sistemul public de sănătate, fără plata contribuției, dacă nu realizează venituri pentru care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.

*

De asemenea, Guvernul a analizat, în primă lectură, un proiect de ordonanță de urgență și un proiect de hotărâre de guvern ce includ o serie de măsuri sociale. Astfel, salariul minim brut pe țară va crește de la 1.450 lei la 1.900 lei, începând cu 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului de hotărâre discutat în primă lectură.

Totodată, printr-un proiect de ordonanță de urgență, Guvernul are în vedere majorarea indemnizației minime de creștere a copilului, tot de la 1 ianuarie 2018, la 1.250 lei, față de 1.233 lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei creșteri, indemnizația de creștere a copilului nu va mai fi raportată, pe viitor, la salariul minim, ci la Indicele Social de Referință (ISC), care este astăzi de 500 lei, iar indemnizația va fi de două ori și jumătate ISC. Potrivit aceluiași proiect de act normativ, pensia minimă va crește, de la 1 iulie 2018, la 640 lei, iar punctul de pensie va ajunge la 1.100 lei. Aplicarea Venitului Minim de Incluziune (VMI) va fi amânată cu un an, potrivit proiectului de OUG, până la 1 aprilie 2019, având în vedere că sistemul informatic nu este încă pregătit.