Termeni-cheie: intermediar fiscal, servicii contabile, conformare fiscală, planificare fiscală, expert independent

Clasificare JEL: K34

 Introducere

Există diferite moduri în care este văzută contabilitatea în literatura de specialitate. Unii autori o consideră ca fiind cea mai veche tehnică de gestiune a afacerilor, în timp ce pentru alții reprezintă un limbaj al afacerilor. Există și opinii potrivit cărora aceasta este un „joc social” bazat pe reguli, jucători și mize proprii (Mirea, 2018).

De-a lungul timpului, contabilitatea nu a fost statică, evoluția sa plecând de la o activitate organizată ca funcție financiar-contabilă cu rol în înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată și ajungând la un domeniu caracterizat de apariția și dezvoltarea continuă de servicii. În prezent, servicii precum auditul sau contabilitatea managerială sunt doar câteva exemple privind modul în care contabilitatea ajută la rezolvarea problemelor emergente ale planificării și controlului afacerilor (Littleton, 1933, citat de Napier, 2001).

 Conformarea fiscală

Aceasta presupune asistarea contribuabililor la îndeplinirea obligațiilor lor și informarea autorităților cu privire la impactul politicilor fiscale. Implicarea se manifestă, de exemplu, în situații precum expansiunea pe piețe noi, care necesită cunoașterea și respectarea legislației contabile locale, a standardelor și a termenelor de raportare. De asemenea, incertitudinile legate de interpretarea legislației fiscale pot conduce la nevoia contribuabililor de a beneficia de ajutor și consultanță din partea profesioniștilor în materie de taxe. Există opinii potrivit cărora cunoștințele fiscale și complexitatea impozitării sunt privite ca factori care pot contribui la comportamente de neconformare între contribuabili (Saad, 2014). Se poate stabili o relație de cauzalitate și între complexitatea impozitelor și gradul de sofisticare crescut în legislația fiscală (Richardson & Sawyer, 2001). Putem afirma, de asemenea, că obiectivul unui profesionist contabil este și acela de a-l sprijini pe contribuabil să își optimizeze impozitele viitoare printr-o planificare și o consultanță corespunzătoare.

Implicarea profesionistului contabil presupune un dialog continuu cu reglementatorul și participarea activă la găsirea celor mai bune soluții legislative prin:

• propuneri pentru îmbunătățirea cadrului legislativ fiscal;
• identificarea aspectelor ce pot fi îmbunătățite pentru a crește gradul de transparență și conformare fiscală;
• măsuri care ar putea duce la debirocratizare și la simplificarea procesului de declarare și plată a obligațiilor fiscale.

 Planificarea fiscală

Profesia contabilă este nominalizată printre cele implicate în planificarea fiscală, în contextul în care mecanismele adoptate de companii în scopul optimizării fiscale au evoluat, în unele cazuri ajungând să fie foarte sofisticate, și profită deseori de mobilitatea sporită atât a capitalului, cât și a persoanelor în cadrul pieței interne.

Realitatea ne arată că există o dificultate crescută a statelor membre de a-și proteja bazele fiscale naționale împotriva eroziunii, un efect principal fiind confruntarea acestora cu reduceri considerabile ale veniturilor lor fiscale, ceea ce le împiedică să aplice politici fiscale favorabile creșterii economice. Apare în mod evident necesitatea unor măsuri privind combaterea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și creșterea transparenței fiscale.

În acest sens, pe agenda Uniunii Europene se află o serie de obiective cum sunt următoarele:

✔ Creșterea deschiderii și cooperării între statele membre pe probleme fiscale, ceea ce presupune:

• schimburi automate de informații în ceea ce privește deciziile fiscale (din iulie 2017);
• rapoarte defalcate pe țări ale companiilor multinaționale (din iunie 2018);
• o raportare publică defalcată pe țări pentru companiile multinaționale (propunere din aprilie 2016, în curs de negociere).

✔ O impozitare corectă și eficientă în vederea asigurării că toate companiile plătesc impozite acolo unde își obțin profiturile, obiectiv urmărit prin instrumente precum:

• o Directivă împotriva evitării obligațiilor fiscale (ATAD) (în vigoare din 2019);
• măsuri pentru eliminarea artificiilor fiscale („tratamentul neuniform al elementelor hibride”) în raport cu țările terțe (ATAD 2) (adoptate în mai 2017);
• o analiză a regimurilor preferențiale (regimuri favorabile brevetelor) pentru a se preveni abuzul în scopul evitării obligațiilor fiscale;
• o reformă fiscală corporativă cuprinzătoare.

✔ O bună guvernare fiscală la nivel global, prin intermediul unei strategii externe pentru impozitarea eficace, prin instrumente cum ar fi:

• un nou proces de listare al UE pentru tratarea jurisdicțiilor fiscale necooperante. Jurisdicțiile sunt acum monitorizate atent pentru a se asigura că își îndeplinesc angajamentele asumate în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor lor fiscale ca parte a exercițiului de listare;
• o serie de cazuri de ajutoare de stat, Comisia Europeană atacând avantajele fiscale selective acordate companiilor multinaționale.

În prezent a fost adoptat un Proiect de modificare a Directivei 2011/16/UE a Consiliului din 15 februarie 2011 privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC), având ca obiectiv principal consolidarea transparenței fiscale și a luptei împotriva planificării fiscale agresive prin:

• stabilirea de către statele membre de norme pentru comunicarea obligatorie autorităților naționale a informațiilor referitoare la schemele de planificare fiscală agresivă cu un element transfrontalier („modalități”) în concordanță cu Acțiunea 12 a Planului BEPS (Base Erosion and Profit Shifting– Erodarea bazei impozabile și transferul profiturilor), elaborat de OCDE, de către „intermediari”; și
• asigurarea că autoritățile fiscale naționale schimbă în mod automat aceste informații cu cele ale altor state membre, utilizând mecanismul prevăzut în DAC.

Efectul este adoptarea unui set comun de norme privind comunicarea de informații, limitate însă la situațiile transfrontaliere. Noile cerințe de raportare vor intra în vigoare la 1 iulie 2020, statele membre putând să își disemineze automat reciproc informațiile pe care le primesc referitoare la schemele de planificare fiscală prin intermediul unei baze de date centralizate, fiind astfel avertizate rapid cu privire la noile riscuri de evitare a obligațiilor fiscale, ceea ce le permite să ia măsuri pentru a bloca aranjamentele dăunătoare, precum și pentru efectuarea unor audituri mai eficiente.

Directiva introduce noțiunea de intermediari fiscali, ca fiind toți actorii care sunt implicați de obicei în conceperea, comercializarea, organizarea sau gestionarea implementării unei tranzacții transfrontaliere raportabile sau a unei serii de astfel de tranzacții și/sau oferă asistență ori consiliere și care au obligația de comunicare a informațiilor. Prin urmare, persoanele care furnizează clienților lor scheme financiare transfrontaliere complexe ce ar putea facilita evitarea impozitării vor avea obligația de a raporta aceste structuri autorităților lor fiscale.

Profesionistul contabil este unul dintre intermediarii menționați în Proiectul de modificare a Directivei 2011/16/UE.

În plus, Comisia Europeană a aprobat și a lansat în procedură de adoptare un pachet de directive, printre care și Directiva Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei (UE) 2017/1132 în ceea ce privește transformările, fuziunile și divizările transfrontaliere. Această directivă introduce obligativitatea implicării unui expert independent în pregătirea proiectului de transformare, fuziune sau divizare transfrontalieră, având rolul de a examina acuratețea proiectului și a rapoartelor întocmite de societatea comercială. Raportul scris al expertului ar urma să ofere și o bază factuală pentru evaluarea pe care autoritatea competentă trebuie să o efectueze în ceea ce privește, printre altele, riscul unui abuz.

Activitatea expertului independent poate fi realizată de profesionistul contabil, ea reprezentând o nouă provocare la care acesta trebuie să răspundă.

 Concluzii

Noile cerințe de raportare contribuie la consolidarea și diversificarea rolului profesionistului contabil în relația mediu de afaceri – organisme naționale și internaționale, fiecare cu cerințe de informare specifice. De la îndeplinirea sarcinii de apărare a calității raportării financiare chiar la sursa ei, respectiv acolo unde cifrele sunt produse, acesta joacă un rol esențial în stabilitatea și progresul general ale societății (Jui & Wong, 2013).

Pentru a-și păstra importanța într-un mediu în care schimbările se produc rapid, profesionistul contabil trebuie să își demonstreze tot mai mult competențele, depășindu-le pe cele uzuale. Tendințele generale actuale au consecințe directe asupra abordării profesiei contabile în dezvoltarea profesională (IFAC, 2018) și în validarea poziției acesteia în mediul economic.

BIBLIOGRAFIE

1. Jui, L., Wong, J. (2013), Professional Accountants in Business – A Varied Profession, China Accounting Journal, disponibil la https://www.ifac.org/news-events/2013-10/roles-and-importance-professional-accountants-business
2. Mirea, M. (2018), Relația biunivocă între triada contabilitate – fiscalitate – politici sociale și serviciile publice, teză de doctorat.
3. Napier, C.J. (2001), Accounting History and Accounting Progress, Accounting History, vol. 6, nr. 2.
4. Richardson, M., Sawyer, A.J. (2001), A Taxonomy of the Tax Compliance Literature: Further Findings, Problems and Prospects, Australian Tax Forum, vol. 16, nr. 2.
5. Saad, N. (2014), Tax Knowledge, Tax Complexity and Tax Compliance: Taxpayers’ View, Procedia– Social and Behavioral Sciences, vol. 109, disponibil la https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042813052294
6. IFAC, PAO Development Committee (2018), Evolving Expectations for Accountants Means Changing Needs for Education & Training, disponibil la https://www.ifac.org/global-knowledge-gateway/finance-leadership-development/discussion/evolving-expectations-accountants
7. http://www.consilium.europa.eu/ro/policies/anti-tax-avoidance-package