Dacă ar fi să identificăm o noțiune care a revenit frecvent în dezbaterile publice referitoare la economie, cu siguranță, atenția generală se va îndrepta spre „prudență”. În vremuri tulburi, marcate de provocări și incertitudini fără precedent, prudența este un adevărat cuvânt de ordine care nu contravine, însă, cutezanței, spiritului novator, înfruntării riscurilor, ci constituie, la o analiză mai aplicată, chiar suportul unor afaceri de succes. Oricât de preocupante ar fi grijile de zi cu zi ale întreprinzătorilor, ale managerilor, tocmai receptarea corectă a semnalelor emise la nivel macroeconomic, în contextul regional și global actual este de natură a manifesta suficientă prudență în actul decizional și în procesul aplicării măsurilor adoptate.

Aceste considerații și considerente prezintă aspecte imposibil de ignorat. Un argument puternic l-a oferit recent Consiliul General al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM). Este suficient de reamintit din cine este format CNSM pentru a ne da seama cât de importante sunt analizele, recomandările și hotărârile acestui organism, respectiv fac parte din Consiliu reprezentanți autorizați ai Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Autorității de Supraveghere Financiară.

Potrivit legii, misiunea CNSM constă în coordonarea supravegherii sistemului financiar național, prin stabilirea de politici macroprudențiale și a instrumentelor adecvate pentru punerea în aplicare a acestora. Mai simplu și mai clar spus, avem de-a face nu numai cu un organism de dezbatere la un nivel înalt, ci și cu un factor de decizie nu într-un domeniu oarecare, ci în materie de sistem financiar național. Acestea fiind spuse, nu mai este nevoie să subliniem cât de importante sunt reuniunile periodice ale CNSM.

Deși comunicatul privind ședința CNSM din 19 octombrie a.c. conține numeroase formulări de strictă specialitate, cu un caracter tehnic deosebit de pronunțat, esența recomandărilor și deciziilor este relativ lesne de decriptat.

Este de reținut mai ales faptul că o parte din profiturile băncilor poate fi alocată în scopuri prudențiale prin consolidarea rezervelor de capital ale acestora. S-a decis ca rata amortizorului macroprudențial să se majoreze de la 0,5% la 1% începând de la 23 octombrie a.c. Pe scurt, amortizorul despre care este vorba are ca scop principal întărirea rezilienței sectorului bancar, rata acestuia fiind exprimată ca procentaj din valoarea totală a expunerii la risc. Măsura intervine în urma unei analize aprofundate a situației instituțiilor de credit din țara noastră. Astfel, în comunicatul CNSM se precizează că „profitabilitatea sectorului bancar a continuat tendința de consolidare, iar o parte din aceste profituri poate fi alocată de instituțiile de credit în scopuri prudențiale, prin întărirea rezervelor de capital în linie cu practica și recomandările europene. Menținerea nivelului adecvat al politicii macroprudențiale la nivel național constituie, de altfel, o măsură preventivă necesară în contextul gradului ridicat de incertitudine existent la nivel global”.

Majorarea veniturilor băncilor – înregistrată odată cu creșterea substanțială a dobânzilor și continuarea creditării – a ajutat sistemul bancar să obțină, în primul semestru al anului în curs, un profit net record, de 6,9 miliarde de lei, ceea ce marchează un spor de peste 40% față de nivelul raportat în perioada similară din anul precedent.

Date fiind temele abordate, comunicatul CNSM se cere studiat cu atenție în toate articulațiile lui, cunoscut fiind că și entitățile de bază economico-sociale au ca sursă majoră de finanțare a activităților lor creditele acordate de bănci. De asemenea, populația este interesată de creditarea bancară într-o foarte mare măsură. Dincolo, însă, de aceste aspecte, se conturează limpede semnalul transmis de CNSM nu numai pentru sfera financiară. Se află la mijloc un mesaj adresat tuturor, și anume necesitatea de a se manifesta pretutindeni, în toate cazurile, un minimum de prudență în tot ceea ce se întreprinde în actuala conjunctură economico-socială, sub impactul unor factori externi de o gravitate deosebită. Cu alte cuvinte, „paza bună ne ferește de ceea ce poate fi rău și... mai rău”.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)