Prudența și cumpătarea – „scut” pentru vremuri de criză
Numărul 41, 3-9 nov. 2021 » Comentariul ediției
Ne aflăm în perioada în care se finalizează numeroase bilanțuri ale activității economico-sociale din luna septembrie, din trimestrul al treilea, precum și pe întregul interval ianuarie – septembrie 2021. În acest fel, dispunem de o bază solidă în vederea evaluării realelor stări de fapt din prezent, ceea ce constituie și o sursă de neînlocuit în demersurile fiecăruia și ale tuturor de a ne situa corect în raport cu tendințele care se afirmă în conjunctura actuală.
Sunt, evident, multe de receptat și de comentat, dar, din motive pe care experții contabili le cunosc foarte bine, ne vom referi exclusiv în acest comentariu la bani sau, cum se spune în manuale, la economia nominală.
Nu mai este nevoie să subliniem că – mai ales de la declanșarea pandemiei în urmă cu peste un an și jumătate – rolul statului a crescut considerabil în ansamblul demersurilor îndreptate spre contracararea crizelor cu care ne confruntăm. De aici, însemnătatea bugetului public (bugetul general consolidat) ca instrument principal în aceste demersuri.
Deficitul bugetar pe 9 luni, de 3,77% din produsul intern brut prognozat pe tot anul 2021, confirmă valabilitatea eforturilor menite să se respecte ținta de 7 procente din PIB. De aceea, orientarea este validată de sporul de încasări, respectiv de o creștere de peste 18% a veniturilor bugetare, comparativ cu același interval din 2020. Sigur, termenii de comparație au un grad ridicat de relativitate, dat fiind faptul că – așa cum se sesizează în comunicatul Ministerului Finanțelor – în perioada similară din 2020 au fost amânate multe termene de plată, s-au acordat bonificații și scutiri, precum și alte facilități. Acum, este de remarcat că s-au recuperat parțial unele categorii de venituri, cum ar fi TVA, contribuțiile sociale, impozitele pe venit și pe profit.
Pe partea de cheltuieli este de subliniat că, în termeni nominali, avem de-a face cu o creștere de 6,7% față de intervalul corespunzător din 2020, niveluri inferioare mediei înregistrându-se mai ales la cheltuielile de personal. În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii au consemnat un spor de 7,2%, din care o parte importantă au reprezentat-o facturile pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratamentului unui număr mare de pacienți în condițiile prelungirii și agravării pandemiei. De asemenea, este de remarcat avansul procesului investițional.
O evaluare corectă impune, desigur, numeroase detalieri, însă tendința reducerii deficitului bugetar ne apare drept evidentă. Dar drumul de la aceste rezultate până la atingerea țintelor stabilite pentru 2021 este lung și marcat cu multe riscuri și incertitudini, mai ales de cele provocate de-al patrulea val al pandemiei.
Dacă ne referim la al doilea capitol esențial al economiei nominale, respectiv la indicatorii monetari, atenția ne este atrasă de majorarea creditului neguvernamental atât în cazul populației, cât și al firmelor. Față de septembrie 2020, în aceeași lună a anului curent, creditele acordate populației s-au majorat cu 15 procente și, în același timp, cele pentru firme cu 23 de procente. Acest proces este de natură a fundamenta aprecierile potrivit cărora necesitățile de ordin financiar din ambele domenii sunt acoperite într-o proporție acceptabilă, ceea ce constituie și o premisă a ieșirii din criză într-un orizont de timp rezonabil.
În condițiile evocate, a crescut și volumul creditului guvernamental (cu 21,2%, iar în termeni reali cu 14%) față de septembrie 2020. În absența – și în acest caz – a detaliilor, nu este posibilă o analiză cuprinzătoare a unor asemenea evoluții.
Simetric cu tendințele relevate de datele citate se situează dinamica depozitelor bancare, deopotrivă ale populației și firmelor, domeniu care consemnează sporuri de 14% și, respectiv, de 16%. Se reconfirmă, astfel, valabilitatea zicalei despre „banii albi pentru zile negre” în condițiile în care nu s-au diminuat semnificativ incertitudinile determinate mai ales de evoluția pandemiei în viitorul previzibil.
Deocamdată, este dificil de a aprofunda temele referitoare la bugetul public și la evoluția indicatorilor monetari, dar și așa rezultă limpede că ne aflăm în plină criză multiplă cu numeroase necunoscute, iar între ele cu incertitudini care îndeamnă la prudență, la cumpătare, la cultivarea spiritului de economisire, drept „scut” pentru vremurile ce ar urma să vină.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale