PwC: Creșterea economiei UE se bazează pe economiile periferice, ritmul dezinflației încetinește
Numărul 38, 25 sep. - 1 oct. 2024 » Analize și sinteze
Creșterea economiilor periferice din Europa ia avânt datorită banilor alocați prin mecanismul de redresare și reziliență și instrumentul de asistență pentru preaderare, dezinflația încetinește la nivel global, iar distanța începe să joace din nou un rol important în comerțul bilateral dintre țări, potrivit unei analize a PwC, citată de Agerpres. „În timp ce alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est au creșteri însemnate, economia României este marcată de o creștere mai lentă decât se anticipa, după ani în care a avut cel mai bun ritm din regiune. Totodată, țara noastră se află în procedură de deficit bugetar excesiv, fiind foarte probabilă și o depășire a țintei stabilite pentru acest an, iar inflația rămâne ridicată. Încetinirea economiei este atribuită atât contextului intern, cu multiple runde de alegeri, care conduc la cheltuieli guvernamentale mai mari, dar și contextului extern. Pentru o creștere economică sustenabilă, este nevoie de un cadru mai atractiv pentru investiții și continuarea implementării reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până în 2026”, a declarat Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner la PwC România.
În mai, Comisia Europeană a îmbunătățit previziunile privind creșterea economică a UE în 2024 la 1%, ușor peste proiecția PwC de 0,8%. Blocul a înregistrat o creștere de 0,3% în al doilea trimestru, similară cu cea înregistrată în primul trimestru.
Anul acesta, cea mai mare parte a creșterii economice de pe continent va proveni de la economiile periferice. De exemplu, Albania, Polonia și Cipru ar urma să înregistreze o creștere de 3,5%, 3,4% și 3%, comparativ cu o creștere mai mică de 1,5% prevăzută pentru Franța și Germania. Într-o anumită măsură, acest lucru reprezintă un succes politic. UE a utilizat Fondul de redresare și reziliență și Instrumentul de asistență pentru preaderare pentru a stimula creșterea economică în schimbul reformelor structurale, principalii beneficiari fiind țările de la periferie. De exemplu, până în 2026, Grecia și Croația vor beneficia de investiții prin Fondul de redresare cu sume echivalente cu 16% și, respectiv, 13% din PIB.
În paralel, inflația globală în economiile membre ale OCDE a scăzut de la un vârf de 10,7% în octombrie 2022 la aproximativ 5,6% în iunie 2024. Cu toate acestea, inflația la nivelul serviciilor rămâne ridicată. Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat că ultima etapă a dezinflației va fi probabil cel mai greu de realizat, după ce avantajele rapide (efectele de bază, scăderea prețurilor la energie, îmbunătățirea lanțurilor de aprovizionare) au trecut. Pentru majoritatea economiilor, cum ar fi Regatul Unit și zona euro, ciclul de reducere a dobânzilor a început deja, a explicat compania.
Pentru marile economii europene și SUA, distanța ponderată în funcție de schimburile comerciale față de principalii lor parteneri comerciali este în scădere. Astfel, distanța medie dintre Franța și Italia și principalii parteneri de export a înregistrat scăderi de minus 5%, respectiv minus 4% în 2023, față de anul precedent. Între SUA și principalii săi parteneri de import, distanța a fost mai mică cu aproximativ 3%, cea mai mare scădere anuală din ultimii 20 de ani. Situația este similară și pentru Regatul Unit, a explicat PwC.
Motivul principal este că cele mai mari economii ale lumii și-au redus semnificativ expunerea față de Rusia de la invazia Ucrainei. De asemenea, SUA și Regatul Unit și-au redus în 2023 schimburile comerciale cu China, cu minus 19%, respectiv minus 3% în termeni reali, față de 2019.
Importurile din țări mai apropiate sunt în creștere. De exemplu, în 2023, Italia, Franța și Germania au crescut proporția importurilor din interiorul UE cu 11%, 8% și 7%.
„Stimulentele guvernamentale accelerează, de asemenea, agenda reshoring, nearshoring sau friendshoring, în special în sectoarele economiei considerate strategice sau sensibile. Aceasta se referă fie la întoarcerea operațiunilor în țara de origine, fie la alinierea treptată a lanțurilor de aprovizionare la țări care sunt mai apropiate din punct de vedere geografic sau din punct de vedere al sistemelor lor economice, politice și instituționale”, se mai precizează în analiza citată.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național