Piața energiei electrice are nevoie de noi reguli de funcționare pentru a integra energia verde și a atinge obiectivul net zero, conform unei analize a PwC România, citată de Agerpres. Potrivit cercetării, ultimii doi ani de perturbări energetice în Europa, pe fondul crizei provocate de războiul din Ucraina, au creat tensiuni pentru consumatori, furnizori de energie electrică și investitori din cauza prețurilor, accesibilității și rezilienței aprovizionării cu energie. Sub presiunea uriașă pentru a compensa creșterea prețurilor, statele au făcut intervenții fiscale masive pe piețele energetice europene, în valoare de 758 de miliarde euro din septembrie 2021 până în ianuarie 2023. La rândul ei, tranziția energetică, necesară pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor, dar și pentru a avea surse alternative la importurile din Rusia, scoate la iveală mai multe deficiențe ale modului în care sunt stabilite prețurile pe piețele angro, în care sunt reglementate rețelele și sunt calculate costurile pentru utilizatorii finali.

"Criza energiei a scos în evidență doar câteva dintre provocările cu care se confruntă furnizorii de energie la nivel mondial în perioadele de incertitudine și tranziție, provocări care se vor accentua pe măsură ce vor încerca să atingă obiectivele de neutralitate climatică (net zero). În multe state ale lumii, cadrul de reglementare nu este încă bine structurat pentru a permite investițiile de care este nevoie urgentă pentru tranziția energetică. De aceea sunt necesare noi reglementări care să vizeze cele mai mari provocări: creșterea cererii de capacitate de transport, finanțarea și fezabilitatea investițiilor viitoare, procesul de autorizare, reziliența lanțurilor de aprovizionare și disponibilitatea forței de muncă", a explicat Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.

La jumătatea lunii martie 2023, Comisia Europeană a propus reformarea pieței de energie electrică a UE pentru a stimula producția din surse regenerabile, pentru a proteja consumatorii de viitoarele creșteri de prețuri și de potențiala manipulare a pieței, precum și pentru a spori competitivitatea industrială.

Cele mai multe țări din Europa și-au trasat obiective ambițioase de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la zero, dar majoritatea guvernelor abia acum încep să înțeleagă amploarea proiectelor de investiții în infrastructura necesară pentru a construi o capacitate suficientă de energie regenerabilă și ce ar însemna susținerea financiară în aceste proiecte.

Mai mult, furnizorii de energie electrică realizează acum că trebuie să crească investițiile în infrastructură și producție, precum și să regândească modul în care furnizează energie, dar și cum și când ar trebui să fie consumată cel mai bine de către companii și populație.

"O analiză recentă a PwC, realizată pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată că producția de energie regenerabilă ar trebui să crească de opt ori față de nivelul din 2021, iar investițiile anuale în sistemele de distribuție să se tripleze, pentru a fi atinsă neutralitatea climatică la nivel global până în 2050. Guvernele au un rol esențial în stabilirea politicilor și a regimurilor de autorizare, reducerea timpului necesar pentru aprobarea și dezvoltarea proiectelor și acordarea de stimulente pentru investiții. România poate beneficia de investiții însemnate pentru tranziția energetică, valoarea co-finanțării din PNRR și sumele din Fondul pentru Modernizare depășind 16 de miliarde de euro pentru domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, producția și utilizarea hidrogenului verde, energie nucleară, cogenerare de înaltă eficiență, biocombustibili, modernizarea infrastructurii energetice", a adăugat Dinu Bumbăcea.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)