PwC: Statele din Europa Centrală și de Est au nevoie de 615 miliarde de euro pentru a-și finanța proiectele de infrastructură până în 2025
Numărul 28-29, 25 iulie - 7 august 2017 » Analize și sinteze
Țările din Europa Centrală și de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populația acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE. Iar una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanțare pentru proiectele de infrastructură de transport. Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exercițiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale și de coeziune. Însă necesarul de finanțare a investițiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025. Modalitățile de impulsionare a investițiilor în infrastructură în Europa Centrală și de Est (ECE) sunt prezentate pe larg într-un nou raport realizat de PwC și de Atlantic Council, intitulat The Road Ahead – CEE Transport Infrastructure Dynamics.
Documentul prezintă starea actuală a infrastructurii în regiunea ECE și detaliază care sunt acum principalele obstacole pentru îmbunătățirea infrastructurii în regiune – analizând politicile sectoriale, dificultățile de reglementare și de finanțare, înaintând, totodată, o serie de recomandări pentru accelerarea investițiilor.
„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul țărilor din regiune există în continuare un deficit de investiții în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanțare a acestor lucrări de infrastructură depășește posibilitățile actuale ale bugetelor naționale ale țărilor din regiune, implicit și pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislații viabile privind parteneriatele public-privat. Din păcate, deși în România avem bazele unei astfel de legislații, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcțională la acest moment”, a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
„Având în vedere această nevoie de investiții în infrastructură, ne așteptăm ca sectorul construcțiilor din ECE să crească într-un ritm anual de 3,1%, depășind astfel ritmul de creștere din țările din Europa Occidentală în următorii 5 ani”, a precizat, la rândul său, Sorin Petre, partener, Servicii de evaluare și analiză economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiții.
„România îndeosebi are nevoie de investiții masive pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivității Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media țărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02. În exercițiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puțin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriță, director, Servicii de consultanță pentru sectorul public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiții din sectorul public.
După decenii de lipsă de investiții, regiunea Europei Centrale și de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătățirea infrastructurii în ultimii ani: peste 5.600 km de autostradă au fost construiți în ultimii 20 de ani. Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanțărilor europene: peste 150 de miliarde de euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilități adiționale precum Connecting Europe sau finanțările oferite de Banca Europeană de Investiții. În plus, investitorii privați au investit miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria și Croația. Autorii raportului PwC și Atlantic Council subliniază faptul că, deși investitorii rămân interesați de astfel de oportunități în regiune, aceștia se așteaptă la proiecte bine documentate și cu un profil echilibrat de risc și profitabilitate. Atingerea acestui echilibru între risc și rentabilitate va fi esențială pentru a menține fluxul de investiții private în regiune.
Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se așteaptă să joace un rol esențial în conectarea regiunii Europei Centrale și de Est de restul țărilor UE (Marea Nordului-Baltica, Marea Baltică-Marea Adriatică, coridorul Rin-Dunăre, coridorul Orient-Est Med și coridorul mediteranean). Este nevoie de cel puțin 384 de miliarde de euro pentru finanțarea a peste 2.000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.
Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanțare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul și vestul Uniunii Europene. Cetățeanul mediu din vechile state membre ale Uniunii Europene are la dispoziție de două ori mai mulți kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.
- consens politic;
- coordonare la nivel regional;
- prioritizarea proiectelor;
- mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăși dificultățile de finanțare;
- îmbunătățirea eficienței proiectelor de investiții existente;
- monitorizarea constantă a lecțiilor învățate.
Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul afirmă că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în țările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită și operată infrastructura de transport, ci și asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă și ar maximiza șansele de succes, tocmai de aceea inițiative regionale, așa cum este nou-lansata Inițiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol-cheie.
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial