PwC: Statele lumii trebuie să reducă emisiile de carbon de 5 ori mai repede pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris
Numărul 1, 12-18 ian. 2021 » Lumea în care trăim
Limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 1,5°C, așa cum a fost convenit prin Acordul de la Paris, impune ca rata de decarbonare să ajungă la 11,7% anual, de aproape cinci ori mai mare decât în 2019, arată cel mai recent raport PwC Net Zero Economy Index. „Emisiile de carbon au scăzut cu până la 25% în unele țări, în prima jumătate a anului, ca urmare a reducerii activității economice, în special în transporturi. Însă, pe măsură ce economiile se redeschid, datele arată o revenire a emisiilor la valorile anterioare, estimându-se că 2020 va fi un an record pentru creșterea temperaturii globale. Totodată, apariția crizei COVID a pus în plan secund preocuparea față de schimbările climatice, dar țintele de decarbonare vor rămâne pe agenda guvernelor, companiile și sectoarele poluante având cu atât mai mult nevoie de transformare și adaptare”, a declarat Dinu Bumbăcea, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță pentru Afaceri la PwC România.
În ultimii zece ani, PwC Net Zero Economy Index a modelat datele privind creșterea economică și emisiile de CO2 legate de energie, în raport cu ratele necesare pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris. Raportul urmărește modul în care economiile fac progrese în procesul de reducere a dependenței dintre creșterea economică și cea emisiilor de carbon.
Autorii raportului relevă că, până în 2020, în întreaga lume, combustibilii fosili au continuat să domine, 57% din creșterea consumului de energie fiind generată doar de gaze naturale și petrol. Emisiile de CO2 cauzate de producerea de energie au crescut cu 0,5% în acest an, întrucât și consumul global de energie a crescut cu 1,3%.
În 2019 s-a înregistrat o scădere de 0,6% a consumului de cărbune pentru prima dată din 2016. Au existat însă creșteri constante ale consumului de petrol, de 0,8%, și de gaze naturale, de 2%. În ceea ce privește sursele regenerabile de energie, în pofida unor rate record de creștere în domeniul eolian (12,1%) și solar (23,8%), acestea au contribuit în total cu doar 11% din consumul global de energie.
Indicele Net Zero Economy 2020 se bazează pe date până la sfârșitul anului 2019. În țările aflate într-un blocaj complet în prima parte a anului, s-a înregistrat în medie o scădere cu 25% a cererii săptămânale de energie și, ca urmare, se așteaptă ca emisiile să scadă cu aproximativ 7% în 2020. Cu toate acestea, au revenit rapid la nivelul anterior.
„Pandemia COVID-19 trebuie să fie un punct de inflexiune care să ofere oportunitatea companiilor și guvernelor de a se reseta și de a investi pe termen lung. Următorul deceniu va fi esențial în acest sens. Multe dintre tehnologiile și soluțiile care permit transformarea unor industrii sunt deja disponibile la scară largă, precum vehicule electrice, energie solară fotovoltaică, eoliană offshore, rețele energetice inteligente și case conectate. Principalele provocări tehnologice includ: generarea și stocarea energiei de nouă generație, hidrogen verde, inovații pentru decarbonarea materialelor industriale, inclusiv oțel, ciment și materiale plastice, eficiența și circularitatea materialelor, combustibili durabili pentru aviație și tehnologii de captare și eliminare a carbonului”, precizează autorii studiului
Potrivit analizei, tehnologiile emergente, precum inteligența artificială (AI), cloud, blockchain, senzori avansați și biologie și chimie sintetică, nu numai că permit optimizarea și scalarea soluțiilor, ci oferă modele de afaceri complet noi.
De acemenea, studiul arată că, pentru al doilea an consecutiv, Germania a înregistrat cea mai mare rată de decarbonare dintre statele membre G20, de 6,6%.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice