Interesul manifestat de profesioniștii contabili față de procesul adoptării bugetului general consolidat al țării pentru anul în curs este pe deplin explicabil, din foarte multe unghiuri de analiză. Implicați în tot ceea ce reprezintă reglementările fiscal-bugetare, prin serviciile prestate fac legătura organică dintre entitățile de bază și finanțele publice locale și naționale. Astfel, profesioniștii contabili au calificarea necesară pentru a oferi clienților cele mai bune soluții pentru racordarea afacerilor la evoluțiile de ansamblu ale economiei românești, conectată – la rândul ei – la nivelurile comunitare și mondiale. Acesta este „spațiul” ideatic, instituțional și managerial în care se dezbat, în prezent, temele esențiale ale politicilor fiscal-bugetare.

Există, în acest context, un punct nodal, cel referitor la investițiile publice. Atât în calitate de contribuabil, cât și în cea de beneficiar potențial al banului public în cele mai diverse modalități, fiecare dintre noi este interesat, pe de-o parte, ca impozitele și taxele să fie stabilite și încasate legal, echitabil, iar, pe de altă parte, ca veniturile bugetare să fie alocate și fructificate cât mai eficient cu putință. Or, tocmai investițiile din ban public reprezintă un factor de neînlocuit în dinamizarea economiei, în procesul de satisfacere a nevoilor individuale și sociale ale populației.

Nu ne propunem o analiză pe această temă, pornind de la o diagnoză adecvată, ci doar semnalarea câtorva direcții de acțiune prezentate de autorități în materie de politici investiționale. Ideea centrală a fost formulată astfel: regula de aur a finanțelor publice constă în asigurarea unei cote de investiții publice în PIB mai mare decât ținta de deficit bugetar. Cum limita respectivului deficit este de 3% din PIB, se urmărește ca, în 2019, investițiile publice să ajungă la 4,6% din PIB, respectiv la peste 47 miliarde lei. 

Alocările globale și chiar cele sectoriale nu rezolvă automat dezideratele concrete ale unei politici investiționale publice consonante cu interesele cetățeanului și ale societății, în ansamblu. De aceea, prezintă o importanță specială repartizarea banului public pe proiecte. Astfel, au fost selectate peste 130 de proiecte majore. Nu avem posibilitatea, în acest spațiu publicistic, să dezvoltăm această temă esențială. De aceea, propun cititorilor să ne concentrăm pe proiectele care vizează susținerea sectorului privat din economie prin programe precum ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții cu un puternic efect propagat în economie, transferuri care reprezintă restituiri la acciza pentru motorina utilizată drept combustibil, Invest România – destinat exclusiv întreprinderilor mici și mijlocii, Start-up Nation, Investește în tine, modernizarea bazelor turistice, în special a celor din stațiunile balneare, Prima cheie – prin care șomerii angajați în localități relativ depărtate de domiciliu primesc o subvenție până la 75% din valoarea chiriei.

Desigur, nu toate aceste programe au aceeași importanță și, în consecință, nu se anticipează aceleași efecte, însă am dorit să remarc că există o paletă diversă de modalități prin care sectorul privat poate și trebuie să fie sprijinit.

Programele menționate se integrează unui sistem de gândire și acțiune care stabilește o serie de priorități. Acestea sunt identificate în următoarea succesiune: sănătate, educație, transport, energie, lucrări edilitare (apă, canalizare, gaze naturale, salubrizare), cultură, sport. Bineînțeles, și în acest caz contează proiectele propriu-zise. Vom mai avea prilejul să tratăm această temă.

Nici prin aceste elemente nu am epuizat tema investițiilor publice. Interesează, în cel mai înalt grad, să se evite risipa, să nu se aloce resurse pentru proiecte cu finalitate îndoielnică (să le definim doar așa), să se prevină cazurile de corupție, să se asigure o eficiență maximă fiecărui leu cheltuit pentru investiții.

Cum se vede, o importanță primordială prezintă viziunea factorului decizional asupra politicilor investiționale, viziune dublată de reglementări adecvate și de acțiuni eficiente. Toate acestea anticipează un reviriment în domeniul politicilor investiționale publice, fapt semnificativ în contextul preocupărilor îndreptate spre accelerarea dezvoltării țării pe temelii moderne, consonante cu cerințele societății bazate pe cunoaștere, cu accent pe exigențele erei digitale. De aici, importanța lor capitală.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)