Nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile de la bugetul Uniunii Europene crește de la un an la altul, iar nivelul record al datoriei, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, inflația ridicată, toți acești factori duc la riscuri financiare din ce în ce mai mari pentru bugetul UE, este concluzia raportului special publicat în aceste zile de Curtea de Conturi Europeană (ECA), citat de Agerpres. În opinia Curții, conturile UE aferente exercițiului financiar 2023 oferă o imagine fidelă, iar partea de venituri poate, de asemenea, fi considerată lipsită de eroare. În schimb, nivelul de eroare pe partea de cheltuieli (191,2 miliarde de euro) a crescut la 5,6% (față de 4,2% în 2022 și 3% în 2021).

Potrivit auditorilor, acest lucru este îngrijorător și, în plus, există nereguli care afectează o parte din cei 48 miliarde de euro cheltuiți prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), principalul pilon al pachetului NextGenerationEU (NGEU) de redresare post-pandemie. Auditorii au detectat cazuri în care s-au făcut plăți deși nu erau îndeplinite toate condițiile necesare. Pe lângă aceasta, sistemele de control naționale erau deficiente.

„Ne apropiem cu pași repezi de mijlocul perioadei financiare 2021-2027 și constatările raportului nostru anual scot în evidență provocările uriașe cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv nivelurile ridicate ale cheltuielilor neconforme. Aceste provocări ne reamintesc cât de mult avem nevoie de structuri solide de control și de asigurare a răspunderii, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, dacă ne dorim să menținem încrederea cetățenilor și să protejăm viitoarele bugete ale UE”, a declarat Tony Murphy, președintele Curții, citat într-un comunicat al ECA. La fel ca în ultimii patru ani, auditorii concluzionează că nivelul de eroare a fost semnificativ și generalizat. Ei au emis, în consecință, o opinie contrară cu privire la cheltuielile UE din 2023.

Creșterea substanțială a ratei de eroare estimate se explică în principal, potrivit auditorilor, prin erorile din cheltuielile pentru coeziune.

„Vorbim în acest caz de o rată de 9,3% pentru 2023 față de 6,4% în 2022. De ce atâtea dificultăți în a finanța așa cum trebuie proiectele de coeziune? Auditorii ne spun că un rol îl are aici presiunea asupra administrațiilor naționale de a cheltui rapid banii din fonduri UE aflate în concurență unele cu altele. Întrucât proiectele afectate de eroare sunt similare celor finanțate prin MRR și sunt adesea controlate de aceleași organisme naționale, auditorii atrag atenția asupra riscului ca tipuri similare de erori să se regăsească și în cheltuielile din MRR. Trebuie precizat însă că, în cazul MRR, respectarea normelor UE și a celor naționale nu este o condiție prealabilă pentru efectuarea plăților către statele membre. Acest aspect nu este deci verificat sistematic”, se menționează în comunicat.

Anul 2023 a fost al treilea an de implementare a MRR, mecanism prin care țările din UE primesc fonduri dacă îndeplinesc anumite jaloane sau ținte predefinite. În 2023, au fost efectuate 23 de plăți de grant către 17 state membre.

Auditorii au constatat că aproximativ o treime din aceste plăți de grant din MRR nu respectau regulile și condițiile aplicabile. Ca rezultat, 6 plăți au fost afectate de erori semnificative. Auditorii au identificat și cazuri în care jaloanele și țintele nu fuseseră bine concepute. Ei scot la lumină și probleme persistente legate de fiabilitatea informațiilor pe care statele membre le-au inclus în declarațiile lor de gestiune. În consecință, Curtea a exprimat o opinie cu rezerve referitoare la cheltuielile din MRR.

Potrivit auditorilor, cifrele din bugetul UE ne arată probleme care trebuie studiate cu cea mai mare atenție. Valoarea totală a angajamentelor restante - care sunt obligații viitoare de plată dacă sumele nu sunt dezangajate - a atins un nivel record de 543 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023 (în 2022: 452,8 miliarde de euro). Între timp, datoria UE a crescut vertiginos la 458,5 miliarde de euro în 2023 (2022: 348 de miliarde de euro, adică o creștere de 32%), în principal din cauza împrumuturilor contractate pentru NGEU, în valoare de 268,4 miliarde de euro.

„Datoria UE este acum de două ori mai mare decât în 2021 (când se ridica la 236,7 miliarde de euro). Cu alte cuvinte, UE a devenit unul dintre cei mai mari emitenți de datorie din UE, deși nu este deloc clar dacă propunerea Comisiei privind resursele proprii va genera suficiente venituri pentru a rambursa datoria aferentă NGEU. Costurile suplimentare pentru împrumuturile contractate în legătură cu NGEU sunt estimate a fi între 17 miliarde de euro și 27 de miliarde de euro”, subliniază sursa citată.

Previziunile Comisiei privind inflația arată că bugetul UE și-ar putea pierde aproape 13% din puterea de cumpărare până la sfârșitul anului 2025. Expunerea totală a bugetului UE, care măsoară riscurile legate de garanțiile de la bugetul UE și de datoriile contingente, se ridica la 298 miliarde de euro la sfârșitul anului 2023 (în creștere față de 248,3 miliarde de euro în 2022).

Ajutorul financiar pentru Ucraina a crescut de peste două ori în 2023 (de la 16 miliarde de euro la 33,7 miliarde de euro).

Auditorii avertizează că bugetul UE se va regăsi sub o presiune și mai mare dacă riscul neonorării obligațiilor de rambursare este transferat către exerciții viitoare. Auditorii alertează și cu privire la riscurile considerabile asociate Mecanismului pentru Ucraina. Acesta a fost creat în 2024 pentru a oferi sprijin financiar, sub formă de credite, în valoare suplimentară de până la 33 de miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Aceste fonduri nu necesită provizionare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)