Majoritatea antreprenorilor (95%), la nivel mondial, se bazează pe fondurile proprii pentru crearea unui start-up, în România această pondere ridicându-se chiar până la 98%, conform unui raport al Global Entrepreneurship Monitor (GEM) privind finanțările noilor afaceri. Raportul semnalează că în urma crizei financiare globale antreprenorii au rămas mult mai dependenți de finanțarea proprie, în timp ce noi surse de finanțare antreprenorială, cum ar fi prin crowdsourcing, câștigă în popularitate (potrivit Wikipedia, crowdsourcing este un termen preluat din limba engleză, care înseamnă externalizarea unui serviciu, nu către un contractor sau un colaborator, ci către un grup de specialiști sau o comunitate, sub forma unei competiții). „Criza financiară recentă, cea mai gravă din ultimii 80 de ani, a avut un efect profund asupra vieții economice, precum și asupra peisajului antreprenorial. Chiar dacă a scăzut costul mediu al începerii unui business, accesul la finanțare rămâne una dintre cele mai serioase probleme cu care se confruntă firmele din multe țări, în special întreprinderile mici și mijlocii”, spun autorii raportului, citați de Agerpres.

Raportul special 2015-2016 al Global Entrepreneurship Monitor asupra finanțărilor pentru antreprenori a studiat modele antreprenoriale de finanțare din întreaga lume. Acest tip de raport, care se bazează pe datele colectate în timpul ciclului anual de cercetare, a fost lansat în urmă cu 10 ani. De atunci, disponibilitatea fondurilor, sursele de finanțare, precum și costul începerii unei afaceri au evoluat. De exemplu, în 2004, suma medie necesară pentru a începe o afacere era de 54.000 dolari, iar în 2006, de 65.000 dolari. În 2015, suma mediană a fost de doar 13.000 dolari, sumă de care se apropie și România.

La nivel global, 95% dintre antreprenori folosesc fonduri cu caracter personal atunci când încep o afacere. Israel și Spania, cu 79%, raportează cel mai mic procentaj de antreprenori care folosesc banii lor proprii ca sursă de finanțare. În același timp, proporția de investiții proprii variază foarte mult, de la un minim de 47%, în Burkina Faso și Senegal, la 98%, în Indonezia. La nivel mondial, această proporție a crescut, de asemenea, în medie: dacă în 2004 antreprenorii au furnizat 66% din capitalul afacerii, în 2015, ei au contribuit cu până la 72%. Întreprinzătorii români contribuie cu banii personali pentru a acoperi în medie 66% din bugetul pentru demararea afacerii.

Comparativ cu bărbații, femeile antreprenor raportează că au nevoie de mai puțini bani pentru a începe o afacere. În România se observă un relativ echilibru, cu o diferență de numai 1.000 dolari între femei și bărbați. În Canada se înregistrează cel mai mare decalaj între femei și bărbați: aceștia declară că au nevoie de 8,5 ori mai multe fonduri decât femeile. Fac excepție doar două economii: Slovenia și Finlanda, unde bugetele sunt egale.

Pentru mulți întreprinzători, propriile economii, precum și contribuțiile din partea vecinilor, familiei și prietenilor au jucat un rol important, iar investițiile din afara acestor cercuri au fost mai rare. Băncile rămân o sursă importantă de finanțare în toate regiunile. Contribuțiile de finanțare ale acestora variază de la un sfert dintre antreprenorii din Africa, Asia și Oceania până la o treime din întreprinzători în America de Nord. Fondurile guvernamentale joacă, de asemenea, un rol și sunt cele mai ridicate în America de Nord și Europa. În România, 26% dintre întreprinzători împrumută de la bănci și 27% beneficiază de fonduri guvernamentale.

Raportul arată, însă, că formele tradiționale de finanțare sunt tot mai mult suplimentate de surse noi: creditare peer-to-peer, crowdfunding, microfinanțare și cooperative comunitare. În același timp, industriile, modelele de afaceri, precum și conceptul de „piață” sunt redefinite de tehnologia mobilă.

Global Entrepreneurship Monitor (GEM) este studiul cel mai cunoscut din lume în domeniul antreprenoriatului. GEM este o resursă de încredere în domeniul antreprenoriatului pentru organizațiile internaționale cheie, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, Forumul Economic Mondial, Banca Mondială și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, oferind seturi de date personalizate, rapoarte speciale și opinii ale experților.