Rata de creștere a speranței de viață a încetinit și continuă să existe decalaje mari între statele Uniunii Europene și în interiorul acestora, care semnalează o defavorizare a persoanelor cu un nivel mic de educație, relevă ediția din acest an a raportului Sănătatea pe scurt: Europa, elaborat în comun de Comisia Europeană și de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Raportul se bazează pe analize comparative ale stării sănătății cetățenilor din UE și ale performanței sistemelor de sănătate din cele 28 de state membre, din 5 țări candidate și din 3 țări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS). „Multe vieți ar putea fi salvate prin intensificarea eforturilor noastre de promovare a unui stil de viață sănătos și prin contracararea factorilor de risc, cum ar fi fumatul sau sedentarismul. Este inacceptabil faptul că în fiecare an, în UE, pierdem prematur peste 1,2 milioane de oameni, în condițiile în care acest fenomen ar putea fi evitat printr-o mai bună prevenire a bolilor și prin intervenții mai eficiente în domeniul asistenței medicale”, a declarat Vytenis Andriukaitis, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Raportul îndeamnă, între altele, la contracararea unor factori de risc precum fumatul, consumul de alcool și obezitatea, la reducerea mortalității premature, la asigurarea accesului universal la asistență medicală și la creșterea anduranței sistemelor de sănătate.

Principalele constatări ale raportului, la nivelul UE, relevă următoarele:

▪ Până recent, speranța de viață a crescut rapid și continuu în țările UE. Totuși, din 2011, creșterea speranței de viață a încetinit semnificativ. În plus, diferențele mari în ceea ce privește speranța de viață persistă nu numai în funcție de sex, ci și de situația socio-economică. De exemplu, în medie, în întreaga UE, bărbații în vârstă de 30 de ani cu un nivel mic de educație se pot aștepta să trăiască cu aproximativ 8 ani mai puțin decât cei cu o diplomă universitară;

▪ Dovezi din diverse țări sugerează că până la 20% din cheltuielile pentru sănătate ar putea realocate pentru a fi mai bine utilizate. O combinație de pârghii de politici ar putea optimiza cheltuielile asigurând o valorificare mai bună a acestora, de exemplu prin modul de selectare și compensare a costurilor produselor farmaceutice sau prin modul de achiziționare și stabilire a prețurilor acestora prin intermediul evaluării tehnologiei medicale;

▪ Aproape 40 % dintre adolescenți declară că în luna precedentă a existat cel puțin o ocazie în care au consumat alcool în cantități mari. Deși politicile de control al consumului de alcool au contribuit la reducerea consumului total de alcool în mai multe țări din UE, consumul în cantități mari, atât în rândul adolescenților, cât și al adulților, rămâne o problemă importantă de sănătate publică;

▪ Gospodăriile cu venituri mici sunt de cinci ori mai susceptibile să raporteze nevoi nesatisfăcute în materie de asistență medicală decât gospodăriile cu venituri mari.