Dezastrele climatice au cauzat daune economice de 12 miliarde de euro în România, în perioada 1980-2019, se specifică într-un raport dat recent publicității de Banca Națională a României (BNR), care a realizat un tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar. În aceeași perioadă, la nivel european, prejudiciile cauzate de astfel de evenimente se ridică la circa 442 de miliarde de euro.

Raportul a fost realizat de banca centrală în conformitate cu măsura nr. 12 din cadrul Recomandării Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM) nr. R/6/2021 privind sprijinirea finanțării verzi adresate BNR, respectiv „construirea unui tablou de monitorizare a riscurilor asupra sectorului bancar provenind din schimbările climatice, care să fie actualizat și diseminat periodic, precum și rularea anuală a unui exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor”. Tabloul surprinde principalele evoluții în domeniul schimbărilor climatice și al finanțării verzi prin prisma unor indicatori grupați în cinci categorii, respectiv: (i) economia reală, (ii) riscul fizic, (iii) riscul de tranziție, (iv) finanțarea verde și (v) politicile guvernamentale.

Printre aspectele cele mai importante relevate de analiză este faptul că, până în anul 2019, România a înregistrat o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră față de anul 1990, consemnând cea mai amplă diminuare comparativ cu alte state membre ale UE din regiune. „Această evoluție a fost rezultatul unor eforturi de creștere a surselor regenerabile, retehnologizării din cadrul unor industrii poluatoare, respectiv închiderii unor capacități de producție cu emisii ridicate. În plus, productivitatea utilizării carbonului la nivel național s-a îmbunătățit îndeosebi în ultima perioadă, România clasându-se pe primul loc în regiune atât din perspectiva indicatorului bazat pe producție, cât și a celui bazat pe cererea internă. În același timp, ponderea consumului de energie din surse regenerabile în consumul final de energie se situează peste media europeană și cea regională”, se arată în documentul citat.

Potrivit analizei BNR, pe baza indicilor climatici calculați de Universitatea din Notre-Dame, România are anumite carențe în combaterea și adaptarea la schimbările climatice și rămâne vulnerabilă în fața unor posibile efecte ale acestora. Totuși, se menționează în document, cheltuielile guvernamentale privind protecția mediului din România, în 2019, au fost cele mai mari la nivel regional, de 1,4 la sută din PIB.

„Importanța economică a companiilor nefinanciare relevante din punct de vedere climatic (brown) a rămas constantă în perioada 2015-2020, iar profitabilitatea acestora s-a situat, în general, sub media pe economie. Deși expunerea băncilor față de aceste companii a crescut ușor în termeni nominali în perioada iunie 2015-iunie 2021, ponderea expunerilor acestora în portofoliul instituțiilor de credit s-a redus la 49,2 la sută la finalul perioadei, pe fondul unei creșteri mai temperate față de ritmul creditării totale. Cu toate acestea, proporția rămâne, însă, importantă. Creditarea verde din partea băncilor a înregistrat o creștere substanțială, ajungând la un maxim de 5,4 miliarde lei în luna martie 2021 (4,3 din totalul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare)”, se arată în documentul citat.

Conform specialiștilor BNR, în contextul mai larg al obiectivelor climatice la nivelul UE, respectiv de reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 și de atingere a neutralității climatice în anul 2050, fondurile alocate României în vederea atingerii acestor obiective constituie o oportunitate importantă pentru reforme structurale și pentru obținerea unei creșteri economice sustenabile. „Cele mai recente estimări ale CNSM arată că atragerea cu succes a granturilor cu destinație verde din cadrul instrumentului «Next Generation EU» (NGEU) ar avea un efect cumulat asupra creșterii economice între 1,9 puncte procentuale și 2,3 puncte procentuale în perioada 2021-2026. Mai mult, impactul suplimentar asupra creșterii economice pe termen mediu ar putea ajunge până la aproximativ 5,7 puncte procentuale în aceeași perioadă, în cazul în care România ar atrage atât fondurile (inclusiv împrumuturi) cu destinație verde din NGEU, cât și din alocarea cu aceeași destinație aferentă Cadrului financiar multianual 2021-2027”, este concluzia raportului BNR.

Proiectul Acces la carieră de succes – Pilonul I, derulat de CECCAR, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, contribuie la îndeplinirea obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice asumate în cadrul Strategiei Europa 2020, prin promovarea de practici cu impact asupra mediului, prin instruirea studenților și angajatorilor cu privire la importanța respectării mediului înconjurător.

În acest sens, activitățile desfășurate în cadrul proiectului au în vedere creșterea nivelului de conștientizare în rândul studenților și angajatorilor cu privire la: ● necesitatea implementării unor măsuri dedicate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și cum pot contribui la această reducere; ● conservarea resurselor naturale disponibile, implicit, protejarea mediului înconjurător; ● care sunt sectoarele economice relevante din punct de vedere climatic (de exemplu,  industria extractivă, industria alimentară, agricultura etc.). Astfel, sunt promovate metode și practici ce urmăresc, în plan general, decarbonizarea economiei, sporirea utilizării surselor regenerabile, modernizarea transporturilor și promovarea eficienței energetice.

Proiectul Acces la carieră de succes – Pilonul I susține tranziția studenților de la educație la piața muncii, oferindu-le oportunitatea de a urma stagii de practică la firme ce activează în domeniul financiar-contabil. Alte activități prevăzute în proiect includ webinarii și cursuri care susțin angajabilitatea și antreprenoriatul.

Mai multe informații despre proiectul Acces la carieră de succes – Pilonul I sunt disponibile pe site-ul dedicat, www.acces-p1.ceccar.ro.